Romanulu, iunie 1880 (Anul 24)
1880-06-01
ANÜLÜ DOÜE-pECI ȘI PATRU VOIESCE §l VEI FÜLÉ ANUNCIURI. Linia de HO litere petit, pagina IV, — 40 báni Deto , , » pagina III — 2 lel — A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea fiiarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. tí. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfiscligasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULUIredacțiunea și Administrațiuniea strada Domnei, 14 Bucuresci, 31 FLORARII 2 CIRISARU Către alegătorii mei f ii Cetățeni alegători. Precum suntemu toți détori se respectamu orî ce religiune , totu astafelui trebuie se respectămu orice partită. Ideile se osebescu, deja din ciocnirea loru ese lumina cea curată. Trebuie cuse se ceremu de la fiecare partită, pentru ca s’o putem respecta chiară când ă o combatemű, să aibă în adeverută credință politică, bine definită, pe care s’o susție în lumina mare și pentru care să facă ori ce sacrificii. Trebuie ca capii partitelorü să fi doveditu că au în adevera uă credință politică , se spune ceea ce vomu se facă în cestiunile din întru și din afară și cum credă că se póte face ceea ce voru să facă. Acestea fiind legi nestrămutate pentru oricare partită, suntă détorii, precum v’ama spusă, se cercetezü în fața vostră : 1. Ce este oposițiunea actuală și cine suntu capii sâi ? 2. Ce au facutu ei pân’acuma și ce-au făcută cei pe cari îi combată și-i acasă necurmată, și ancă în modulă celă mai gravă și celă mai despletită ? 8. Ce voiesce ea a face și cum va procede pentru a pune în lucrare ceia ce crede că este bine a se face ? Nu este astăzi la noi nici uă partită în facia partitei în care amănare a servi. Oposițiunea se împarte acumă la noi în patru fracțiuni, sau mai bine în patru Iiypostasse. pică Iiypostasse căci teologice?te se zice că „sunt în Dumnezică trei Iiypostasse ș’un singură natură Véfiendoderit ce spună în fiarele și în programele lor” , aceste patru fracțiuni, refiendu-le unite în a spune sau cuvinte deși arte sau acusări ce sură bine că neadevărate simtă, credă că potă face că ele sumită „în patru Iiypostasse și încă singură natură.“ Aceste partite s’aă numită ele însele : 1. Partita conservatoire, care are de organă Timpulu și de capă pe d. Manolaki - Kostaki. t» 2. Partita Democrația Națională, care are de organă marală cu acestă nume și de capă pe „Principile“ Grigorie Sturdza. 3. Partita „sinceră liberala11, care are dreptă organă Binele Publica și de capă pe d. George Vernescu. 4. Tracțiunea liberă și independinte, care are acum ună organă numită „Mișcarea Națională“ și de capă......, nu se scie pe cine. Aceste patru partite se unescă în a combate totă ce s’a făcută în cești patru ani. Ele se unescă în a deblara necurmată că d. Ion Brătianu și că 1) A vedea »Ramänulü* de erl. araü trădată, amu vândutu țara Rusiei, de la 1848 și pen’acum. Ele se unescă în a ne acusa că totă vieța nóstră spre straiul amu nazuiuu, și numai prin străini și pentru străini lucrăm ă ș’acum. Programele loră — despre care a vorbită Românulu, și voiă vorbi și în acestă dare de semn—sunt tote — afară d’aceia a d-lui Grigore Sturdza — ună șiră de cuvinte și numai cuvinte. Tote aceste suntă bine și pe deplină cunoscute de toți. Amă deră și dreptură și datoria se Jică ’naintea vostră . Cândă acesti bărbați politici ne facă asemene uriașe acusări, nouă cari suntemă pe scena politică de 86 de ani, negreșită că ei suntă pe deplină convinși de acesta adeverit durerosă pentru țera loră. Națiunea, și Europa întregă, află pe totă Ziua, prin ceste patru hypostasie, că România a dată credința iei acestora doui omeni, cari necurmată la străină au vândută-o. Națiunea și lumea totă află, prin aceste patru organe de publicitate, că România, astăzi independinte și admisă cu încredere și stimă în concertură europeană, este condusă d’ună guvernă ineptă, mișelă, trădătură. Națiunea și lumea totă află prin ele, că suntă aci patru fracțiuni, compuse,fică dânsele, de către bărbații cei mai învățați, cei mai avuți, cei mai onorabili, cei mai patrioți, cei mai sinceri, cei mai cunoscători, cei mai sperimentați, cei mai pricepuți și cei mai ageri în conducerea afacerilor publice, interne și esterne. Și ce vede apoi? C’acești mari patrioți nu se unescă într’uă singură partită pentru a salva țara loră nu numai de ună guvernărea ci încă de trădare și prin urmare de cea‘ mai sigură perre. Ce deră va fice Europa d’acestă națiune care le vede tote aceste și nu respinge pe trădători? Seu! Ce va fice națiunea și Europa d’aceștî eminințî patrioți ai acestoră patru grupuri cari nu se unescă într’ună singură cugetă, într’uă singură partită și acțiune, nici chiară pentru a salva Patria loră din cea mai învederată încurcătură, de cele mai grave neajunsuri! piarulă La trance, de la 29 Mai, vorbindă de presa reacțiunilor, care atacă onarea unor bărbați ca președintele Republicei și ca președintele Camerei, zice : „Presa care se respectă ară trebui se -șî intenfică asemene atacuri. Ea pune astăferă în jocă însăși onarea Franciei cândă tărăsee în nordă reputațiunea unoră omenî în cartea s’a incredulă. Onarea șefilor ă iei este patrimoniulă unei națiuni. Astă felă deră oricare omă, fie de ori ce opiniuni, fie română fie străină, când ă vede c’aceste patru fracțiuni atacă pe d. Ion Brătianu și pe mine de trădare, și de trădare necurmată de la 1848 și până astă iji , cândă vede apoi c’acești bărbați nu se întrunescă îndată într’uă singură partită c’uă singură programă, pentru ca se puta astăfelă să íe guvernulă în mână și se scape țara de trădările ce spună că chiară acumă le face Președintele Consiliului de miniștri, este silita sofică . Acești omeni seă ș’aă perdută mintea, de multa iubire ce aă pentru patria loră, seă suntă atâtă d’amețiți, de uri și de interese personale, încâtă se unescă numai pentru a se încerca a amăgi națiunea, a o deconsidera în ochii iei ș’ai Europei, a resturna ună guvernă națională ș’apoi...... neputendu-se uni între dânșii, să se încaiere îndată româindă ca în lupta între denșii s’apuce, cine va fi mai ageră, bucățica ce va putea smulge din cărnurile sfîșiate ale națiunii sale. Desfidendă pe oricine s’ajungă la altă conclusiune, voi urma mâne, domni alegători, cercetarea ce interesele cele mari ale țârei me silescă a o face naintea vostră. C. A. R Rosetti. Candidații partitei naționale-liberale pentru consiliul județend de Ilfov. COLEGIUL I. D. D. Gliica. — C. Boziann. — 1*. Voreas. COL. II. D. -K. Gr. Ronniceanu. — P. 8. Aurelian. — V. Toncoviceanu. COL. III. D. Rom. N. Opreanu. — Veniamin Hernia. — C. Cornescu. COL. IV. I. N. Fleva. — Gr. Arghiropolu. — T. Filitis. Depeșă comercială. Paris, 11 Iunie.—Situațiunea agricolă la Francia este în genere satisfăcătore în urma plouiloră și a căldurilor, care altereza. Se speră uă recoltă bună. Scădere pe piețele de cereale..Rei««. Italia, Grrecia și Conferința. Citiră în Neue freie Fresse, de la 8 luni. : „Guvernulă italiană a încunoșciințată în modă confidențială pe cabinetulă grecă, că elă privesce călătoria regelui George și negocierile sale personale cu puterile de neoportune, ba chiar și pericolóse în momentul de față, căci neînțelegerea iscată între Albania și Muntenegru este d’uă natură atâtă de delicată, încâtă ea nu se va aplana de câtă printr’uă menajare pe câtă se va putea de mare a susceptibilității Albanesilor. De altmintierea guvernală italiană împărtășesce pe deplină vederile Franciei și va susține pretențiunile grecesc pre câtă îî va sta cu putință. Mai nainte de tóté énsé trebue resolvată cestiunea Albano-Muntenegreană, ca una ce este multă mai importantă. De altă parte se scrie din Roma, cu data de 6 luni, către aceiași fiară : „D. Cairoli, fără a ține sumă de luptele din Cameră , lucrează cu activitate la instrucțiunile ce trebuescă date represintantelui italiană la conferința din Berlin. El are în tote zilele între vorbiri cu regele și este în continuă corespondință cu Menabrea și de Launay, ambasadorii Italiei din Londra și Berlin. Cornitele Robilant, ambasadorul italiană la Viena, a fost chemată ad referendum la Roma, a avută deja cu regele și cu ministrulă președinte lungi între vorbiri, ală cărora obiectă a fostă politica Austriei în Orienta. Cornitele Robilant asigură pe rege că Austria nu urmăresce nici ună scapă care ar fi în contrazicere cu tractatură de la Berlin, și tóte cele ce s’afișă și s’a scrisă despre intențiunile ei asupra Salonicului, suntă num inisee fantesiî. Cornițele de Launay va fi probabilmente însărcinată cu represintarea Italiei la Conferință Și déca următorea sorie trimisă din Atena Corespondințeî politice va fi cu totul adevărată, apoi este de temută că conferința de la Berlin va avea nișce consecințe sângerose. Eoe acestă scrie : Guvernul de aici a fost înșciințată filele acestea, în modă confidențială, de către represintanții unora din marile puteri, că s’ară putea prea bine ca Grecia, după resultatele ce va da Conferința din Berlin, să ocupe în modă militară districtele vecine care ii voră fi negreșită cedate De aceea ministrul-președinte, Trcopis, la întrebările ce i s’aă făcută în vederea unei asemenea eventualități despre pregătirile armate ale Greciei, a respunsă că armata greca care este de 12,000 ómeni pate fi mobilisată în două deci file și rădicată la cifra de 35,000 omeni/ DUMINECA, 1 IUNIU, 1880. LUMINEAZA-TE ȘI TEI FI.j AB 0NTÎTENTE. In Capitală și districte, ună ană 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tate țările Europei, trimestru 15 lei i se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea fiiarului LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctoră Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate st refusä. 20BANIESEMPLAKULU SEîIVIȚIIJLIJ TELEGBAFIGU. ALU AGENȚIEI HAVAS. Londra, 11 Iunie.—Câteva fiare publicândă scrrea că flota englesă a primită ordinul de a se duce în golful Besika. d. Charles Dilke a declarată în Camera Comuneloră că acesta scrie este falsă. Constantinopole, 11 Iunie.—Porta nu a primită nici uă scrie în privința pretinsei trimiteri în golful Besika a flotelor engleze, francese și italiane. Comisiunea europeană a Rumeliei trebuie să se întrunesca Joua viitare la Constantinopole spre a se ocupa de reformele ce suntă de introdusă în administrațiunea provinciilor Turciei de Europa. Fraga, 11 Iunie.—Imperatulü Francisc Iosefa adresată generalului Filipopovici, comandantele generală din Bohemia, uă scrisare autografă, în care ’i esprimă deplina sea recunoscință pentru escelenta ținută și bunură aspectă ală trupelor puse supt comanda sea. Imperatula constată că a observată pretutindeni, pe timpul călătoriei sale, ună înaltă grabă de ordine și de disciplină printre soldați, ceea ce este resultatulă silințelor active ale capiloră. Paris, 11 Iunie.—Trimiterea unei escadre francese în apele turcesc este desmințită. Generalului Aymard, guvernatorul Parisului a murită. Se crede că generalul Clinchant Til va înlocui. Amnestia deplină este otărită în principiu prin sferele guvernamentale. Paris, 12 Iunie, dimineța.—Președintele Republicei a suptsemnată decretele prin cari se numescă d. Challemel-Lacour, ambasadoră ală Franciei la Londra și d. Em. Arago, ambasadoră la Berna. »Din causa posițiunii ce ocupă în sînulă Parlamentului englesă, șederea mea în Turcia va fi necesarmente scurtă, însă Maj. Vostră îmî va permite să adaogă că, convinsă de sincera dorință a Maj. Vostre d’a favorisa bunăstarea supușilor săi, fără deosebire de rasă și curte, voiă fi veselă décâ pe timpul șederii mele aei sforțările ’mî vor putea contribui a dobândi acestă resultată.* E că, după la Turquie, testulă discursului ce a rostită Sultanulă ca respunsă la ală d-lui Goschen, în audiența solemnă de primirea a ambasadorului Enghiterei . Numirea Escelenției Vostre în calitate de ambasadoră pe lângă Noi, fiind basată pe simțimintele de bună-voință ce profeseza M. S. Regina pentru persona Nostră, a cansată satisfacțiunea Nostră. Escelența Vostră cunoscețî totă așa de bine ca și Noi, care sunt ă reformele de care are trebuință imperială Nostru în urma nefericirilor prin care a trecut ă. Dorința Nostră cea mai vina este de a vede crescândă prosperitatea și ordinea în imperiulă Nostru în proporțiune cu trebuințele secolului și spre folosulü poporelor nóstre. Tóte silințele nóstre tindă spre acesta țintă. Calitățile personale ale Escelenței Vóstre suntă pentru noi uă garanțiă sigură că Veți ajuta a pune în lucrare disposițiunile binevoitore de care guvernul britanică, vechiulă Nostru amică, e animată pentru imperiulă Nostru și care a fostă totădeauna apreciate, precum și a întări legăturile de amicițiă sinceră care unescă pe ambele guverne. Audiența d-lui Goschen la Sultanu. Ea că, după Times, cuvintele pe care d. Goschen le-a adresată Sultanului presintându-i sculările sale de acreditare : »Regina, augusta mea Suverană, binevoindă a mă desemna ca ambasadoră specială alesă la Constantinopole, amă onarea a remite Moj. Vóstre scrisorile care mă acredităză pe lângă Maj Sea. Primindă răspunderea acestei misiuni, credă de cea d’ânteia détorie a mea d’a vă îndeplini spre mulțămirea suveranei mele, pe cândă relațiunile cordiale ce există între Engliteza și Turcia îmî vor inspira dorința d’a fi folositorii Maj. Vestre imperiale și supușilorü sei. RUSIA ȘI CHINA. Intr’uă corespondință adresată din Petersburg, cu data de 3 Iunie, marului le Temps, găsimă urmatorele rânduri care ne facă a crede într’ună resbelă apropiată între Rusia și China: »Pentru momenta, cabinetul din St. Petersburg este forte pacifică și va susține de sigură din tote puterile sale propunerile engleze sau francese spre a resolva nu numai Gestiunea grecă care va fi tratată în viitorele conferințe de la Berlin, ci și celelalte puncte din tractatură de la Berlin care nu au fostă esecutate încă de Turcia. Singura cestiune de politică exterioră care preocupă cu adevărată guvernul nostru, sunt ă pregătirile contra Chinei. Tóte trupele care staționau la Tașkend sunt îndreptate spre fruntaria Chinei și ajutorele se espediezá din interiorul Rusiei spre fruntaria extremă. Mai cu semn pe mare se facă pregătiri însemnate. Vase numerose se ïnarmeza Cronstadt arendă de destinație China. Vă flotilă întrega de luntritorpile vor fi îmbarcate pentru posesiunile ruseșc de pe Amur, de unde vor putea fi îndreptate spre porturile Chinese. Se pare că amiralul Chestakoff va fi chiemată să comande flota rusesca din apele Chinei la casă de resbelă. Acesta este ună marinară forte distinsă, destul de bine cunoscută în Francia unde și-a petrecută anii sei de disgrație. El a comandată în 1862 flota rusescă în apele Syriei, cândă imperatulu Napoleon trăinise acolo ună corpă espediționară. Comandantul corpurilor francese n’a avută decâtă să se laude de relațiunile sale cu amiralul Chesnelong.* ION CÂMPINEANU. DISCURSU DE RECEPȚIUNI. LA ACADEMIA ROMÂNĂ de ION GHICA. — Urmare 1). — După instalarea guvernului rusescă, la 1828 cu Palin și cu Zaltuchin, ca president plenipotențî, a începută pentru veri). A se vede Românulil de ieri.