Romanulu, august 1882 (Anul 26)
1882-08-11
20 BANI EXEMPLARUL BEI) A. O TITJ iST Ii A. Hl AJJMXNIHTiRA. TIJJ 1ST .HI JK 14, STRADA DOAMNEI, 14. ANUL AL XXVT-LE Yoiesce și vei putea ANUNCIURI. .unna de 30 litere petit, pagina IV. ..... 40 bani Deto „ „ n pagina III............................2 lei — A se adresa , IN ROMÂNIA, la administrațiunea Ilarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8 Place de la Bourse LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C LA VIENA, la domnii Haasenstein și Vogler,Walfischgasse 10. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentrn Germania, Belgia, Olanda, Elveția și A- merica. —Scrisorile nefraneate se refnsa — MERCURI, 11 AUGUST 1882 Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; și lună 4 lei. Pentru tate zérile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa IN ROMANIA, la administraținnea diarnlui și oficiile poștale LA PARIS, la Havas-Laffite et C-nie, 8, place de la Bourse- LA VIENA, la d. B. G. Popovieî, 15 Fleisclimarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — V < A -'Ș BDGURESGI, iS AÜGUST1882 Cu ocasiunea noului minister frances, Timpul de la 29 Iuliu publică un prim-Bucuresci în care dice v Nu trebuie să ne mai amăgim in privirea acesta . Francia nu mai are tradiții, noi mai are simț istoric1.1. Sentința «Rarului conservator ne Á are forte gravă. Ce fel? Uă națiune ca Francia, cu un trecut istoric atât de mare și atât de glorios, a tras cu buretele peste tot, a uitat totul ? Acesta este peste putință. Trebuie dor să ne întrebăm despre care tradițiuni vorbesce Timpul ? Cari sunt tradițiunile pe care le-a perdut Francia ? Caci dânsa a trecut prin atâtea rase politice, prin atâtea schimbări încât numeróse și diverse sunt și tradițiunile iei. Avem Francia cea vecină din timpul lui Carol cel mare, a lui Francisc I, a lui Ludovic al XI, a lui Henric al IV, Francia lui Ludovic al XIV, din timpii în care era permis unui singur om să dică : „Statul sunt eu!! Au fost fără ’ndoială și timpi de eroism, timpi în care se găs6u câte un Colbert, un Turgot, un Vauban, alături cu un Richelieu ș’un Mazarin, amestec bizar de ameni mari și de tirani îngrozitori! Timpi cari au dat nastere lui Molière și lui Corneille, cari au vedut înflorind cea mai frumosă literatură din lumea d’atunci, dar cari pe d’altă parte au dat nastere inchisițiunii, măcelurilor ,bilei de St. Barthélemy, revocării edictului din Nantes , timpi de sclaviă, când câțiva omeni erau totul și națiunea nimic, când tortura domnea cu tóte accesoriile iei, când n’aveai voiă sö scrii, se vorbesci, se cugeți după placul teu, când pentru cel mai mic lucru, după voia capriciului celor mari, se aruncau ómenii în pivnițele Bastiliei pentru uă vieță întregá; când înfloriau camarilele, dominau femei ca d-nele de Maintenon și Pompadour, sau ca d-sóra de la Valliere, c’un cuvânt Francia corupțiunii ș’a degradării morale. Acestea să fie tradițiunile despre cari suspină cei de la Timpul ? Mai avem Francia de la 89, care a dărîmat Bastilia ș’a dat uă lovire de morte absolutismului, care în noptea de la 4 August a decretat egalitatea cetățianilor, care, într’un moment de sublimă inspirațiune, a proclamat drepturile omului și ale cetățianului, Francia eroică de la Jemmapes și Valmy, trimițând câte uă radă de speranță, câte uă vorbă de măngâiare, celor cari sufereau și luptau pentru dreptate și adevăr, Francia care era terórea tiranilor și protectarea celor slabi. Avem apoi francia lui Ludovic al XVIII, care veni să-șî recapete tronul prin baionetele invadiunii. In fine avem Francia imperiului a două invadiuni urmate de două desmembrâri! Francia măcelurilor pe strade, a tiraniei celei mai despotice și a corupțiunii celei mai destrămate ! Fiecare epocă își are trecutul său istoric, cari dor din aceste tradițiuni voiesc confrații de la Timpul să urmeze Francia ? Caci învederat este că nu le póte menține pe tote; nu póte umbla, ca boiarii noștrii de pe la 1830, cu antiriî și cu șlapcă, cu ghilotina și cu libertatea, cu moralitatea și cu corupțiunea. Suntem și noi pentru conservarea și respectul tradițiunilor, dar am cerut și cerem respectarea tradițiunilor celor bune și adaptarea lor cu ideile și cu trebuințele propășirii, îndată ce uă partiză voiesce se păstreze tradițiunile cele putredite se corumpe ea însăși prin acea putredire și pere. Anglia este țara tradițiunilor; cu tóte aceste aristocrația englesă a dovedit că dânsa nu s’a putut menține decât numai fiind că s’a tenouit necurmat prin plebeianc’a serat, la fiecare cerere a națiușinii, s’arunce câte ceva din părțile rele și putredite ale”tradițiunii sale. Camera lordilor astfel a procedat necurmat; chiar acum ea cedă în privința reformei agrare cerută de d Gladstone pentru Irlanda. Eco cedice les Débats de la 14 August în acesta privință : „Primind de bună voie concesiunile destul de neînsemnate ce le oferi de Gladstone, Lordii au înlăturat căușele de agitațiune, a căror consecințe puteau se deviă funeste pentru asistența Camerei lordilor.“ Și’n același număr Debats mai aadaoge : „Dacă bilul arendilor întărciiate ar fi fost respins de lordi, primul ministru ar fi propus Camerei Comunelor un bil destinat să dea comitatelor sistema electorală care există deja în burguri, adică un cens așa de mic încât echivaleză cu votul universale. Și dacă Camera lordilor primia sau chiar respingea acesta nouă reformă, partita liberală ar fi chiămat țara să se pronunțe în favorul menținerii sau desființării patriei ereditare“. Proba cea mai bună că aserțiunea citată în capul articolului nostru este atât de greșită încât perde cea mai mică umbră de dreptate, ne-o dă chiar dhiarul Timpul. In adever, după ce se mai întrebă că dată ce tradițiuni are Francia și cine le represintă, adauge următorele : Vedem aci apărând un nou cabinet, al cărui președinte este un fost corector de gazetă liberale(?) devenit director de credit mobiliar în Spania, apoi boni avocați, un doctor în medicină, un profesor de liceu. Omeni inteligenți fără îndouială, buni avocați, buni doctori, buni corectori de gazete dér, de sicur.... răi musicanți........................................... inspirând prin neînsemnătatea lor , dreptul de a le controla și critica faptele. “ Cari sunt dor tradițiunile pe cari le-a perdut Francia? acelea d’a fi cineva născut cu dreptul d’a guverna?! acelea ca nimene să nu cuteze d’a controla faptele guvernului? Acestă tradițiune a vechilor monarhiî a lepădat-o în adever Francia, păstrând numai pe aceia de la 1789, ca fiecare să fie fiul muncei sale. Da, ea a lepădat tradițiunea ca omul să găsescă în legănul scară coronă pentru a fi rege și un nume pentru a fi creat imediat om de Stat. Acesta nu mai ajunge acum în țara care a proclamat egalitatea cetățianilor. Astăzi se cere ceva mai mult: se cere capacitate, iubire de țară și de adevăr și iubire de omeni; și când pe lângă aceste tate un om mai este bun avocat, bun medic sau bun corector de gazetă — fie și de gazetă liberală — nu vedem ce-l pute împedica să fie și bun ministru. Colbert și Turgot, au fost cel din urmă staroste al negustorilor supt Ludovic XV, or cel d’anteia era fiul unui negustor de stofe și vinuri; el s’a distins mai cu semă ca intendent al cardinalului Mazarin. Disraeli, creat Lord Beaconsfield, a început prin a fi simplu clerc d’avoué, Thiers a fost gazetar și Gladstone nimici Și toți acești omeni au fost mari, ș’au adus servicii țărei lor, omenirii întregi, întrebăm pe confrații noștri de la timpul, dacă omenii noștri de Stat conservatori — orice proporțiune fiind păstrată — diferă de actualii miniștri ai Franciei ? Afară de domséu trei boiari, ca Lascar Catargi, Mavrogheni, Teodor Rossetti, toți ceîlalți’sunt parveniți — cum dlic cei de la Timpul,—fii; muncei lor, cum dicem noi. Noi îi felicităm și î stimăm pentru acesta și nu se dicem, ca confrații noștrii de la Timpul, că sunt incapabili fiind-că nu s’au născut miniștrii învățați ca d. Lascar Catargi. Astfel der Francia s’a ținut de tradițiunile rei, însă de cele gloriase, de cele bune, de cele de la 89, cari au devenit tradițiunile lumii civilisate, tradițiuni de libertate, de egalitate și de frăție între ómeni. Ș’acesta supără pe diarul conservator ! Ceva mai mult, întocmai ca lupul, care ori ce ar face trebuie să-și arate năravul, așa și cei de la Timpul când să ’narmezii ca să lupte pentru idei, pentru principii, pentru a face ca țara se le dea de voin iei guvernul, le scapă strigarea în contra controlului, și ’n contra venirii la guvern a oricarui om va fi fiul muncei sale er nu coconașul fostului mare vornic, sau cel mai puțin al fostului vătaf de curte al vr’unui vechiu boiar! Pentru ca sé sfîrșim cum începurăm, dicem confraților noștrii. Francia are tradițiuni, ânsă tradițiunile vieței erau tradițiunile uciderii. SERVICIUL TELEGRAFIC AI AGENȚIEI HAVAS Suez, 21 August.—Uă luptă a avut loc ade între Englesî și o parte din Arabiqtt tare de 600 Omeni, la Chaius, stație de drum de fer de la Suez la Ismailia, la 25 kilometri spre miază-noapte de Suez. Arabiștii au fost bătuți și au avut vrouă sută morți și răniți. Berlin, 21 August.Canoniera germană „Ciclopul“ a plecat, la 19 August, de la Kiel spre a se duce în Mediterana. Lemberg, 21 August. Inundațiele aii causat mari pagube în mai multe părți ale Galiției. Drumurile de fer vor trebui se înceteze pentru cătva timp serviciul lor pe unele linii. Gazeta ofcială publică un comunicat desmințind scomptele privitore la ivirea holerei asiatice în districtele învecinate cu Podolia, Pesta, 21 August.—Produsul net al băncei creditului funciar unguresc, pe fiul semestru 1882, a fost de 384.652 fiorini. Citim următorele în edițiunea de seră a ziarului Neue freie Presse de la 19 August: In Bucuresci sosesc necontenit scrii din Dobrogea despre visite bănuitore ale oficialilor ruși și bulgari prin orașele române de garnisonă de la Dunărea de jos. Acești oficiali își consacră mai cu deosebire timpul la studiarea împregiurimilor acestor garnisone forte importante pentru uă eventuală trecere a Dunării de câtre Ruși. Acest dus și venit nu-i place nici decum guvernului român; pare că acesta va face ca el se se apropie mai mult de Austria și să se arate mai împăciuitor în cestiunea dunăreană. Pe cât suntem informați, putem afirma că partea antâia a acestei relațiuni este ne-exactă, cât pentru partea a doua, o așteptăm de la vecinii noștri austro-ungari, ca unii ce sunt atotputernici. DIN AFARA FRANCIA In Francia, la Montceau-les-Mines, a isbucnit uă răscolă anti-clericală, fară mare gravitate. S’au făcut arestări. Guvernul a trimis trupe și ordinea a fost restabilită. GERMANIA Se telegrafiază următarele din Berlin, cu data de 16 August, câtre Kölnische Zeitung . Pe totă linia presei ultramontane întâmpină cineva afirmațiunea, că principele de Bismarck este nemulțămit de succesele repurtate de d. de Schlözer în negocierile cu Curia romană și că trimisul a înțeles acesta. Contrariu cu acesta scrie se pate asigura că principele a fost forte mulțămit de atitudinea d-lui de Schözer față cu Curia romană și că trimisul, la ducerea sea la Varzin, a fost primit cu multă bunăvoință de cancelarul imperiului. Déca este adevărat—și din nenorocire se pare a fi așa—că guvernul prusian n’a dobândit de 1.4 Curie nici cea mai mică concesiune măcar, apoi vina pentru acesta nu este câtuși de puțin măcar a trimisului prusian. El a făcut tot ce ’i-a stat prin putință spre a adana conflictul, dar s’a isbit pene acum de îndărătnicia Curiei. Pe aici se speră că viitorele negocieri vor da un resultat mai favorabil; acesta ne-o dovedește cel puțin faptul că voesc a urma negocierile. Totuși este forte mică partea acelora cari cred intrăm succes. AUSTRO-UNGARIA Neue freie Freise află că în Bosnia mulțime de funcționari au comis abusuri colosale de bani. Acest ziar, după ce arată sumele de bani ce fiecare funcționar a luat, adaugă : Cifra totală a acestor sume ne face a vedea că abusurile se comit de multă vreme. De aci se pute vedea causa relei disposițiuni a poporațiunii bosniace față cu administrațiunea austriacă. Numai acestor domni trebuie se mulțumască monarcia, daca este nevoită se împrăștie acesta rea disposițiune cu forța armelor. ENGLITERA recunosc pasportele rumefiate, fiindcă ele nu portă semnătura Sultanului, și provincia perde printre acesta un isvor de venit. Multe alte asemene punte au fost puse nainte de principele Vogoride. întrebarea este acum daca Rumelia Orientală va lua de fapt acesta atitudine amenințatore și va micșora tributul care aparține Bondholderilor. Daca ea va avea acest curagiu, apoi în momentul de față acesta va fi uă nouă încurcătură, și sunt omeni cari urmăresc cestiunea ei uă mare atențiune, fiind-că cred — pe drept sau pe nedrept — că la spatele unei asemene atitudini a Rumeliei Orientale trebue să fiă uă influință străină, engleză sau rusă. EGIPETUL Corespondentele din Berlin al fost Kölnische Zeitung, care este bine vedut de cancelariul imperiului, încheia cu următorii termeni uă considerațiune asupra Egipetului : Neviolabilitatea Egipetului este deci oă parte integrantă din tratatele europene încă existende. De aceea se pote prevedea că nici uă putere nu necunosce acesta justă situațiune sau că sa găndesce măcar a o necunosce. Deca Statul, a cârui navigațiune este forte însemnată, se va încerca prin mesurî provisorii se-și apere propriele sale avantage, întrucât acestea fac parte din cestiunea Egipetului și a Canalului ■— avantage care sunt mai însemnate decât ale oricarui alt Stat, totuși el nu va voi se necuniscă adevărata situațiune. Precum propunerea italiană din Conferință nu putea avea alt scop decât stabilirea unui serviciu de siguranță, care trebuia să protdgă navigațiunea pe canal contra vreunui atac al bandelor arabe,tot astfel și din măsurile resboinice luate de Englitera în Egipet se pote deduce că ele n’au alt scop decât a apăra pentru moment interesele engleze de acolo. .. . BULGARIA Se anunță din Varna că principele Alecsandru a semnat un decret care dispune înființarea unei armate bulgare de reservă, care se se compună din 24 druzine de infanterie, două regimente cavalerie, uă baterie și două batalione de saperî. DANEMARCA Regele Danemarcei a ratificat proiectele de lege adoptate de Altingul insulei Islanda, între altele acela care acordă femeilor islandese dreptul de alegere pentru consiliul municipal și consiliul presbiterian, și care fusese adoptat în unanimitate de câtre cele două Camere ale Parlamentului. Articolul de fond, care se ocupa de cestiunea egipteană, al diarului Neue freie Freise de la 19 August, edițiunea de dimineță, a fost scos din pagine de autoritățile vieneze. Acest fapt face pe citatul chiar să scrie următorele în edițiunea sea de seră din aceiași zi : Observatorul atentic, care compară între densele sistemele după care sunt guvernate ambele State ale monarhiei austroungare, trebuie fară voie i s’ajungă la conclusiunea că unul din cele două sisteme este reu, într’atât sunt ele de contrarii. In Ungaria, vă libertate asolută a presei — în Austria, confiscări pe tóta cliua. In Ungaria, stricta centralizare și maghiarizare — în Austria, egalitate cehă și slavonă. In Ungaria... dar nu, se nu ne mai oprim la asemene reflecsiuni, se trecem la fapte. După ce lupta pentru așa numita egalitate în Boemia și Moravia a repurtat victoria după victoria, este natural acum să se ivescă la orizonte și egalitatea silesiană.*e scie că sforțările în acestă privință ale Recentele declarațiuni ale sitelui Ch. Dilke la Camera comunelor din Englitera, în privința relațiunilor cu totul cordiale ale cabinetului din Berlin cu acela din Londra, au causat că órecare impresiune în Germania și aci chiar nu prea au fost credute de unii, în centrurile unde șovinismul domnesce. Astfel Tageblatt, din Berlin, dicând că șirele Ch. Dilke a avut dreptate se laude escelența procederilor guvernului german față cu cabinetul din Londra în cestiunea egipteană, o silise facă se redsa contrastul ce presintă aceleași procederi cu atitudinea celei mai mari părți a foilor germane independinte care condamnă în acestă afacere politica engleză ca egoistă, violentă și meritând reprobarea Europei întregi. Corespondenții oficioși ai acestor foi sunt de acord pentru a exprima temerea ca puterile să nu fie jucate de Englitera la Conferință. Deutsches Tageblatt, organ ultrabismarkian, se întrebă dacă declarațiunile de desinteresare ale cabinetului britanic se pot lua calasă, și decă vă dată implantată în Euiropa în același mod cum face astăzi cu Turcia, adică reținând cură mână ceea ce pare a voi să dea cu cealaltă. Gazeta națională crede că șirele Ch. Dilke n’a definit cu esactitate rolul actual al cabinetului din Berlin față cu acela din Londra. „Ore la trecut seu la viitor a voit se vorbescá șirele Ch. Dilke ?“ crice fata berlineză, și ea se îngrijesce de efectul ce vor putea să producă la Paris cuvintele membrului cabinetului englez. Ele pot lăsa a se crede că daca Francia este cu totul gonită din Egipet, fosta sea aliată n’a făcut acesta decât în înțelegere cu Germania. Gazeta națională conchide că limbagiul sirelui Ch. Dilke trebue să ascundă vre-uă enigmă, a cărei soluțiune o va aduce viitorul. In cercurile diplomatice germane lumea se află mai liniștită și urmată a crede într’uă repetire a istoriei tratatului de la San Stefano, care precedă cu puțin pe acela din Berlin. E sigur, în adevăr, că arangjamentul final, ori care va fi, se va supune sancțiunea diplomației europene; declarațiunile d-lui Gladstone nu lasă nici să îndouială în acestă privință. Va fi vorba numai de a vedea în ce condițiuni Europa va fi cbrămată a delibera și daci nu va exista vreoă arangiare prealabilă care va face de prisos deliberațiunea, precum în congresul de la Berlin arangjamentul încheiat între lordul Salisbury și cornițele Șuvalof stabiliseră soluțiunea de chat la puntele cele mai însemnate, fără a vorbi de convențiunea anglo-turcă privitore la insula Cipru. Ab și paton din Pei jlesralb ab fost, y Englitera nu va precede cu El întrerupte prin închiderea sesiunii. Acum énse ele dobendesc ajutare din țară și este mai mult ca sigur că șî vor avea efectul lor. Mai multe comune din districtul Troppau au presintat guvernatorului Silesiei, mardasul de Bacqueliem, un petițiune care cuprinde următorele cereri : 1) Se va admite limba cehă pe la autorități și funcțiuni, și mai ales diarul oficiale al districtului Troppau să fie redactat și î n limba cehă; 2) scalele poporale, observându-se articolul 19 din Constituțiune, să nu fie abătute de la misiunea lor legală; 3) institutul din Troppau pentru formarea de învățători va fi astfel arangiat, încât candidații să fie instruiți în limba aceea în care vor trebui ei însuși se predea instrucțiunea ; 4) pentru poporațiunea cehă se va înființa în Troppau un gimnasiu ceh și ’n același timp se va lua disposițiunea ca școlarii se dobândescă u cunoșcință fundamentală a limbei germane. Totușî acesta nu este decât egalitatea cehă. Mai rămâne încă de satisfăcut cea polonă, și suntem curioși a sei deca și acolo tote limbile vor fi primite prin tote autoritățile. In Ungaria domnesc cu totul altfel de vederi asupra acestor lucruri Ministrul ungur al instrucțiunii, d. Trefort, a trimis trei decrete districtului evangelic bisericesc Theiss, cari sunt caracteristice în felul lor. Cel d’anteia a fost provocat de articolii apăruți în diarul Orlice din Brünn, cari somau pe slovacii unguri se adopte limba cehă pentru scris, pentru ca se se pute pune cu un mult mai mare greutate față cu elementul ungur, căci atunci ar fi un popor nu de un milion și jumătate, ci de opt milione. Ministrul ungur al instrucțiunii dispune să se supravegheze cu uă mare atențiune aceste agitațiuni și orice încercări s’ar face în acest sens să fie năbușite chiar în genuine. Prin al douilea decret, șase școlari din institutul pentru formare de învățători din Eperjes fiind că făceau agitațiuni panslaviste se esclud nu numai din tote institutele ungare, dar ministrul mai comunică încă, că a găsit de trebuință să cera de la ministrul cultelor din Viena espulsiunea acestor indivizi și de prin tote instituțiunile austriace de învățământ, și că a declarat forte neted acestui ministeriu că, întrucât acesta cerere nu va fi satisfăcută din orice motive, diplomele acordate în Austria nu vor avea nici uă valore în Ungaria. Cel de al treilea decret este privitor la o societate ungaro-slavă la Universitatea din Praga. Scólelor ungare superiore și centrale li se interdice cu cea mai mare asprime orice relațiuni cu acesta societate anume Detwan. Vom publica în întregul lor aceste decrete, care prezintă un comentariu în privința capitolului egalității. Citim în Deutsche Zeitung de la 18 August : Pe orizontele financiar al Porții s’a rădicat un nor prin amenințarea principelui Vogoride, că Adunarea provincială rumeliată va reduce tributul Rumeliei Orientale la 100.000 lire, deca Turcia nu va ceda cele optspre decedate din muntele Rodope și deca nu va regula mai ales și alte pretențiuni. Principele Vogoride a accentuat aici față cu primul ministru și cu ambasadorii, că Rumelia Orientală s’a purtat într’un chip forte real, a stârpit tâlharii ș’a respins tóte șopurile ce i-au venit din părțile panslaviste. In interesul pacii Rumelia n’a voit se ia cu forța cele optspre<zece sate ș’a contat pe Portă. Acesta a sprijinit case resistința d’acolo ș’a trimis funcționari cari au rădicat tacsele, păstrându-le pe sema lor. Autoritățile din Adrianopole nu TURCIA SCIRII ALE DILEI Astăzi 10 August, termometru casei Menu (Succr. de Shuer), calea Victoriei, 75, arătă grade Réaumur . La 12 ore noptea —1—.125 La 7 ore dim. La amiedi înălțimea barometrică 755 mm. Cerul senin. Citim în Vulcanid: La 1 August, orele II a. m., s’a oficiat în orașul nostru deschiderea casei de credit agricol. Cu acesta ocasiune d. Carabatescu, administratorele casei, a arătat prin căte-va cuvinte, importanța acestor instituțiuni și avantajele ce oferă tuturor agricultorilor aceste case de credit, în desvoltarea și propășirea muncei agricole. D-sea a terminat adresând tuturor d-lor agricultori un apel in sensul espus, și arând prosperitate atât agriculturei, cât și acestor instituțiuni atât de folositore în viitor. Cât pentru noi, suntem convinși că prin descinderea acestor case de credit se va inaugura că nouă eră în agricultura terei. * * * D. C. Al. Orescu, inspector silvic clasa II, și Al. Moroiu, cap al secției silvice în serviciul statului, se numesc membri în consiliul tehnic al pădurilor, în locul d-lor M. Râmnicenu și P. S. Antonescu Remuș. -14.5 -23.5 tt A. scrisore D. Andrei Ubicini, oficial în regimentul 104 de infanterie de linie franceză, fiu al eminintelui publicist și filo-român A. Ubicini, ne trimite următorea scrisore, pe care o inserăm cu uă vie plăcere. Mulțămim cu acésta ocasie d-lui Andrei Ubi-