Romanulu, februarie 1882 (Anul 26)
1882-02-01
ANUL AL XXVI-LE Voiesce și vei putea ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV.......................... 40 bani Deto „ „ „ pagina III..........................2 lei — A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea farului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la domnii Haasenstein și Vogler, Walfischgasse 10. LA PRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și A- merica. — Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANI EXEMPLARUL RIED.ACTIUISÎEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA 14. STHA.UA. DOAMNEI, 14. Din causa sărbătorii întâmpinarea Domnului, dianul nu va apare de cât Mercuri sara. BÜGÜBESCI, i3 FĂURAR 1882 Arătarăm ieri partitei conservatóre nedreptățile ce, dupe noi, a făcut și face. Avem mai multă tragere de inimă, și tot-d’uă dată suntem și datori, se spunem partitei liberale ce credem noi că veți face. Ne vom împlini, cât mai des vom putea, acesta datorie. Fiecare greșală a omului provine dintr’uă causă. Vom vorbi dor malantei de causă, și apoi de greșela la care ea ne înbrâncesce. Când constituanta, sau mai drept, când comisiunea de compromis a constituantei se ocupa de legea electorală, unii din noi au dis membrilor iei: — Nu faceți colegii prea mici căci, fără voia vostra, puneți intriga și chiar corupțiunea la temelia casei. N’am fost ascultați. Unii nu ne-au ascultat fiind-că credeau că colegiile 1 ș’al 2-lea vor fi mult mai numerose din ce au eșit dupe legea făcută. Alții fiind c’au credut că cu cât un colegiu va fi mai mic, cu atât va fi mai independinte. Cei d’u atei rătăcită credință a dispărut : toți au vedut că multe din colegiile 1. și al 2-lea se compun la vot de cât 15 — 30 de alegători. Mai sunt, din nenorocire, câțiva cari cred in independința și în moralitatea mnicelor colegii. Nu trebuie înse se ne speriăm de asemenea oposițiuni. Nu trebuie să ne speriăm căci ele provin la unii pentru că nu cunosc bine cestiunea; p’aceștia n’avem de cât să-i facem se védá, se înțelegă și vor deveni călduroși apărători ai mărirea colegiilor. Cei care sunt în oposițiune conduși de dorință rele sau personale nu trebuie asemene se ne sperie, majoritatea națiunei luminându-se, acești oposanți vor fi siliți să se mărginescá în a-șî râde unghiele. Se desbatem dar, să ne luminăm, să ne convingem și acum ca totdeauna, la noi ca pretutindeni, causa drepta va triumfa. Nu vom desbate case acum reforma legii electorale; acesta vom face-o la timp oportuna; pentru astăzi ne mărginim în a aminti numai u parte din răul ce ea face ș’acâsta ca pregătire pentru reformarea iei la timpul priincios. S’a zis în totă lumea: Vocea națiunii este vocea lui Dumnezinu, ceea ce se telcnește: Unde sunt puține pasiunea cea rea, interesul personal, nefciința, intriga, și prin urmare și corupțiunea, pot domni. Unde sunt mulți interesele personale sunt silite să dispară și adevărul mai lesne triumfă. Aleșii colegiilor mici și cei ai colegiilor mari cunosc pe deplin acest adevăr. Audirăm adese în întrunirile electorale din Bucuresci pe d. C. A. Rosetti dicend alegătorilor: „N’am cerut și nu cer personal votul nimenii; mă adresez către toți și le cer să cerceteze, se cugete și să voteze cum consciința și patriotismul le va dicta. Pote vorbi și lucra astfel candidatul unui colegiu de 15, de 20 și chiar de 50 de alegători ? Să nu ne amăgim , un asemene colegiu cu rîsete ar arăta ușa candidatului care astfel ar vorbi. Cum pote fi independinte un colegiu electoral în care uă familie numerosa este d’ajuns ca ea singură să facă majoritatea ? Cum pote fi independinte când 8 sau 10 funcționari sunt d’ajuns pentru a da un deputat sau un senator? Cum pute domni chiar moralitatea într’un colegiu de 15 — 20 de indivizi, între cari ar fi un candidat imoral dar avut ? Și când fatal este se se strecore intriga și chiar corupțiunea în nișce colegii atât de mici, datoria avem să înțelegem că trebuie să luptăm cu toții pentru a distruge causa răului. Legea electorale nu se pute modifica decât după ce Camerile vor vota că trebuie să se revizuisca Constituțiunea în anume ponturi. Acesta reviziuire înse credem că este bine se se facă numai la sfîrșitul viitorei sesiuni a Parlamentului, éeé pentru ce. Marea majoritate a senatorilor și deputaților actuali au avut mandatul re’nouit. In timp de șase ani ei, împreună cu guvernele ce au susținut, au făcut acte din cari unul singur ar fi pute d’ajuns ca se satisfacă cea mai nobilă ambițiune. Vom aminti numai vre cinci. Organisarea financielor care produse echilibrarea bugetelor și scăderea dobândilor la 6 și la 5 din 12 și 15 ce primiră ca moștenire. Banca națională și desrobirea cailor ferate și a regiei tutunului, împroprietărirea însurățeilor și sporirea micilor proprietari. Domnirea libertății asolute a presei și a întrunirilor, chiar în timpul resbelului. Regularea cestiunii israeliților, independința și încununarea României prin corona regală, câștigată prin ea însăși pe câmpul de onore, după trei sute de ani de rușine. Sfârșit-ați misiunea lor? Nu credem, nu numai fiind-că nobilitatea măresce datoria dar fiind-că tot ce s’a făcut de sigur se pierde dacà nu se va întări temelia casei, și nu se va pune dreptatea și moralitatea la temelia Constituțiunii. Să facă dor actualii delegați ai națiunii reforma cea mare a justiției. Se desrobescu pe sătean din uci jetórea sclavie a tocmelilor agricole Să’l desrobască de fupt demoralisatórea splontare a cârciumei. Să facă ca ruina morală și materială ce aduce cârciuma de azi să se prefacă într’un izvor de sănătate și de plata datorielor supt cari sătenii sunt înmormântați. Să facă legea comunală și judeciană, pe cât se pate mai în spiritul Constituțiunii. Să facă ca scala să fie nu numai un sare zugrăvit pe hârtie ci un sare adevărat care să lumineze, să încăldăscă și se rodască. Să facă ca sătianul să intre în moșia ce ia dat-o legea de la 1864, de care, cu totu legea votată la 1880, sunt încă în parte despoiați. Să facă ca banca rurală să devie uă realitate. Să lupte cu toții pentru ca suptprefecții și prefecții să devie instructorii și protectorii sătianului erau împilătorii lui, ș’apoi, se ’ncoroneze și ei opera lor votând revizuirea legii electorale în sensul de a mări, pe cât se va putea mai mult, colegiile electorale. Pute-vor să le facă tote aceste actualii senatori și deputați ? Susținem că pot și că trebuie să le facă până la 15 Februarie 1883. Trebuie să le facă pentru că astfel vor avea un capital sigur cu care se se presinte ’naintea alegătorilor. Pot se le facă de se vor oțărî să cugete și să lucreze éi nu s’o ducă în improvisărî de discursuri lungi și ’n nedisciplină parlamentară. Aci este locul s’arătăm pe scurt care este, dupe noi, marea greșelă a unora din aleșii colegiilor mici. Suntem siliți, de ei, se mulțumim pe alegătorii noștrii. Prea bine, dar ce vă cer acei 20—30 de alegători ? — Să le dăm funcțiunilor și rudelor, se-i recomandăm prefectului și supt-prefectului de a-i favora în interesele lor agricole. — Nu mai cutez —’elicea într’uă sora unul din cei mai însemnați bărbați ai noștri—se dau ochi cu alegătorii mei, căci administrațiunea nu voeace a face ceia ce le cer.“ Și noi zicem : eróre și peire. Eróre , stăruind în a încuragea pe alegător d’a vota pentru interese personale, este lesne de înțeles că la voturi pe tocmela se vor găsi adese alții cari vor da mai mult. Petre deca cei onorabili, patrioți și liberali plătim astfel voturile, imoralitatea va cresce. Ce der s’alege d’uă țeră în care cei buni hrănesc imoralitatea ? și procedând astfel și noi prin ce partita nostra se vaosebi, în ochii alegătorilor, de partita ce o acusăm de lipsă de adevărat patriotism ? Partita nostra s’a rădicat lucrând pentru a moralisa pe om ei nu pentru a-1 ajuta să se hranesca prin imoralitate și să ne afundăm astfel și noi cu densul. Și care imoralitate mai ucidetóre pentru uă partită și pentru națiune ca ceia d’a vinde sau a cumpăra voturi, fiă cu orice fel de minetă. Băgați de somn. zicem celor onorabili cari se lasă a-i ameți vîrtejul imoral al colegiilor celor mici , băgați de semn că pe acesta cale ucideți națiunea și drapelul partitei nóstre. Ce trebuie se facem ? Ceia ce am făcut cei mai mulți pentru ca majoritatea omenilor să vie supt drapelul național și liberal. Am spus adevărul: n’am promis ceia ce nu putem da și ceia ce nu trebuie să dăm. Am propagat moralitatea și patriotismul și ne-am silit să convingem pe cetățianî că chiar binele personal bine înțeles, să dobândesce mai bine prin onorabilitate, căci numai atunci el este stabil. Să facem dor lucrările ce ne-a mai rămas pentru încoronarea edificiului. Să mergem adese în mijlocul alegătorilor noștrii și se le arătăm peirea la care de sigur conduce imoralitatea. Să cunoscem adevăratele trebuințe generale ale județului și să luptăm cu toții pentru a le satisface pe cât mai bine se va putea. Să căutăm să cunoscem orice abuzuri se fac de către oricine, să le constatăm, se denunțăm pe culpabili, fiă el rude ale nostre, fiă amici, fiă alegători cu capitaluri de voturi. Să luptăm cu toții d’a scăpa pe sătiani din jaful și sclavia supt care s’afundă și per și vom salva onorea nóstra. Patria și drapelul naționalliberal. Acésta salvare ni se impune acum mai cu tărie, căci d’acum ’nainte lupta va fi mai uriașă în juru-ne și căderea nostră ar fi sdrobitóre căci acum de sus vom cădea. Intr’altfel acesta partită nu mai are cuvânt d’a fi; alegătorii intrând în colegiul electoral, amețiți prin corupțiune, vor trece de la unii la alții cum și orăiește pe strade, de la uă parte la alta, omul amețit de rachiul falsificat ce i-a dat cârciumarul străin. LUNI, MARȚI, 1, 2. FEBRUARIE 1882. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte țările Europei, trimestrul 16 lei. A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea diarnlui și oficiile poștale, LA PARIS, la Havas-Laffite et C-nie, 8, place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Fleischmai'kt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — SÍP,VICIUL TELEGRAFIC -âr AJL. ■A.GEEHV'T’IJSI HAVAS Paris, 11 Februarie. — Diarul Le Temps în buletinul său politic din sera acesta. zice că Europa în acest moment este într’un mod virtual apucată de cestiunea egiptena, a carei singură soluțiune posibilă este oă intervenire colectivă a Europei. Acesta intervenire exclude ingerința armată a Sultanului, căci a părăsi Egiptul pretențiunilor Turciei ar fi uă crimă în contra civilisațiunei. Principele Orloff, ambasadorele Rusiei, va pleca la Moscva la finitul acestei luni și se va ’ntorce la Paris în cursul lunei Aprile. Viena, 11 Februarie. — Camera deputaților. — Cornițele Taaffe, președintele consiliului, respundând la o interpelare relativă la desordinile al căror titlu a fost Prga în luna lui Iunisi 1881. Zice că escesurile comise în acesta ocasiune au fost aspru pedepsite de poliție și de tribunale. „Acum, urmeză președintele consiliului, ordinea și liniștea domnesce pretutindeni; guvernul n’are prin urmare nici un cuvént elipse ia măsuri extraordinare. In cazul când escese ca acelea din anul trecut s’ar remoi, autoritatea va aplica legile cu rigurozitate“. — Oficială. — Uă telegramă a guvernatorului militar din Mostar, cu data de ieri, anunță că 50 insurgențî din banda Kovacevica au fost respinși dincolo de fruntaria sodjakului de Sarajevo d’uă companie de viplătorî cari mergeau spre Vratkovic. noue colone, eșite în recunoscere de la Fia, au bătut că dată aprope de Snejevo al doua oră aprope de Sorahan, două sute 4BMh>cngniți: aceste două lupte n’au durat decât câte uă jumătate oră fiecare. Constantinopole, 11 Februarie. — Porta a trimis instrucțiuni lui Mușurus pașa, ambasadorele Turciei la Londra, ca se obție espunsiunea d-lui Mackenzie Wallace, corespondintele Zeului Times la Constantinopole, din causa revelațiunilor ce a adresat Ziarului său asupra intențiunilor Sultanului privitore la misiunea lui Ali-Nizami pașa la Berlin, asupra planurilor panislamice ale Sultanului și asupra lucrărilor aginților otomani în Egipt. In telegrama adresată la 8 Februarie Kedivului, Sultanul îî recomandă să vegheze la menținerea ordinei, adăugând că cea mai mică desordine pare să vateme nu numai pe Egipt dar și pe imperiu și s’aducă grave ’ncurcâturi. Londra, 12 Februarie. — Diarele de afil diminăță desmint scirea dată a 1-abtaieri de Standard, cum că d. Stilman, corespondintele lui Times în Herzegovina, ar fi fost asasinat de către insurgenți. Paris, 12 Februarie. — Se asigură că d. Tissot este numit ambasador la Londra și Marquisul de Noailles la Constantinopole. Se mai vorbesce cu mult temeiiv despre numirea amiralului Jaurès la Petersburg. Viena, 12 februarie. — Buletin militar oficial. — Noutățile primite din Sarajevo die că la 11 uă colonă, trimisă în recunoscere din Foca, a alungat trei sute insurgenți din pozițiile întărite pe care le ocupau între Dinicic și Budan, respingându-i pene la Mrezico; trupele au avut doi răniți. Oă altă colonă mergând de la Brudina, la Carnico, a întâlnit numai un bandă care, la vederea soldaților a rupt’o de fugă. Numerose baii, venite din valea Zalezniceî de sus și sprijinite de insurgenții din Creskavița și Planina, s’au coborît, în diminăța de 10, din direcția sud-vestului spre Tîrnova. Trupele eșind îndată din acest oraș le-au atacat și lupta a durat până la două coșuri dupe amecli. In fuga lor spre Creskavița și Planina, insurgenții au lăsat 20 morți printre care cneazul de Ledice și au luat cu ei vr’uă 40 de răniți. Trupele n’au avut decât un soldat mort și doi răniți greu. Testul Notei remisă, la 7 Februarie 1882, ambasadorilor celor șase puteri mari de către ministrul afacerilor străine al Turciei, în privința puntelor în litigiu, ale fruntariei greco-turce. 1 Februarie, 1882. Supt semnatul, ministru afacerilor străine al M. S. Sultanului, a primit ieri Nota colectivă de E. E. L. L. d nnî ambasadori ai Franciei, Austro-Ungariei, Marei Britanii, Italiei, Rusiei, și d lui însărcinat d’afaceri al Germaniei îî au făcut onorea d’a-i adresa, la 30 Noembre trecut, privitore la partea traseului nouei fruntarie turco-grece care trece prin muntele Analypsis. In acestă Notă, E. E. L. L. și d-1 însărcinat de afaceri al Germaniei, bazându-se pe harta austriacă, declar că nu pot să schimbe otărîrea luată de majoritatea comisiunii de delimitare. Se ftă permis supt semnatuluî a constata mai ântâiă că ceea ce Sublima Portă înțelege a urma, este dobândirea unei linii, care, aplicată pe tărâm, să fie cu totul conformă stipulațiunilor convențiunii din 24 Marti 1881. Prin urmare, astfel după cum a fost deja stabilit în Nota președintă a supt-semnatului, Analypsis din toți munții părții aceleia care să numesce Paleo-Tilaho, nu întrunesce condițiunile cerute de convențiune supt raportul creșterelor, ce trebue să urmeze traseul între acesta înălțime și orașul Hereros, pe când Analypsis propus de comisarul otoman nu are altă denumire și satisface în perfecție aceste condițiuni. Situațiunea muntelui, pe care l-a primit în urmă majoritatea, pate corespunde acelei indicate pe harta austriacă; dar acest fapt nu ar trebui se aibă uă înmurire ptaritare asupra d-lor comisari, care, după ce au constatat la fața locului, mai multe neexactități a acelei hărți, au declarat în protocolul No. 12, că ea nu era decât u adunătură de itinerarii esecutată repede, că trebuia să fie prin urmare neexactă și că nu se putea pune temei pe densa. Și în adevăr, comisiunea a trebuit să o lase de ua parte în mai multe rânduri, precum buneoră, s’a întâmplat cu satul Velimsk, care indicat fiind la bordul creștetului de munte, trebuie să fie lăsat Turciei, pe când el a fost cedat Greciei, după ce s-a constatat la fața locului că acest sat era situat la Sud. Sublima Portă crede că faptele și considerațiunile care preced, militeză în favorea admisiunea cererei sale, întemeiată pe termenii lămuriți și preciși ai convențiunii. In consecință, guvernul imperial spereza că d-nii represintanți ai celor 6 puteri, vor avea bunătatea de a da cui de drept instrucțiunile necesare pentru ca traseul de care e vorba să fie pus în acord cu indicațiunile convențiunei din 24 Maiu 1881. Supt semnatul se bucură de acesta ocasiune pentru a reînoi E. S. asigurarea naltei sale considerațiune. Semnat: Assum. «...i...--------------------------------------------------- INFORMAȚIUNI Constanța 31 Ianuarie Mișcarea maritimă a portului Constanța pe Ziua de ieri a fost orășinată. Sulina, 29 Ianuarie Ieri a sosit aci vaporul englez John Adamson, din Malta, deșert D. Constantinescu, raportorele comitetului de delegați pentru proiectul de lege privitor la tocmele agricolele își va depune raportul séu chiar astă de pe biuroul Camerei, astfel că discusiunea asupra acestui proiect se va începe peste câteva Zile D. Michail Ferichych, trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al României la Paris a plecat Vineri dimineță la postul său. D. Stefan Ney, prim președinte al curței de apel din Iași, a fost numit secretar general al ministerului de interne, în locul d-lui S. Mihălescu, demisionat de mai multe Zile. ------------—-, n. .......................................................................... CUGETĂRILE UNEI REGINE Tradus din La Nouvelle Reme. III AMORUL Copii din flori sunt în genere frumoși și inteligenți! Ce critică căsătorielor modele! * * Sorele este primul amant al florei. Pentru fetele cele tinere sorele este uneori să lampă pe jumătate stinsă. Cum vreți dor ca ele să înflorască ? * * Un amor nenorocit este, pentru om, un protest de plăcere fără amor. * Ertarea este mai indiferentă, când iubesci nu erți. * * * *Urăsei p’uă femee nenorocită ce-ai fi voit s’o mânghîi. * * * Amorul este ca un veveriță, cutezător și sfios tot d’uă-dată.* înamoratul semana cu struțul; crede ca nu-1 ved! când el nu te vede. * * * Se érta adulterul, când bastardul este un geniu. * * * Iubirea maternă este un instinct ; sunt case instincte care au un suflare de dumnedeire. Gelosia celui ce iubesce este un omagiu; aceea a socrului, este uă insultă. * •11 * Cântarea privighetorii și mârluirea pisicelor sunt două feluri d’a esprima același simțiment, dar,_intre ele, nu prea se ’nțeleg. * * * Intre sociu și socie trebuie puțină curte. * * * Fiind în adevăr umil, nu poți fi gelos. Iți atribui ție culpa d’a fi mai puțin iubit. * * * Indiferința este uă flore singuratică care creșce p’uă baltă. * * * IV AMICIA Amiciția care nu este întemeiată decât pe recunoscință este reală fotografia: cu timpul se pălesce. * * * Mângâierile cad adesea pe inimă ca picăturile de apă în unt fierbinte. Ele o fac să sfîrie și se țișnască. * * Spre a lupta în contra amicilor trebuie mai cu semn curagiu. Pare că stingi singur focul din vatră-ți, ca să rămâi în frc. * * * • Amiciția descresce când este prea multă fericire într’uă parte, și prea mare nenorocire în cealaltă. j * * * Comiți mai uă crimă când faci uă decepțiune. Emusiunea înăbușită astfel se retrage de la alții cărora le-ar fi putut face FERICIREA Nu este decât uă fericire : Datoria. Nu este decât uă mângâere. Munca. Nu este decât uă bucuria. Frumosul. * * * Fericirea, când este nainte-ne, ne pare așa de mare, încât atinge cerul. Ca să trecă supt pragul nostru, ea se face așa de mica, încât adesea n’o mai vedem. * * * Speranța este un ostenelă care ajunge la uă decepțiune. * * Fericirea este ca resunetul, ne respunde dar nu vine. * * îndată ce fericirea ne pare ilusorie, luptăm s’o distrugem. * * Cinistea ce am dobândit astena dovadă de putere câștigată sau de slăbiciune crescândă ? * * * Trebuie uă suta de foi, colorate și profumate, pentru a face un trandafir; trebuie uă împreunare de bucurii pentru a face fericirea. * * * Să nu căutăm mângâieri decât în lucrurile neperitore: natura, cugetarea. * * * Este destulă fericirea d’a putea face un faptă bună. IN NENOROCIREA Nenorocirea se nasce din imprudințâ, sau cineva este imprudinte, pentru că este menit la nenorocire ? * * * Fiecare decepțiune te deslipesce de pământ, de omeni și mai cu semn de sine ânsuți; sunt atâtea perinde ale unei bule mortale. * •** * In naufragiul vieței, ai fi putut să scapi, daca rușinea n’ar fi venit să se pui pe scândurați de scăpare și care te-a făcut să te cufunzi.* Nenorocirea te puteface mândru; suferința te face umil. * * * Omul este totdeauna martirul proprielor sale defecte. * * * Uă mare nenorocire măresce chiar p’uă ființă ne’nsemanată. * * * Nu te mândri că ți-ai îndurat nenorocirea Puteai să n’onduri ? * * * Este un fel de frățiătate care se formază la prima vedere între cei pe care nenorocirea l-a lovit. Când ai purtat mult timp doliul, te simți atras spre fiecare veșmânt negru ce ’ntemnesei. * * # Te superi pe timp care te desparte d’uă crudă perdere; el îți răpesce ceia ce 'ți remânea, dreptul d’a plânge. * ■ * - Respectul ce ’ți s’aréta în nenorocire descresce cu mult mai ’nainte d’a fi reînceput să trăiesci; și acete te a iritat că te trateza ca mai ’nainte. * * * Trebuie să fiă cineva prea nenorocit ca se ’ncerce de două ori a se sinucide. * * * Nenorocirea este ca Hidra de Lerna, dar nu câștigăm nimic a face pe Ercule. * * * *X*x