Romanulu, octombrie 1881 (Anul 25)
1881-10-01
Irodacțiunnea și Administrațiunea stradă Domnei 14. ANUL AL DOUĂZECI ȘI CINCILE Voiesce și vei putea ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deta , , , pagina III, — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diacului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nii Haasentein și Vogler. Walfischgasse 10. LA FRANCFORT, S.-M. G. L. Daube et C nie, pentru Germania, Belgia, O- landa, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI EXEMPLARUL JOUI, 1 OCTOMBRE 1881 Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea oiarului."] LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctor Gustave Croce Vi- San Benigno, 17, Genovs. Scrisorile nefrancate se refusS. 20 BANI ESEMPLARUL BOGA8ESCI, ?“ brumare 1 1881 Controlul este estnra regimului parlamentar. Fara un control reale, permanente și de total fiua națiunii, acest regim nu ’ndeplinesce și nu póte ’ndeplini misiunea ’n vederea căreia națiunile ’și l’au dat, nu póte produce binele ce cu drept curent s’ascepta de la el și pe care ’l póte face. Nu este d’ajuns, după opiniunea nostră, ca națiunea să-și puta alege mandatarii în deplină libertate, ca ea să ’ncredințeze administrarea intereselor publice în mânele omenilor ce-i inspiră mai multă încredere. Trebuie încă — ș’acest punt mai cu osebire distinge regimul suveranității naționale d’acel al domniei absolute — mai trebuie ca aleșii să fie controlați în tote faptele lor. Făr’acest control, regimul parlamentar rămâne un simplu curent. Oricât s’ar susține că națiunea, nedând aleșilor iei mandat imperativ, îi învestește de fapt și de drept cu puterea absolută d’a face tot ce li se va părea bine, oricât s’ar pretinde că ea, nelimitând drepturile mandatarilor săi, s’a desbrăcat cu sciință și cu consciință d’autoritatea suverană,—pe timpul duratei acelui mandat, nu e mai puțin adevărat că națiunea are dreptul și datoria d’a-și controla d’aprope mandatarii, d’a le cere socotelă de vorbele și de faptele lor. Plecând de la aceste idei, care totd’auna au fost crectul nostru, am stăruit — pe cât în putință ne-a fost d’a face ca controlul națiunii să devie uă realitate. Deputații și senatorii pot fi controlați d’aprope, pentru că desbaterile corpurilor din care fac parte se publică. Administratorii intereselor locale, comunale și județene, scapă case în mare parte de acest control și lucreză precum în întuneric. Deși ședințele acestor autorități sunt publice, deși oricare cetățen are drept de a asista la desbaterile lor, totuși control adevărat, real, permanente, așa cum îl înțelegem și-l voim noi pentru ca regimul suveranității naționale să devie uă realitate, nu póte existe, decă cetățenul nu va fi pus în posițiune d’a cunosce și p’altă cale ce și cum lucreză mandatarii săi. Inspirați de acestă ideiă și doritori ca controlul națiunii sĕ se întindă din ce ’n ce mai mult, am propus anul trecut, ca ministerul de interne se ’ntrunescu într’uă colecțiune tote dările de semă ale consilielor județene și sö le publice. Cu modul acesta, după părerea nostră, alegătorii vor putea să controleze p’aleșii lor și țara ’ntregă să-și cunosca situațiunea, cunoscând fiecare județ în parte. Mai mult, punendu-se față ’n față lucrările tutor consilielor județene, cele ’ndărătnice și nepricepute își vor putea găsi un normă de procedere ’n lucrarea celor mai bine pătrunse de datoria lor și mai apte d’a ’și-o ’ndeplini. Propunerea nóstra a avut fericirea d’a fi corespuns cu ideile guvernului ș’astfel, anul trecut, s’a publicat într’un volum darea de semă a lucrărilor consilielor județene din totă țara pe anul 1879. Ne adăstam, și eram în drept să ne-adăstăm, ca acest bun început să fie urmat. Totuși, ne aflăm în ajunul întrunirii consilielor județene într’o nouă sesiune ordinară, și dările de semă pe 1880 nu sunt încă publicate. La 15 Octombre viitor, consiliele județene se ’ntrunesc spre a lua cunoscință de espunerea situațiunii anului 1880 și a vota bugetele pentru 1882. Ar fi deci timpul ca națiunea să cunosca ce și cum au lucrat autoritățile represintative județene in anul trecut , ar fi bine ca espunerile situațiunii județelor să se publice, pentru ca cetățenii să ia cunoscință de ele și se pot a sei — fiă cât de tarijiți — dacă bine și ’n folosul județelor au lucrat aleșii lor. Suntem șirum că nepublicarea pen’acum a acelor situațiuni se datoresce unei uitări, negreșit regretabilă, și că actualele ministru de interne care a voit, a dorit ș’a cerut totd’auna controlul cel mai amănunt, va face ca națiunea să aibe ’n mână acele espuneri, când aleșii iei se vor întruni în noua se sesiune ordinară. Multe alte cereri am avea s’adresăm ministerului de interne în vederea apropiatei întruniri a consilielor județene. Ne vom mărgini însă la câteva, care sunt două necesitate arginte. Am dori— și ca noi și chiar mai mult decât noi doresc e și ministrul de interne — ca numărul sculelor rurale să se îmulțescă; am dori, ș’acestă dorință o are ’ntrega națiune, ca consiliele județene să acorde susținerea lor nu numai morală ci și materială cominielor agricole, care au de scop prosperarea agriculturii și a industrielor derivate din ea; am dori, și dorința acesta este țipătul întregei poporațiuni rurale, ca serviciul sanitar rurale să se ’ntindă, ca măcar pe la supt-prefecturi să se înființeze câte uă farmacii și ca medicilor rurali să li se procure medicamente pe care să le pută distribui sătenilor, în caz de trebuință ; am dori în sfirșit — și ne oprim aci pentru a nu cere d’uă dată prea mult—ca să se caute cu iubire și stăruință d’a se mai micșora sarcinele comunale și județene ale cetățenilor, care ’n multe locuri întrec pe ale Statului. Supunem d-lui ministru de interne aceste cereri, esprimând părerea c’ar fi bine ca, printr’uă circulară, să s’atragă asupră-le atențiunea consilielor județene. Decă mai păstrăm încă legi ce nu corespund principiului descentralizării înscris ii Constituțiune, e bine cel puțin cam ne folosim de ele pentru a stimula autoritățile locale ca să facă bine. SERVICIUL TELEGRAFIC AGENȚIFI HAVAS Londra, 110 lombre — Morning Post publică coresponința schimbată între cabinetele din Lonca și Paris în privința acțiunei comune di esercitat în Egipt. Intr’una din depeșe publicate, d. Barthélemy St. Hilaire declar că de la ultimele evenimente al căror teatru a fost Egiptul, că acțiune energică și imediată, în scop d’a menține în acest t țară Status quo, este de cea mai mare înmunătate pentru Engliteza și Francia. Intr’o a doua depeșă ministerul afacerilor strine din Francia, recunoscând că înțelegem ambelor țări este asigurată, cere cabietului Engles să ia inițiativa pentru că acune comună și imediată, îndată ce lord Granville fu însciințat despre plecarea istimei turce de la Constantinopole la Cir, el scrise d-lul Barthélemy St. Ililair și propusese se trimeta Porțeî uă notă iritică explicătore a înțelegerei depline în Francia și Englitera și prin care se se aplare că cele două țări recunosc drepturi suzeranitate Sultanului asupra Egiptului, dar că ele n’ar suferi manifestări cari pună în pericol influința lor în adminstrația financiară a Egiptului. Lordul Grafiile propuse încă se se trimită instrucția identice consulilor acreditați pe lângă ediv pentru a grăbi întorcerea misiune t turce; el propuse asemenea trimiterea a oue cuirasate la Alexandria, Paris, 11 Octbre. — D. .Jules Grévy a primit el în idiență particulară pe d. colonel Pilat, caii misiunei militare române care a urărit manevrele cele mari ale corpului de armată al generalului Schnitz. Primire făcută colonelului Pilat de președintele Replice a fost forte afectuosă, cu atât si mult afectuosă cu cât d. Jules Grévy ia că colonelul servise în armata francezăi 1870 și că fusese rănit , în bătălia de la Illersexel. Roma, 11 Cohbre. —■ Veniturile tutor impositelor în tiții celor dante in noue luni ale anului 1881 întrecut cu 38,500,000 lei veniturile perdei corespunde tare din 1880. 11 Diritto ijben articolul stă asupra morței baronului Haymerle : acestă morte prematură este o perdere tot atât de durerosă pentru Itaca și pentru Austria, fiindcă baronul Haymerle contribuise a reînvia simpat a două națiuni una pentru alta. 11 Dini vrezit ca viitorul ministru al afacerilor roine al Austro-Ungariei se urmede și séndeplinesc o opera bine înaintată din celeouă părți. Berlin, 11 Octibre—Ziarele Norddeutsche Allgemeinerung, Kreuzzeitung, Die Post ji că mea baronului de Hammerle este un perdere rerosă și pentru Germania, pentru ci reposatul socotea ca cea d’anteiă datoria sea mănținerea unei amiciții intime înt Germania și Austria. Aceste diare esprii cu tote acestea convingerea că polif urmată de baronul de Haymerle nu va apărea, pentru că este resultatul unei insilați intrinsece, independentă de perje și pentru că este și una din casele momentale ale politicei generale ale Eurii. Paris, 11 Octore.Generalul Saussier s’a îmbarcat la aria ca să merga la Tunis unde va lua condamentul operațiunilor în contra Keltului. D. Gambetta asit în Paris, întorcendu-se din Germa, comisiune, să fie delegat pe fiecare an în comisiunea iniestă spre a da votul seu otărîtor, nu numai atunci când va fi paritate de voturi, ci să plărescă chiar care din cestiunile aflate în desbatere sunt de principiu și care de formă. Membrul francez din comisiunea dunărenă, de la care a pornit acestă propunere, conferi,se mai din nainte asupră’’ cu baronul de Haymerle, cu ocasiunea trecerei sale prin Viena, dar s’a isbit de un refus neted, fiind-că ministrul austriac vedea în acesta propunere că ocolire completă a ante-proectului. Când mai târziu, aceiași propunere fu repețită de guvernul frances, repeți și baronul de Haymerle refusal seu d’a o accepta, și în urmă guvernul francez, reîno propunerea sa sub uă formă modificată, pentru care dobândi consimțimentul nu numai al celor mai multe din puteri, printre care se află și Englitera, ci primi chiar din partea baronului de Haymerk răspunsul, că acea propunere modificată pate să serve de bază a negocierilor. Francia nu a comunicat propunerea sea guvernului român și, nu mai încape nici uă îndoială că, acesta se va opune ca și anteproiectului. Totuși, posițiunea României va suferi uă mare schimbare decă tote puterile vor accepta propunerea franceză. Atunci nu ’i va rămâne altceva de făcut ministeriului din Bucuresci decât, sén d’a lua »• supră’î răspunderea pentru ori ce altă atitudine viitóre respingătóre, sén d’a îndupleca ambele Camere române ca, prin votul lor, se imputernicescá pe guvern a primi propunerea francesă“. CESTINN DUNAREANA Citim în Neue de Presse de la 9 Octombre : „Aflăm că coiunea dunare nu își va începe lucrările primele Zile ale lunei lui Noembre. Obiectul mai important al desbaterilor iei îl va urma propunerea francesă, cunoscută a cititorilor noștri și care trebuie șefi fostificată într’un chip simțitor în aceste dijmă timpuri. Se scie că aceloropunere avea de scop ca un membru comisiunea dunărănii europene, ales pitorți sau după ordinea alfabetică de cătiembrii represintanțî în PRESA ȘI ANIVERSARA „ROMANULUI« Reproducem aprecierile diferitelor diare fără osebire de opiniuni politice, asupra banchetului oferit d-lui C. A. Rosetti cu ocasiunea aniversării XXV a fondării Romanului. (26 ) Bukarester Tagblatt din 8 Octombre (26 II Septembre) 1881, dice : Poîmâne (iiarul cel mai vechi ă și mai stimat din România sărbătoreșce, vă dată ; cu aniversara a 25-a a existenței sale, și I dina de onore a unui bărbat, care, fiind pionierul adevărat al diaristicei naționale, ar fi meritat să ocupe oă pagină de onore în istoria României, chiar daca n’ar fi devenit, precum este, prin participarea sa la viața politică și prin influența sa puternică, unul din întemeietorii cei mai însemnați ai marimei actuale a patriei sale. Iu tocmai precum nu se pote vorbi de diaristica română, fără ca să se impună și numele Românului, tot astfel numele lui Rosetti și întregul mers al desvoltărei sale politice este strâns legat cu atitudinea și desvoltarea fótei, pe care a înființat’o acum 25 de ani, al căreia redactor șef a fost un lung șir de ani, și care mai stă, până în clipa de astăzi sub influința spirituală și preponderantă a fondatorului său. S’a imputat lui Rosetti, că în periodlul furtunelor și al nevoilor din 1848 și mai târziu chiar a stat în relațiunile cele mai intime cu anarhiștii și cu revoluționarii, și că, pe timpul când Românul representa oposițiunea liberală, acest organ avea uă atitudine cu totul alta, absolut republicană. Din parte-ne nu vedem de ce s’ar face imputări personalităților în cestiune, pentru că organisatorii și conducătorii mișcărei naționalliberale din România, entusiasmați de năpotrivă pentru interesele naționale ca și pentru libertate, au apucat, la începutul activităței lor inspirate de intențiunile cele mai nobile și mai patriotice, pe nișce căi, cari se pot numi în parte revoluționare. An dora se ascultau plângerile și stăruințele României de către represintanții de pe atunci al organisațiunei politice a Europei ? Se fie dor de mirat, daca patrioții țârei desnădăjduiți de orice alte mijloce de scăpare, vedeai singura mântuire a patriei lor în revoluțiunea europeană, în republicanizarea Europei, și se puneau, în consecință, în legătură cu restauratorii italiani și francesi ? Însă acest timp de amăgire a trecut impede, din fericire pentru viitorul României, și tocmai Rosetti, un dinspre cel mai radical dintre radicali, a probat, fară a renunța la idealismul său, că s de a se acomoda cu cerințele politice ale prestatului mai bine decât oricine, însușire care l-a pus în posițiune, de a ocupa un loc de onore între bărbații, cari copleșiți de grele acusațiuni și fel de fel de prigoniri, au adunat materialul pentru edificiul solid de astăzi al Statului Român. Vechiul idealist mai ese într’adever și acum la masă. Insă dacă, pentru motive practice nu putem fi de acord cu atâtea reforme, cari patronate de Românul, tind între altele, a introduce și eligibilitatea magistraților, numai și numai în interesul principiilor democratice, totuși acestă divergință de opiniuni nu ne pote împedica, a ne exprima venerațiunea ce simțim pentru acest brav patriot, căruia ’i este dat, a’și serba, ca ministru, jubileul unei activități jurnalistice, care a contribuit în mare parte a ridica România la posițiunea în care se află astă dî Stat și Popor, și ale cărui progrese se pot aprecia numai atunci cum se cuvine, când se compară împrejurările de astă-dî cu acelea din elitele, în cari a apărut primul număr al Românului lui Rosetti. * Alaltăierî, Duminecă, s’a dat, în sala Teatrului Național, banchetul în onorea d-lui C. A. Rosetti, pentru cei 25 ani de luptă ai „Românului“. Lume multă și din tote stările sociale se adunase spre a felicita pe bătrânul luptător, care de atâția ani ține în mișcare, prin agerimea condeiului său, spiritul public din România, care a luat uă parte mare și adesea otărîtore, în evoluțiunea și revoluțiunea statului român. „România Liberă“, invitată la ospățul, dar i onorea unui veteran al presei, decanul diaristicei naționale, a fost represintată chiar prin directorul său. Și când d. C. A. Rosetti a purtat un toast pentru presa română, de ori ce colore și va densa, d. Laurian s’a înscris pentru a saluta pe acela, care dă viață întrega a luptat cu deosebire pentru libertatea condeiului, și care afirmând, în acea solemnă ocasiune, respectul său pentru oposițiune, a recunoscut necesitatea ei în Statul constituțional și serviciile ei pentru luminarea opiniunei publice. Ora însă fiind prea înaintată și rîndul d-lui Laurian venind prea tânjiți, directorul „României Libere“ n’a putut să rostescă cuvântul, pentru care se înscrisese. Redacțiunea „României Libere“ îl salută astăzi . Telegraplnd, terminând darea de semn asupra banchetului, adaugă următorele: „Nu putem însă termina acesta dare de sămă fără a declara și din partea acestui iar că ne unim în totul cu simțimintele acelora cari au organisat banchetul, mai cu sema noi cari am fost unul din colaboratoii Românului și cari datorim d-lui Rosetti mânuirea penei, așa pe cât putem. „Trăescă, dor, d. Rosetti încă mulți ani, pentru ca tinerimea se -l aibă de exemplu pe terenul politic, pe terenul social și pe terenul moral. Curierul Tîrgoviștei scrie: Pentru ziua de 27 curent capitala Bucuresci prepară un mare banchet pentru împlinirea a 25 ani a bătrânului țigan al cetăței, care a luptat bărbătesce contra furtunilor de tot soiul fără ca să’l fi putut desrădăcina. Bine și românesce fac inițiatorii acestui banchet că deprind națiunea cu asemenea manifestări. Sunt adî tineri cari acum 25 ani nici nu erau născuților mai cu semă cată să li se spue cine e născătorul jurnalului Românul, cum, cu cine și cu câți a luptat pene să ajungă la vârsta de 25 ani. Numai cu mare răbdare, multă persistență și largă abnegațiune a putut ține atâtea lupte crâncene; și pentru că, causa ce’ș’ a propus a apăra a fost dreptă, el a doborît, el a învins. Regretăm din tot sufletul că n’am putut