Romanulu, aprilie 1880 (Anul 24)

1880-04-01

ANULU DOUE țECI ȘI PATRU VOIESCE ȘI VEI PUTE ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto » , , pagina III — 2 Iei — A se adresa : LN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA YIENA, la d-nii Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU Redacțiunea și Administrațiunea strada Domnei, 14 Bucuresci, În Camera, după uă muncă deuă săptămână, în care a desvoltat a uă mare activitate, ținendu câte două ședințe pe ji, a terminată în fine a sera votarea bugetelor și a legii bugetare, astafelü încâtă astăți bugetele pe esercițială 1 1880 — 1 Aprile 1881, vor Aprile fi și promulgate. Remâne, de mâne nainte, aplicarea lerii, care este multă mai importantă decâtă votarea. Experiența trecutului ne-a dovedită că bugetele smith ceea ce guvernul ă ce leSgifcă voiesce ca ele să fie. Ună guvernă animată de spiritul, de economie și de idei de ordine, pate face ca chiar imperfecțiunile bugeteloră să se împuțineze în cursul aplicațiunii loră, pe cândăună guvernă animată de simțiminte contrarie, nimicesce în aplicațiune chiar disposițiunile cele mai înțelepte ale bugetelor. Bugetele pentru exercițială 1880 s’aă votată în așa condițiuni, în câtă daca guvernulă va voi să -și dea osteneală de a supraveghia aplicarea loră în sensulă economiiloră, va fi peste putință ca la capătul anului să nu avemă reduceri însemnate. Ceea ce a preocupată pe comisiunea bugetară și pe Cameră în elaborarea acestora bugete, a fost de a face în fine, pentru anulă ce începe, nesce bugete reale și la chieltueli, după cum se facă încă de la 1877 la venituri. Măsura în care s’aă deschisă credite suplementare la diferite capitole ale bugetelor și în care s’aă făcută anulări la altele în cursul anului trecută, din causa unoră dotațiuni pre mici să pre mari, au condusă pe comisiunea bugetară la elaborarea bugetelor de chieltueli, astăfelă încâtă se póte susține că de astă-dată chieltuelile suntăficșate în măsura trebuințelor aprobate prin esperiență, fără pré mare dărnicie, deră și fără o parcimonie, care s’aprobată în anii trecuți că n’o putemă dobândi în practică. Remâne acumă ca guvernul să aplice lucrarea comisiunii bugetare în spiritul în care ea a fostă începută, și fiindă că tóte capitolele bugetelor de chieltuelif suntă înzestrare suficientă, să caute a realisa tóte economiele ce-i va fi posibilă să realiseze. Mai este asemene de observată că în timpul când se elaborau bugetele, orisontere politică era forte întunecată ; era mare temere de resbelă ; de atunci situațiunea sa schimbată ; astăzi nimeni nu să îndoiesce de pace ; va fi prin urmare posibilă guvernului să facă economii, pe cari nu le ară fi putută realisa într’uă stare de lucruri mai agitată. Asemeni economii vor avea resultate fericite din mai multe punte de vedere, 1) se va reduce cu o sumă însemnată bugetală generală la venituri, și escedentală ce va resulta, ne va permite se întreprindem în 1881 lucrările cele mai utile și mai productive. 2) Cheltuielele făcute în minusă ne voră permite se evaluămă mai josă chietuielele pentru anul 1881 și astăferă se avemă una deficită multă mai mică de acoperită prin creiări de resurse ordinare nouă. Aplicarea bugetului se împarte în două: Amă, .spusă câteva cuvinte despre partea cheltuieleloră, se ne spunemă părerea și despre partea veniturilor. Depinde forte multă, cu deosebire multă de d. ministru de financie ca aplicarea bugetului de venituri se justifice și se întrecă chiar evaluările bugetare. încasarea veniturilor din contribuțiunile directe, — încasare ce se face astăzi în forte rele condițiuni, — precum și încasarea remășițelor, depinde în cea mai mare parte de energia și de dibăcia ministrului de financie și a directorilor de serviciumi, ce lu ajută în administrațiunea sea, încasarea mai multor a altora venituri, precum cele din domenie, din timbre și mai cu osebire din saline, depinde asemene în mare parte de activitatea și de dibăcia d-lui ministru de financie și a directorilor săi , precumă încaserele din căiele ferate depinde în parte de modulu de administrare ale domnului ministru de lucrări publice. Daca toți își vor face datoria în ceea ce privesce aplicarea bugetului de venituri, noi nu avem cea mai mică îndouială că încasările vor întrece evaluările bugetare. Acestă resultată va avea din partea de efectă de a mări escedentulă anului 1880 și de a micșora trebuința de a se crea nouă resurse ordinare pentru echilibrarea bugetului pe 1880. Prin urmare, daci în aplicare, pe două parte se vor împuțina cheltuielile ordinare — nu vorbimă de cele estraordinare, pentru care se prevădă și resurse estraordinare — eră pe de altă parte se vor încasa veniturile cu ună sporă, calea guvernului și a Camerei, în ceea ce priveșce viitorul va fi cu totul înlesnită. Puțină va trebui să mai adauge d. ministru de financie ca reforme juste și necesarie în imposite, spre a dobândi echilibrulă celă mai temeinică ală bugetului, casa cea mai solidă a prosperității Statului. Camiera a săvârșit o ierimă actă, politică și națională, pe care posițiunea Românului nu’i permite să să aprecieze altă felă, de câtă reproduce adă chiară aci, în întregulă țară cuvintele rostite de d. președinte C. A. Rosetti, în urma săvârșirii acelui actă. După uă propunere supt semnată de mai mulți domni deputați și presintată de d. D. Giani, s’a reacordată d-lui C. A. Rosetti recompensa națională ce i se votase în 1868, și pe care d-sea a declarată atunci că nu o va lua încă, căci n’a ajunsă în vârstă de a căuta repausul, ci că din contra întrevede încă mari lupte, mari greutăți, în cari voiesce a luată parte activă ca și în trecută. După votarea legii prin care i se reacordă recompensa din 1868, D. C. A. Rosetti urcându-se la tribună în mijlocul aplauselor. Camerei, rosti următorele cuvinte: D-soră deputați. Ori câtă de mari arăți faptele unui omă, cândă națiunea în dăuă resplătire, elă simte uă durere că faptele sunt. aă fostă forte mici, și uă fericire cândă vede că, chiară așa mici, națiunea îi dă iotă ce póte fi mai mare pe lume : uă resplătire, uă mulțumire, care provoca încuragiarea tuturoră celor ă-lalțî. De astă dată, d-soră , vîrsta—amă 64 de ani peste câteva zile, — și boia me facă se primescă acesta resplătire (aplause unanime) ca să doctorie întăritore care se’mî mai dea câteva zile mai multă ca să potă se vă arătă din noă prin fapte a mea recunoștință. (Aplause). O primescă pentru ca se potă vede pe fiii mei și mai îndatorați către țară ca se plătăscă și datoria părintelui lord (Aplause). Vă primescă în fine, pentru ca se arătă tuturoră că oricâtă de mari sacrificie voră face pentru țara loră, nu aă trebuință se se gândăscă la persona și la avere, căci averea, hrana materială. Națiunea le o dă cum le arată și hrana morală, și le o dă îndecită de câta li se cuvine. Acum remâne ca Senatu să se hotărască și densul; dorit ori care va fi hotărîrea lui, fie pentru, fie contra, efi de acum îî esprimă recunoscința mea (Aplause prelungite). MARȚI, 1 APRILIE 18Ș0. LUMINEAZA-TE SI VEL EL. ABONATMENTE. In Capitală și districte, unöană 48 Iei; șese luni 24 Iei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tine țările Europei, trimestru 15 lei A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarului LA PARIS, la d-nul Darras-Haegrain, 5 rue de l’anciene comedie și Havas, Laffite et C nne, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Freischmarkl. IN ITALIA, la d. doctorii Gustavo Croce Via San Benigne, 17, Cenova. Scrisorile nefrancaza se repasă. 20 BANI ESEMPLARULU SE 11VIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Paris, 10 Aprilie.— Guvernulă franceză a fost informată că doi supuși francesi afi fosta asasinați în insula Sumatra în Oceania. Memorial diplomatique dice că vechii deputați torți sfătuiescă pe Portă, spre a evita pericolele ce ar pute să resulte pentru Turcia dintr’uă schimbare de politică în Enghitera, să primescă imediată linia granițelor greco-turce așa cum este indicată în protocolulă ală III-lea ală tratatului din Berlin, se concentreze trupe la orarele sale și să reguleze în modă echitabilă cererile creditorilor săi. Londra, 10 Aprilie.— Se vorbesce deja despre înlocuirea d-lui Layard în postura de ambasador a la Constantinopolă prin d. Elliot, actualmente ambasadoră în Viena. In cercetarea causelora de isbândă a liberalilora la alegeri, se atribuie o mare parte credinței respândite că cabinetului Beaconsfield voia să adereze la alianța austrogermană. Petersburg, 10 Aprilie.—Starea sănătăței principelui Goreiacoff a devenită îngrijitóre Roma, 10 Aprilie.—Oficialulu publică un decretă, prin care se aprobă lichidarea datorielor orașului Florența, presintată de comisiunea numită ad-hoc. Berlin, 10 Aprile. — Reichstagul a continuată a doua citire a proiectului nouei legi militare și a adoptată tóte articolele conforme în modă esențială cu propunerile comisiunii. S’a respinsă propunerea d-lui Hermann d’a scuti în generală pe toți preoții de serviciulă militară. S’a primita propunerea d-lui Richter d’a nu se scuti preoții de esercițiile reserve complimentare. Însuși mareșalul de Moltke a votată pentru acesta propunere. S’a respinsă aprope în unanimitate propunerea d-lui Büchler d’a invita pe cancelarul imperiului să ia inițiativa întrunirii unui congress european pentru a delibera asupra desarmării generale. Filipopol, 10 Aprile. — Adunarea provincială a Rumeliei Orientale, în cursul discutării bugetului, a votată cu 30 voturi contra 8 ună blamă serveră contra d-lui Schmidt, directorul financielară, pentru neesecutarea art. 203 și 204 din statutul organică. Pesta, 10 Aprile. — D. de Szlavy, președintele Camerei deputaților a Ungariei, și-a dată demisiunea și ca președinte și ca deputată în urma numirii sale în postură de ministru al financielor. Monarchien Camera adoptă că propunere a d-lui Jokayi tindeade a perpetua marele merită ală președintelui demisionată, prin inserțiunea unei mențiuni speciale în acestă scopă în procesul--verbală ală ședințelor Camerei. Comisiunea Camerei a adoptat o împrumutul de 40 milione de fiorini. Viena, 10 Aprile. — Oficialul spune că vechiul ministru de financie ale Monarhiei, d. baronă de Hofmann, este numită provisoriă intendentă generală ală celor două teatre ale Curței. *Iași, 10 Aprile. — Tribunalulă întregă de Iași, în numără de 17 magistrați,și-a dată demisiunea. St. Petersburg, 12 Aprilie. — Imperatură Rusiei a făcută să visită principelui Gorciakoff. S’a făcută apoi a se telegrafia fiului marelui cancelară de a veni la St. Petersburg, Londra, 12 Aprilie.—1Mercury, se va întruni un mare consilă de cabinetă. The Morning Post dice că e probabilă că Regina va chiema mai ântesă pe lordulă Granville pentru a forma noulă cabinetă, dară credința este că d. Gladstone, va fi numită prim-ministru ; lordulă Derby șée lordulă Granville, ministru al afacerilor străine ; d. Forster, ministru de interne, marchisulu de Hartington, ministru de resbelă ; de Childers, ministru de financie; d. Goschen, primă lordă ală amiralității ; duceser’d’Argyll, vice-rege ală Indiilor; ; și d. Ripons, vice-rege ală Irlandei. The Standard primesce din Berlin uă telegramă, care anunță că cabinetul din Viena va trimite probabilă în curândă să comunicare puteriloră în privința crum‘m’lorfi comise în contra Turcilor, în Rumelia și în contra tâlhăriei ce există în Macedonia. Paris, 11 Aprilie—■ Protestările episcopilor francezi în contra decretelor din 29 Martid continuă. Inarulă la France asigură că ministerul îi pregătesce măsuri pentru a opri aceste manifestări. Soirile sosite din Chili asigură că uă revoluțiunea isbucnită în Bolivia. St. Petersburg, 11 Aprilie.— Starea sănătății principelui Gorciakoff continuă a fi forte slabă. Berlin, 11 Aprilie. — Die Post publică o scrisore a principelui de Bismarck către d. Büchler, cu data de 2 Martiri și relativă la propunerea sea de desarmare generală, propunere care a fostă respinsă ieri de Reichstag. In acesta scrisare principele de Bismarck zice că e atâtă de ocupată cu afacerile practice și urgente ale presintelui, încâtă nu se póte ocupa cu afacerile posibile ale viitorului, oferă că de altmintrele se teme că nu va vede nicî uă dată pe d. Büchler câștigândă pentru planurile sale consimțimentală poporelor vecine „Eu, sau orîcare altă cancelară germană, tjice principele de Bismarck, amu pute lua respunderea unor asemene imitațiunî pentru Germania care are oă armată numai pentru apărarea reșensă credă că dacá aceste măsuri ară fi adoptate, controlul reciprocă ală poporeloră asupra stării armărilor, vecinilor și săî ară remâne cu tóte astea anevoioșii și nesigură.* ficerescă, grație exemplului dată de capulă armatei, și chiară consiliulă superioră militară într’ună modă oficială, disculă neîncetată de la 1878, îmbunătățirile pe cari experiența resbelului și esemplulă marelor State militare ale Europei, se reclamă și pentru armata română. Sub comisiunea delegată de comisiunea bugetară spre a studia în specială bugetul ministerului de resbelă, și promoo s| din d-nii colonelă Călinescu, C. T. Grigorescu, Grigore Serurie și sub-semnatură raportată, nu putea să nu țină cea mai mare semn yt de tendințele de atâta timpă manifestate de a pune puterea nostră armată în condițiunile menite a ’i asigura uă progresă repede și solida. Spre a răspunde acestei dorințe și trebuințe generalmente simțită sub semnatură raportată, s’a adresată la luminile și la cunoșcințele speciale ale unora din cei mai eminenți dintre oficierii noștri superiori; astăfelă în lucrarea ce vi se presintă astăzi, sub-comisiunea bugetară nu are decâtă meritulă inițiativei. Lucrarea în sine este opera bărbaților speciali, și resultatul studierii îndelungi a cestiunilor atingătore de armata nostră. Cestiunea de resolvatu, se punea comisiunei bugetare sup forma următore : îmbunătățirea armatei prin desvoltarea puteriloră ieî, atâtă în ceea ce privesce îmulțirea și organisarea unităților tactice, câtă și mai cu osebire în ceea ce priveșce instrucțiunea. Acesta cestiune, pusă într’ună modă generală a luată o formă mai concretă, asupra căreia mai toți oficierii noștrii sunt de acordă, în următorele punte. 1. A se da armatei teritoriale cea mai mare desvoltare posibilă, pentru starea de astăzi a lucrurilor ; 2. A se asigura mijilacele pecuniare și organisarea proprie a da omenilor din armata teritorială o instrucțiune militară solidă ; 3. A se da fiecărei unități tactice o circumscripțiune de recrutare fixă, pentru ca mobilisurile să se potă face în celă mai scurtă termenă, și spre a se înlătura confusiunea ce se produce astăzi la împărțirea reservelor din totă țara, între diferitele corpuri de armată ; 4. A dispune staturile majore, astăfelă încâtă să corespundă întinderii dată armatei teritoriale și trebuințelor, dirigierii ei; 5. A desvolta treptată armele speciale, în raportă cu însemnătatea dobândită de puterea armată a țerei. Supt-semnatură raportată, regretă că timpul, forte scurtă, în care este nevoită să presinte bugetul ministerului de resbelă, după raportul generală asupra bugetului pe 1880, nu’î permite să dea onor.. Cameră uă espunere completă de lucrările și de desbaterile urmate asupra puntelor aședate mai susă, și de totă ce s’a făcută pentru a le da, pe câtă putință era, o soluțiune, prin simpla alcătuire a bugetului ministerului de resbelă. Este de multă timpă vorba de o reformă a legei pentru organisarea puterei armate, și chiar de o nouă lege de organisare. Ma înainte cnse de a se angagia în alcătuirea unei asemenea legi și în îndelungată cercetare și desbatere ce ea ară fi provocată, era naturală ca ore cine să-și pună întrebarea . Este pre neapărată o nouă lege de organisare, pentru ca să se realise îmbunătățirile cuprinse în cele cinci punte enumerate mai susü ? Deca o asemenea lege n’ară fi neapărată, pentru ce s’ară perde una timpă prețiosă și s’ară cheltui o activitate zadarnică, când nisce simple disposițiuni admise pentru bugetul ministerului de resbelă, ară pute da soluțiunea cea mai lesniciosă ? Cercetândă legea pentru organisarea puterii armatei, amă constatată în adeverü că ea nu se împotrivesce , nici directă nici indirect, nici una din îmbunătățirile enumerate mai susü. Acesta lege nu face altă nimicii decâtă a împărți în diferite elemente ale puterii armate pe românii de la 21 până la 47 ani. Ea nici limiteza latină numără precisă corpurile în care se împarte fiecare elementă; ea nici determină modulă și mijlocele în care se face instrucțiunea militară; nici hotăresce amănunte de organisare ale diferitelor corpuri; nici desemneza circumscripțiuni de recrutare, nici reguleza organisarea sfaturilor majore, nici închide armelor speciale calea progresului. Cu totul din contra, legea de organisare a puterei armate, fidelă spiritului și aspirațiunilor, ceată dată nașcere, lasă deschisă pentru armată, în tóte elementele sale, celă mai vastă câmpă de dezvoltare și de progresă. Legea de organisare a puterei armate, lăsândă dora representațiunei naționale și guvernului mânele pe deplină libere în ceia ce privesce îmbunătățirile de între Armata în 1880. Publicămă supt acestă titlu următorulă raportă ală d-lui E. Costinescu asupra bugetului ministerului de resbelă pe anul 1880. Domniloru deputați. Bugetul ministerului de resbelă prezintă anulă acesta ună deosebită interesă; elă pune bazele unei adevărate reorganisări a puterii nóstre armate. Era lucru firesc și, și mă indiciu de vitalitate, ca după resbelulă din 1877—1878 cestiunile militare, proiectele de îmbunătățire și de desvoltare a puterei nóstre armate, să preocupe tote spiritele și mai în specială corpului nostru oficerescă, care numără deja atâți membri studioși capabili și activi. Cerculă militară, în conferințe adesea bine studiate și urmate de totă corpulă o-