Romanulu, iunie 1880 (Anul 24)

1880-06-01

ANÜLÜ DOÜE-pECI ȘI PATRU VOIESCE §l VEI FÜLÉ ANUNCIURI. Linia de HO litere petit, pagina IV, — 40 báni Deto , , » pagina III — 2 lel — A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea fiiarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. tí. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfiscligasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU­Iredacțiunea și Adm­inistrațiuniea strada Domnei, 14 Bucuresci,­­ 31 FLORARII 2 CIRISARU Către alegătorii mei f­­ ii Cetățeni alegători. Precum suntemu toți détori se respectamu orî­ ce religiune , totu asta­felui trebuie se respectămu ori­ce partită. Ideile se osebescu, deja din cioc­nirea loru ese lumina cea curată. Trebuie cuse se ceremu de la fie­care partită, pentru ca s’o putem­ respecta chiară când ă o combatemű, să aibă în adeveru­tă credință po­litică, bine definită, pe care s’o sus­­ție în lumina mare și pentru care să facă ori­ ce sacrificii. Trebuie ca capii partitelorü să fi doveditu că au în adevera uă cre­dință politică , se spune ceea ce vomu se facă în cestiunile din întru și din afară și cum credă că se póte face ceea ce voru să facă. Acestea fiind­ legi nestrămutate pentru ori­care partită, suntă détorii, precum v’ama spusă, se cercetezü în fața vostră : 1. Ce este oposițiunea actuală și cine suntu capii sâi ? 2. Ce au facutu ei pân’acuma și ce-au făcută cei pe cari îi combată și-i acasă necurmată, și ancă în modulă celă mai gravă și celă mai despletită ? 8. Ce voiesce ea a face și cum va procede pentru a pune în lu­crare ceia ce crede că este bine a se face ? Nu este astăzi la noi nici uă par­tită în facia partitei în care amă­­­­nare a servi. Oposițiunea se împarte acumă la noi în patru fracțiuni, sau mai bine în patru Iiypostasse. pică Iiypostasse căci teologice?te se zice că „sunt­ în Dumnezică trei Iiypostasse ș’un singură natură Véfiendo­derit ce spună în fia­rele și în programele lor” , aceste patru fracțiuni, refiendu-le unite în a spune sau cuvinte deși arte sau a­­cusări ce sură bine că neadevărate simtă, credă că potă fa­ce că ele sumită „în patru Iiypostasse și în­că singură natură.“ Aceste partite s’aă numită ele î­nsele : 1. Partita conservatoire, care are de organă Timpulu și de capă pe d. Manolaki - Kostaki. t» 2. Partita Democrația Națională, care are de organă m­­arală cu a­­cestă nume și de capă pe „Princi­­pile“ Grigorie Sturdza. 3. Partita „sinceră liberala11, care are dreptă organă Binele Publica și de capă pe d. George Vernescu. 4. Tracțiunea liberă și independinte, care are acum ună organă numită „Mișcarea Națională“ și de capă......, nu se scie pe cine. Aceste patru partite se unescă în a combate totă ce s’a făcută în cești patru ani. Ele se unescă în a deb­lara ne­curmată că d. Ion Brătianu și că 1) A vedea »Ramänulü* de erl. araü trădată, amu vândutu țara Ru­siei, de la 1848 și pen’acum. Ele se unescă în a ne acusa că totă vieța nóstră spre straiul amu nazuiuu, și numai prin străini și pentru străini lucrăm ă ș’acum. Programele loră — despre care a vorbită Românulu, și voiă vorbi și în acestă dare de semn—sunt­ tote — afară d’aceia a d-lui Grigore Sturdza — ună șiră de cuvinte și numai cu­vinte. Tote aceste suntă bine și pe de­plină cunoscute de toți. Amă deră și dreptură și datoria se­­ Jică ’naintea vostră . Cândă acesti bărbați politici ne facă asemene­ uriașe acusări, nouă cari suntemă pe scena politică de 86 de ani, negreșită că ei suntă pe deplină convinși de acesta adeverit durerosă pentru țera loră. Națiunea, și Europa întregă, află pe totă­­ Ziua, prin ceste patru hy­­postasie, că România a dată cre­dința iei acestora doui omeni, cari necurmată la străină au vândută-o. Națiunea și lumea totă află, prin aceste patru organe de publicitate, că România, astăzi independinte și admisă cu încredere și stimă în concertură europeană, este condusă d’ună guvernă ineptă, mișelă, tră­­dătură. Națiunea și lumea totă află prin ele, că suntă aci patru fracțiuni, compuse,­­fică dânsele, de către băr­bații cei mai învățați, cei mai a­­vuți, cei mai onorabili, cei mai pa­trioți, cei mai sinceri, cei mai cu­noscători, cei mai sperimentați, cei mai pricepuți și cei mai ageri în conducerea afacerilor­ publice, in­terne și esterne. Și ce vede apoi? C’acești mari patrioți nu se u­­nescă într’uă singură partită pen­tru a salva țara loră nu numai de ună guvernă­rea ci încă de trădare și prin urmare de cea‘ mai sigură perre. Ce deră va­­ fice Europa d’acestă națiune care le vede tote aceste și nu respinge pe trădători? Seu! Ce va­­ fice națiunea și Eu­ropa d’aceștî eminințî patrioți ai acestoră patru grupuri cari nu se unescă într’ună singură cugetă, în­tr’uă singură partită și acțiune, nici ch­iară pentru a salva Patria loră din cea mai învederată încurcătură, de cele mai grave neajunsuri! piarulă La trance, de la 29 Mai­, vorbindă de presa reacțiunilor, care atacă onarea unor­ bărbați ca pre­ședintele Republicei și ca președin­tele Camerei, zice : „Presa care se respectă ară trebui se -șî intenfică asemene atacuri. Ea pune astă­­feră în jocă însăși onarea Franciei cândă tărăsee în nord­ă reputațiunea unoră o­­menî în cart­ea s’a incredulă. Onarea șe­­filor ă iei este patrimoniulă unei națiuni. Astă­ felă deră ori­care omă, fie de ori­ ce opiniuni, fie română fie străină, când ă vede c’aceste patru fracțiuni atacă pe d. Ion Brătianu și pe mine de trădare, și de trădare necurmată de la 1848 și până as­­tă­ iji , cândă vede apoi c’acești băr­bați nu se întrunescă îndată într’uă singură partită c’uă singură progra­mă, pentru ca se puta astă­felă să íe guvernulă în mână și se scape țara de trădările ce spună că ch­iară acumă le face Președintele Con­siliului de miniștri, este silita so­­fică . Acești omeni seă ș’aă perdută mintea, de multa iubire ce aă pen­tru patria loră, seă suntă atâtă d’a­­mețiți, de uri și de interese perso­nale, în­câtă se unescă numai pen­tru a se încerca a amăgi națiunea, a o deconsidera în ochii iei ș’a­i Eu­ropei, a resturna ună guvernă na­țională ș’apoi...... neputendu-se uni între dânșii, să se încaiere îndată ro­­mâindă ca în lupta între denșii s’a­­puce, cine­ va fi mai ageră, bucățica ce va putea smulge din cărnurile sfîșiate ale națiunii sale. Desfidendă pe ori­cine s’ajungă la altă conclusiune, voi urma mâne, domni alegători, cercetarea ce inte­resele cele mari ale țârei me silescă a o face naintea vostră. C. A. R Rosetti. Candidații partitei națio­­nale-liberale pentru co­nsi­­liul­ județend de Ilfov. COLEGIUL I. D. D. Gliica. — C. Boziann. — 1*. Voreas. COL. II. D. -K­. Gr. Ronniceanu­. — P. 8. Aurelian. — V. Toncoviceanu. COL. III. D. Rom. N. Opreanu. — Veniamin Hernia. — C. Cornescu. COL. IV. I­. N. Fleva. — Gr. Argh­iropolu. — T. Filitis. Depeșă comercială. Paris, 11 Iunie.—Situațiunea agricolă la Francia este în genere satisfăcătore în urma plouiloră și a căldurilor, care altereza. Se speră uă recoltă bună. Scădere pe piețele de cereale.­­.Rei««. Italia, Grrecia și Conferința. Citir­ă în Neue freie Fresse, de la 8 luni. : „Guvernulă italiană a încunoșciințată în modă confidențială pe cabinetulă grecă, că elă privesce călătoria regelui George și ne­gocierile sale personale cu puterile de neo­portune, ba chiar și pericolóse în momen­­tul­ de fa­ță, căci neînțelegerea iscată în­tre Albania și Muntenegru este d’uă na­tură atâtă de delicată, în­câtă ea nu se va aplana de câtă printr’uă menajare pe câtă se va putea de mare a susceptibili­tății Albanesilor­. De altmintierea guver­­nală italiană împărtășesce pe deplină ve­derile Franciei și va susține pretențiunile grecesc­ pre câtă îî va sta cu putință. Mai nainte de tóté énsé trebue resolvată ce­­stiunea Albano-Muntenegreană, ca una ce este multă mai importantă. De altă parte se scrie din Roma, cu data de 6 luni­, către aceiași­­ fiară : „D. Cairoli, fără a ține sumă de luptele din Cameră , lucrează cu activitate la in­strucțiunile ce trebuescă date represintan­­telui italiană la conferința din Berlin. El­ are în tote­­ zilele între vorbiri cu regele și este în continuă corespondință cu Mena­­brea și de Launay, ambasadorii Italiei din Londra și Berlin. Cornitele Robilant, am­­basadorul­ italiană la Viena, a fost­ che­mată ad referendum la Roma, a avută deja cu regele și cu ministrulă președinte lungi între vorbiri, ală cărora obiectă a fostă politica Austriei în Orienta. Cornitele Robilant asigură pe rege că Austria nu urmăresce nici ună scapă care ar fi în contrazicere cu tractatură de la Berlin, și tóte cele­ ce s’a­­fișă și s’a scrisă despre intențiunile ei asupra Salonicului, suntă nu­m­ i­nisee fantesiî. Cornițele de Launay va fi probabilmente însărcinată cu represin­­tarea Italiei la Conferință­ Și déca următorea sorie trimisă din Atena Corespondințeî politice va fi cu totul­ adevărată, apoi este de temută că conferința de la Berlin va avea nișce consecințe sângerose. Eoe acestă scrie : Guvernul­ de aici a fost­ înșciințată­­ fi­lele acestea, în modă confidențială, de că­tre represintanții unora din marile puteri, că s’ară putea prea bine ca Grecia, după resultatele ce va da Conferința din Ber­lin, să ocupe în modă militară districtele vecine care ii voră fi negreșită cedate De aceea ministrul­-președinte, Tr­copis, la în­­trebările ce i s’aă făcută în vederea unei asemenea eventualități despre pregătirile armate ale Greciei, a respunsă că armata greca care este de 12,000 ómeni pate fi mobilisată în două­ deci­­ file și rădicată la cifra de 35,000 omeni/ DUMINECA, 1 IUNIU, 1880. LUMINEAZA-TE ȘI TEI FI.j A­B 0­NTÎTE­N­T­E. In Capitală și districte, ună ană 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tate țările Europei, trimestru 15 lei i se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea fiiarului LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA, la d. doctoră Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate st refusä. 20BANIESEMPLAKULU SEîIVIȚIIJLIJ TELEGBAFIGU. ALU AGENȚIEI HAVAS. Londra, 11 Iunie.—Câte­va­­ fiare publi­­cândă scrrea că flota englesă a primită or­­dinul­ de a se duce în golful­ Besika. d. Charles Dilke a declarată în Camera Co­­muneloră că acesta scrie este falsă. Constantinopole, 11 Iunie.—Porta nu a primită nici uă scrie în privința pretinsei trimiteri în golful­ Besika a flotelor­ en­­gleze, francese și italiane. Comisiunea europeană a Rumeliei tre­buie să se întrunesca Joua viitare la Con­stantinopole spre a se ocupa de reformele ce suntă de introdusă în administrațiunea provinciilor­ Turciei de Europa. Fraga, 11 Iunie.—Imperatulü Francisc Iosef­a adresată generalului Filipopovici, comandantele generală din Bohemia, uă scrisare autografă, în care ’i esprimă de­plina sea recunoscință pentru escelenta ți­nută și bunură aspectă ală trupelor­ puse supt comanda sea. Imperatula constată că a observată pretutindeni, pe timpul­ că­lătoriei sale, ună înaltă grabă de ordine și de disciplină printre soldați, ceea­ ce este resultatulă silințelor­ active ale capiloră. Paris, 11 Iunie.—Trimiterea unei esca­dre francese în apele turcesc­ este desmin­­țită. Generalului Aymard, guvernatorul­ Pari­sului a murită. Se crede că generalul­ Clinchant Til va înlocui. Amnestia deplină este otărită în principiu prin sferele guvernamentale. Paris, 12 Iunie, dimineța.—Președintele Republicei a suptsemnată decretele prin cari se numescă d. Challemel-Lacour, am­­basadoră ală Franciei la Londra și d. Em. Arago, ambasadoră la Berna. »Din causa posițiunii ce ocupă în sînulă Parlamentului englesă, șederea mea în Tur­cia va fi necesarmente scurtă, însă Maj. Vostră îmî va permite să adaogă că, con­vinsă de sincera dorință a Maj. Vostre d’a favorisa bună­starea supușilor­ săi, fără deosebire de rasă și curte, voiă fi veselă décâ pe timpul­ șederii mele aei sforțările ’mî vor­ putea contribui a dobândi acestă resultată.* E că, după la Turquie, testulă dis­cursului ce a rostită Sultanulă ca respunsă la ală d-lui Goschen, în audiența solemnă de primirea a am­basadorului Enghiterei . Numirea Escelenției Vostre în calitate de ambasadoră pe lângă Noi, fiind­ basată pe simțimintele de bună-voință ce profeseza M. S. Regina pentru persona Nostră, a cansată satisfacțiunea Nostră. Escelența Vostră cunoscețî totă așa de bine ca și Noi, care sunt ă reformele de care are trebuință imperială Nostru în ur­ma nefericirilor­ prin care a trecut ă. Dorința Nostră cea mai vina este de a vede crescândă prosperitatea și ordinea în imperiulă Nostru în proporțiune cu trebu­ințele secolului și spre folosulü poporelor­ nóstre. Tóte silințele nóstre tindă spre acesta țintă. Calitățile personale ale Escelenței Vóstre suntă pentru noi uă garanțiă sigură că Veți ajuta a pune în lucrare disposițiunile bine­­voitore de care guvernul­ britanică, ve­­chiulă Nostru amică, e animată pentru imperiulă Nostru și care a­ fostă totă­­dea­una apreciate, precum și a întări le­găturile de amicițiă sinceră care unescă pe ambele guverne. Audiența d-lui Goschen la Sultanu­. Ea că, după Times, cuvintele pe care d. Goschen le-a adresată Sulta­nului presintându-i sculările sale de acreditare : »Regina, augusta mea Suverană, bine­­voindă a mă desemna ca ambasadoră spe­cială ale­s­ă la Constantinopole, amă o­­narea a remite Moj. Vóstre scrisorile care mă acredităză pe lângă Maj Sea. Primindă răspunderea acestei misiuni, credă de cea d’ânteia détorie a mea d’a vă îndeplini spre mulțămirea suveranei mele, pe cândă re­­lațiunile cordiale ce există între Engliteza și Turcia îmî vor­ inspira dorința d’a fi folositorii Maj. Vestre imperiale și supuși­­lorü sei. RUSIA ȘI CHINA. Intr’uă corespondință adresată din Petersburg, cu data de 3 Iunie, m­­a­­rului le Temps, găsimă urmatorele rânduri care ne facă a crede într’­­ună resbelă apropiată între Rusia și China: »Pentru momenta, cabinetul­ din St. Pe­tersburg este forte pacifică și va susține de sigură din tote puterile sale propunerile engleze sau francese spre a resolva nu nu­mai Gestiunea grecă care va fi tratată în viitorele conferințe de la Berlin, ci și cele­­l­alte puncte din tractatură de la Berlin care nu au fostă esecutate încă de Turcia. Singura cestiune de politică exterioră care preocupă cu adevărată guvernul­ nostru, sunt ă pregătirile contra Chinei. Tóte tru­pele care staționau la Tașkend sunt­ în­dreptate spre fruntaria Chinei și ajutorele se espediezá din interiorul­ Rusiei spre fruntaria extremă. Mai cu semn pe mare se facă pregătiri însemnate. Vase nume­rose se ïnarmeza Cronstadt arendă de des­tinație China. Vă flotilă întrega de luntri­­torpile vor­ fi îmbarcate pentru posesiu­nile ruseșc­ de pe Amur, de unde vor­ putea fi îndreptate spre porturile Chinese. Se pare că amiralul­ Chestakoff va fi chie­­mată să comande flota rusesca din apele Chinei la casă de resbelă. Acesta este ună marinară forte distinsă, destul­ de bine cunoscută în Francia unde și-a petrecută anii sei de disgrație. El­ a comandată în 1862 flota rusescă în apele Syriei, cândă imperatulu Napoleon trăinise acolo ună corpă espediționară. Comandantul­ corpu­­rilor­ francese n’a avută de­câtă să se laude de relațiunile sale cu amiralul­ Ches­­nelong.* ION CÂMPINEANU. DISCURSU DE RECEPȚIUNI. LA ACADEMIA ROMÂNĂ de ION GHICA. — Urmare 1). — După instalarea guvernului rusescă, la 1828 cu Palin și cu Zaltuchin, ca presi­dent plenipotențî, a începută pentru ver­i). A se vede Românulil de ieri.

Next