Romanulu, noiembrie 1880 (Anul 24)
1880-11-26
ANÜLÜ DOUE-pECI ȘI PATRU YOIESCE ȘI YEI PUTÉ A N U N~G I U R I. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III — 2 lei — A se adresa: N ROMANIA, la administrațiunea farului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud et C-nie, 139— 140, Fleet Street, London E. C. LA YIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. La FRANCFORT, S.—M.,G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, 0- landa, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESKMPLARPLU Redacțiunea și Administratțiunea strada Donmei 14 București, 5* UNDREA O Discursul de deschidere a sesiunii Corpurilor legiuitare a produsü să vină impresiune nu numai în țară, ci și în străinătate. In țară, pentru că ele dovedesce că guvernul și-a îndreptată atențiunea asupra tutoră ramurilor de activitate publică, le-a supusă pe tate unui studiu minuțiosă și a ajunsă chiar a se opri la mnă șiră de măsuri, menționate în mesagiă, care nu vor putea lipsi de a daună noă și puternică avântă producerii naționale. In starea de aprópe absolută neîngrijire în care a fostă lăsată maitotă-d’auna pâne acum producerea națională, acestă legitimă și seriosa preocupare a guvernului nu putea într’adevără decâtă să producă uă asemenea impresiune. Mesagială este uă programă economică bine cumpănită, aprópe completă, și care vedesce că stadiulă făcută a îmbrățișată întréga situațiune, ceea ce pentru ântâia oră se întâmplă la noi. Ancă vădetă, privită și din acestă punctă de vedere, discursul de deschidere a Camerelor — constatândă pe două parte buna stare a financeloră țârii, cu tóte îngrijirile legitime la care dedeseaocă seceta cea bântuită anulă trecută mai multe județe din țară, eră pe de alta resultatele frumóse ale agriculturei în anulă acesta, n’a făcută de câtă se întreție și să mărescă în inima muncitorului română bucuria ce-i a produsă recolta bună din 1880 și să lă facă să întrevedă perspectiva seriosa a unui timpă forte apropiată, cândă totă ce e muncă și producere națională, totă ce póte fi isvoră de avuție publică și privată va fi esploatată; cândă într’ună cuvântă buna stare publică nu va depinde numai cu desăvârșire de împrejurarea unei ploi care póte veni la timpă și póte asemenea se nu vie, eră în unele cazuri sé fiă chiar mă desastru. Impresiunea acesta, care se vede, se simte și se esprime pretutindeni nu pate fi tăgăduită decâtă de cei de rea credință, decâtă de aceia care ieși urele și patimile loră—atribute ale unor suflete mici—dreptă nișce realități, pe care pe nedreptă le atribuie generalității națiunii. Chiar în presa oposițiunii de tóte nuanțele — cu totă munca iei titanică de a’lă adăposti — resare adevĕrulu acesta. Organele protivnicilor noștri nu pot ă tăgădui că mesagială actuală este unică în felul ă lui prin îngrijirea ce acordă tuturoră ramurelor de activitate publică, unică în felul lui prin expunerea, unei sisteme generale, tindendă la ună scapă mare și folositoră, înavuțirea morală și materială a națiunei, dară se trudescă a micșora impresiunea bună ce elăa produsă, (licendă că uă sesiune nu póte fi de ajunsă pentru atătea mari și însemnate reforme. Scimă câtă de greă li s’a părută protivnicilor noștri de a face celă mai mică bine pe târâmură economică în atâtă amară de timpă câtă aă avută puterea, și nu ne îndoimă că ară căuta vreuă dată să facă mai bine , de răsuimă că reformele menționate de mesagiă suntă de uă necesitate vădită și nu ne îndoimă că represintanții națiunii voră se i se corespundă prin fapte la simțămintele lor și ale națiunii întregi. Așa deră, oricâtă de încărcată este programa actualei sesiuni, noi sperămă că fiecare a ji arendă partea iei de muncă neobosită și consciinciosă, cele mai multe și mai urgente proiecte voră fi votate, cele mai trebuinciase instituțiuni înființate și că și de astă-dată, ca totă-deauna, colirile oposițiunii nu voră servi de câtă pentru a dovedi lipsa iei de încredere în viitorul țării. Câtă pentru impresiunea ce mesagială a produsă în străinătate, ne mulțămimă a reproduce aci câteva cuvinte ale ziarului Le Gourrier du Soir care suntă scena fidelă a simțimintelor de considerațiune ce națiunea română ascuută a inspira străiniloră. „Amă fostă impresionați de fermitatea discursului tronului. „Nici uă dată afacerile României n’afi fostă presintate într’ună limba giă mai vigurosă. „Cuvintele Principelui respiră independința. SERVIȚIILE TELEGRAFICI ALE AGENȚIEI HAVAS. Paris, 6 Decembre. — Tóte diarele din Occidentă esprimă speranța că Grecia va aștepta ca diplomația să-i dea satisfacțiunile ce ea reclamă și pe care resbelulă nu i le-ară asigura. Cairo. 6 Decembre.—Prima ședință a comisiunii pentru reforma judiciară în Egyptă s-a ținută astăzzi, luni, supt președenția lui Riza-pașa. Au asistată treizeci delegați ai puterilor represintate în tribunalele internaționale egyptene. Comisiunea a adoptată h hotărîre în favorea menținerii Statului quopené la 1 Februarie 1882, afară numai daca lucrările comisiunii nu vor fi terminate mai nainte de acesta dată; în acestă casă reformele vor fi aplicate mai curând. A se vede ultime sorii mai la vale. Vă între vorbire cu d. Tisza D. Ernest Județ, ună colaboratorii ală chiarului le National, a fost primită în Pesta de d. Koloman Tisza, președintele consiliului de miniștrii. Și fundă că d. Județ făcu în acestă întrevorbire alusiune la programa estremei stânge din Reichstagul și ungurii, d. Tisza respunse curîcsândă : Suntă aici, ca și pretutindeni, ca și pe la dv., bărbați cari suntă nemulțumiți cu multe lucruri și-șî aruncă tótá greutatea mâniei loră numai asupra Constituțiunii. Dară credefime, nici ună ungură n’ară voi să esecute acestă programă cândă ară veni la putere și sé ié respunderea înaintea națiunii pentru consecințele ce ară putea sĕ aibă. După acesta ajunseră a vorbi despre eficacitatea diplomatică a acțiunii combinate a Franciei, Germaniei și Austro-Ungariei în Orientă, și primul ministru ungurărise : Punemăână mare preță pe aceea ca Francia să fiă tare, și prin urmare ca ea să facă și uă bună politică interioră. Forma de guvernă ce ea ’șî-a dată nu ne inspiră nici uă antipatiă și nici uă grijă. Pentru ■noî este uă trebuință de prima ordine ca să remâne mă în bune relațiunî cu Germania ; dére avemă ună interesă aprope totă atâtă de mare ca Francia să prospereze și să stă în stare a face figură în afară. Asistența iei activă sau chiar numai simpatia iei ne voră fi de ună mare folosă la regularea afacerilor din peninsula balcanică. Scimă forte bine că guvernul rusă se simte mai multă plictisită, de câtă ară voi se’la védá desvoltându-se, déré evenimentele suntă prea tari, pentru a nu ne feri. Intențiunea nosträ este de a împedica pe câtă se va putea mai multă desființarea Turciei, dare nu este tocmai lucru ușoră de a protege ună guvernă ca acela ală Turciei. Oricâtă de buni amă voi se simă cu densa, totuși ea trebuie să corespundă la dorințele Europei și să îngrijască pentru siguranța internă a fruntariilor fiiei. Nu vomă face nimică, spre a o espune la uă demonstrațiune navală, dare totuși trebuie sĕ ne luămă la vreme măsurile și de aceea dorimă din sufletă ca Francia să se unescá cu noi, spre a susține cu tărie soluțiunile pe care le va pretinde apărarea păcii generale.* resbelă cu uă mare putere ca Turcia. De alta, nimenea nu o póte împedica să încep o luptă decâtă cu condițiunea că i se va satisface legitimele eî revendicări. I .Lordulă Roseberry a stăruită asupra I atitudinea luată de lordulă Salisbury în discursul sed de ieri. Elă a esprimată părerile sale de role, precum și ale mai multor oratori, pentru limba gială pe care l’a ținută ministrulă afacerilor străine din Francia, și a declarată că e lucru ciudată d’a aucii pe Francia aruncândă asupra Engliterei responsabilitatea de a fi încuragiată pe Grecia, pe când o lordulă Salisbury atribuie Franciei inițiativa. Fără a îndemna formală pe Grecia în atitudinea sea răsboinică, trebuie, afisă oratorală sfirșindă, ca puterile să intervină spre a împedeca că făclia ce Grecia ține în mânile sale să aprindă oă conflagrațiune ale cărei resultate nimenea nu le póte prevedea. »Adunarea a votată în unanimitate cele trei propuneri ce i-au fost supuse. Ele constată simpatia întrunirea pentru causa elenă și pentru regele George, și esprimă speranța că guvernul englesă va pune silințele sale cele mai energice spre a asigura Greciei cedarea teritoriului ce i-a fostă concedată de conferința din Berlin. »D. Gennadius, însărcinatură cu afacerile Greciei, asista la meetingă. Rechemarea sea la Atena este confirmată.* Grecia si Englitera. ft C» Se scrie din Londra, cu data de la 1 Decembre, către diarulă Le Temps : »Astă sora s’a ținută meetingulă comitetului elenă, la Willi’s Room, întrunirea era de uă mare însemnătate. Deși meetingulă avea ună caracterie privată, sala era plină. Mulți bărbați de Stată și aprópe 30 membrii ai Parlamentului se scuzaseră prin scrisori, se vede pentru că situațiunea este așa de critică încâtă mulți dinamicii cei mai călduroși ai Greciei nu seiă ce sfată se-i dea și se refugiază în abținere. »D. Herbert Gladstone, fiul primului ministru, trimițendu asigurarea simpatiei sale, declara în scrisórea sea că celă mai mare obstacolă la realizarea speranțeloră Greciei este oposițiunea zoriloră. »Președintele meetingului, tenărulă lordă Roseberry, pe care umora forfi l-a numită mă noă lordă Byron, a espusu cu uă mare luciditate gravitatea situațiunei actuale. »Grecia, adică elă, simte că nu se mai pute da înapoi și că a fostă prea multă timpă amăgită de făgăduielile bărbațiloră de Stată respundelorî aî marilor națiuni. Amicii Greciei au luată uă mare responsabilitate în crisa actuală. Pe d’uă parte, ară fi uă nebunie de a o îngagia într’ună Presa germană și situațiunea politică în Orientü. Norddeutsche Algemeine Zeitung, vorbindă despre noua propunere a Englitereî, ca flo tele internaționale de și împrăștiate totă să stea în relațiunî, dice că s’a isprăvită cu totulă cu orî ce demonstrațiune navală, și apoi adaogă : »Situațiunea politică generală în Orienta a pierdută, de la predarea Dukignei către Muntenegru, caracterulă rebelă periculosă, care a silită pe puteri se-șî desfășure pavilionele loră de resbelă pe castele Albaniei. După cum am putută vedea din cele petrecute în aceste din urmă luni, apoi opera de la Berlin a puterilor semnatare nu este nici de cumă tocmai așa lipsită de viață, tocmai așa incapabilă de a trăi, precum se afirma necontenită și cu cea mai mare îndărătnicia din unele părți. Din contra, noua ordine de lucruri, stabilită la Berlin, se esecută, deși cu încetulă, dară mereu, în presupunerea negreșită că procesul de însănătoșire nu va fi întreruptă într’adinsă spre a fi sucită în modă contraria. Pentru a împiedica acesta, a fostă de ajunsă autoritatea Europei unite, care n’a fostă pene aci de câtă platonică; căci atâtă amicii câtă și inamicii sunt convinși acumă că demonstrațiunea navală n’a fostă trimisă în apele Adriaticeî pentru uă acțiune rasboinică. Nu este nici ună motivă pentru ca să ne îndoaimă despre efectulă ce demonstrațiunea navală a lăsată în urmă’, chiar după ce a fostă de faptă disolvată. Din contra, rechemarea escadrelor ne probeza că prin locurile competiate a dispăruta ori ce îngrijire despre complicațiuni la fruntaria greco-turcă.* ULTIME SOIRI. Serviciul telegraficii aler Agenției Havas“ Londra, 7 Decembre.— Times dă următorele două sciri: »Muntenegrulă și Turcia vară reîncepe relațiunile loră diplomatice regulate.“ Grecia a consimțită a începe la Ianuarie mai negocierî cu Turcia. MERCURI, 26 NOEMBRE, 1880. LUMINEAZA-TE ^1 YEI EI. ABONAMENTE.! In Capitală și districte, ună amü 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru taie țările Europei, trimestru 15 lei i se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea diarului LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischskrrkt • IN ITALIA, la d. doctoră Gustavo Croce. Vi San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU Washington, 6 Decembre. — Congresul Statelor Unite s’a deschisă prin citirea unui mesagră, prin care președintele Statelor Unite, D. Hayes, declară că relațiunile estemare ale Republicei cu tate puterile sunt bune și că în particulară s’au stabilită relațiuni amicale cu România. Mesagiul este favorabile creării canalului de la Panama. El despune ca situația financiară a Statelor Unite este admirabilă ; estimațiunea anului curentă presentă ună escedentă de venituri de 90 milione. Momentulu e favorabilă pentru a reduce capitalul datoriei federale. Președintele Hayes îșî sfârșesce mesagiu consiliindă pe congresă ca se numescá pe generalul Grand căpitană generală ală [armatei. Roma, 7 Decembre. — Englitera, Francia și Italia au făcută demersuri pe lângă guvernulă bulgară pentru a’să rechiema la observarea tratatului de la Berlin și a’să invita să nu uneltesca agitațiuni în Rumelia Orientală. Aceste demersuri n’aă avută ună caracteră colectivă. Senatulă n’a ținută astăzi o ședință ; el a lucrată în secțiuni. Mâine, Miercuri, se va alege comisiunea pentru studiarea propunerii d-lui P. Grădișteanu. — Camera în ședința de aci a alesă ună membru în comisiunea de petițiuni și unuia în cea financiară și în urmă a procedată la votarea comisiunei budgetare. SOIRI D’ALE PILEI Din Capitală. M.M. L.L. R.R. Domnulă și Domna aă visitată, Sâmbătă, 22 curentă, esposițiunea națională, organisatâ din inițiativa societăței Concordia. Măriile Lojă Regale au fostă primite aci de d. Constantin Porumbaru președintele [societaței, de d-na Zaharescu, directarea scalei profesionale de fete, care a oferită M. S. R. Domneană frumosă buchetă, de d-niî membri ai societățeî precum și de ună mare mumerfi de esposanțî. Măriile Lojă Regale aă visitată, cu ună viă interesă, producțiunile industriei române, și S’aă întreținuta cu diferiții esposanți. La plecare, Măriile Lojă Regale au arătată d-lui președinte Augustele Loră mulțumiri, făceadă viuturări pentru prosperitatea industriei naționale. La direcțiunea princiară a căilor ferate române se numescă, ca detașați din serviciul ministerului , D. N. Zahariad, ingineră-șefă clasa II actuală sub-șefă ală controlului căilor ferate, în funcțiunea de șefă ală serviciului de tracțiune. D. M. Paciurea, ingineră ordinară clasa II, și actuală în serviciul direcțiunea princiare, în funcțiunea de șefă ală serviciulu de mișcare. — D. I. P. Dimitrescu a fost numită directoră ală Băncei Naționale, în locală vacantă. — S’a acordată înalta autorisațiune d-lui colonelă Schelleri Scarlat, și d-lui căpitană Georgia di I. Obedenaru pentru a primi și purta celă d’anteiă crucea de comandoră și celă d’ală douilea acea de oficiali ale ordinului Frantz Iosef, ce li s’aă conferită de M. S. Imperatului Austriei, Rege al Ungariei.