Romanulu, ianuarie 1883 (Anul 27)
1883-01-01
>iesce și vei putea \. N U N C I U B petit, pagina IV » a r A se administ vas, LQ J .tftJt Otreei XU. ar Vallfischgasse 10. - C-nie, pentru Gerra, Elveția și America. •• .j se refusă — BEDACTIUNBA SI ADMJÍ^ISTJR^.TXTJNEA. 14, STRADA DOAMNEI, 14 impi Anul Nou și mâine nu are decât Luni sera. IT 31 UNDREA 18821 fl. 12 CALENDAR 1883 n nou an, ce plecă în acastă (1) iăcarul Român pentruru fericirea și pentru României, să adaugem că singură cerere din sta se amintim sfaturile Rosetti a dat junimii în țimuii în genere, cu osiretului ce i s’a oferit versară a fundării B aceste cuvinte și sfaturi, sunt cea mai nemeri, trebuinció sá urare ce și trebuie să se facă voți tuturor, clise atunci cunoscința mea, înmbătrânit sunt detorî s’or, voi dice : I fórte décá, credeți câ contră, sunteți abia la măgirea care pate deteribilă, dacă veți căcă veți crede câ noi și câ voi n’aveți deceți bine și fară lupte, mare și de tóte zilele. vom fi făcut noi, noi vă este mai nimic pe lângă faceți voi; vei pe der fcatea av‘”~1"iV a mosi ca s’o 0 lumi vinte suimă, aminte acea mândră, empunetóre devisă a po: Nihil adtum si aliquid indică tinerimii și nai, singura cale pe care 5ndi binele, prosperitatea, oricirea cea adevărată, nare și de totă diua“ doti națiunii; „muncă mare bun“ dorim și noi, mai inimii, care e viitorul și meimare și de toată diua“, nuși garanția viitorului; 3 va păstra ce avem și ce ne lipsesce, ararefl, singura urare — e totul — pe care o familii române la început. Observațiunile ce-am făcut asupra anonimului manifestului oposițiunii coalisate au rămas fără un respuns serios. Organele care au publicat acel manifest ne insultă, cum le este obiceiul, dar nu spun de, ce el a apărut fără semnături. Faptele însă au respins mai curând decât ne așteptam și au venit să dovedescá cât de drepte erau prevederile, care ne îndemnau a nu da vr’uă însemnătate politică manifestului promiscuității sincer-liberale-conservatóre. Manifestul, într’adevĕr, dice : „înțelegerea dintre partita liberală independinte și partita conservatore, este astăzi un fapt îndeplinit.“ Și apoi adauge : „Orî-care ar fi fost simțimintele unora din noi , orî-cât de înfocați partizan am fi ai reformelor în genere, ai tutor reformelor destinate a asigura un adevărat progres, nu putem vedea decât cu cea mai mare temere inițiativa unei revizuiri (a Constituțiunii) venind de la omeni cari și-au făcut deja probele în ceea ce privesce tendințele lor absolutiste și cari, în reformele proiectate, nu pot căta decât a traduce în drept ceea ce ne-au făcut deja să gustăm în fapt și a perpetua astfel domnia lor asupritare. „Revizuirea dér o considerăm astăzel ca inoportună; „ 1) pentru ca Camerele actuale n’au primit nici un mandat în acestă tele simțiminte, adevărata voință f runul popor. „3) pentru ca, fiind date tendințele omenilor ce ne guvernă, reforma nu pute să aibe alt scop decât acela i’a asigura și mai mult omnipotința lor; „4) pentru ca cele mai salutare idei, când sunt denaturate, când sunt aplicate de mâni impil, sunt periclitate.“ Pe d’altă parte, limpid adauge : „Programa partitei guvernamentale este schimbarea Constituțiunii, negațiunea iei; noi credem însă câtă schimbarea iei e și neoportună și nepractică, programa positivă a oposițiunii este așadar menținerea Constituțiunii tale quale. In urma publicării acestui reclisitoriu-programă, cestiunea revizuirii Constituțiunii a venit înaintea Senatului și a Camerei și deci a fost supusă la încercarea luptei, a focului, ca să dicem așa. Ș i Era firesc, prin urmare, dacă acestă programă ar fi fost consimțită —cum se spune în fruntea iei—de partita sincer liberală și de cea conservatore, ca membrii lor din Parlament să voteze în contra propunerii de revizuire și prin acesta să denunțe țarei guvernul liberal, ca un „regim de opresiune și de terorism“, ca „un impiu, în ale căruia mâni libertățile sunt periclitate.“ N’a fost ânsă așa. Intr’adevĕr, în Senat, nici unul din membrii cunoscuți și necunoscuți ca făcând parte din fracțiunea sincer liberală, n’a votat contra revizuirii. Din contră, d-nii N. Voinov și Șendrea au admis, cu și ca majoritatea, propunerea de revizuire, recunoscând astfel trebuința acestei reforme și, prin votul d-lor, proclamând-o conformă cu voințele, dorințele și aspirațiunile națiunii. Singuri d-nii Al. Știrbei și generălii Florescu și Manu au votat contra. Acești trei bărbați sunt cunoscuți ca conservatori. Prin urmare, pretinsa programă de unire a partitei „sincer liberală“ cu cea „sincer reacționară“ n’a avut și n’are consimțimântul, n’a avut și n’are în corpul matur votul represintanților partitei pretinsă sincer liberală. Infracțiunea disă sincer liber vo]ă,i s’a petrecut un lucru și malt de a fi observat. Adevărații „sincer liberali“ a mas credincioși ideilor lor ante, au rămas consecințî cu credinței și au votat propunerea de regi care are de scop a face un pas democratizarea legii electorale. Ei au desaprobat astfel în franc, reale și fățiș manifestul unre cu conservatorii și aur cel puțin pentru modificarea rațiunii, lângă partita pe care cunoscut-o astfel ca represin acum ideile liberale și dem mai bine, și mai sincer deci așa cjiși sinceri liberali. Dintre represintanții din ai partitei sincer liberale, d-i lehr Michail, Filipescu G., Isvoranu Ilf, Iohescu Nicolae și Vernescu Gee au votat contra revizuirii, pe câru cei-l-alțî și anume d-nii Codiscu Ioan, Rosetti-Tețcanu, Vizanti Andrei, Nicorescu Nicolae, Radu Constatin, Agaric loan, și alții au adoptat propunerea. Aceste fapte sunt necontestabile. Oricine le póte vedea și controla în Monitorul Oficiale. .. fața lor, ce mai rămâne ore din pretinsa unire a fracțiunii sincer liberale cu partita conservatore ? In ce constă acea presupusă unire, ci id chiar asupra ideieî care se înfâțișeză în manifest ca temelia unir acele două grupe se împart în firțri bere opuse și cel favorabile revizuirii e mai numeros decât cel trabă ? Intr’un cuvânt, faptele au desminți: și d’astă-dată vorbele, într’un mod incontestabil. Faptele au dovedit câ pretinsa une pe temeiul unor principie a fost și este ficțiune. Conclusiune. Singure principiele pot călăuzi, lumina și feri de rătăcire pe omul politic în cursul carierei lui. Invidia și ura sunt ras sfătuitori, mincinose și compromițetori călăuze. Cel care nu are principie și se conduce de ură sau de invidie, se rătăcește, se contradice, se espune discreditului și chiar rîsului public. To„„nnga unire între partita sincer și cea „conservatóre“ acésta e, și judece orîcine décâ n’o pe deplin. SERVICIUL TELEGRAFIC •ÎȚIEI HAVAS uaria. — Inmormăntarea Nice s’a ficsat pentru va pleca din Paris mâne, a fost reales președinte al liff. — D. Corvin, controctat demisia din acesta circa anunțând ca corpul fi redus cu 2000 omeni. le. 11 Ianuarie. — Dărcinatul de afaceri alin,iat în cursul serei lui Aarifi afacerilor străine, uă lungă la reorganisarea Egipetului de vedere militar, judiciar Nota se termină printr’un îg literei cătră Portă pentru sare, finând pe Mussurus bey, amla Roma d’a cere rechiemaitalian din Tripoli în urma •vnte, guvernul italian și-a a,T Kapa&l ;;w .-f :■. ont.: Wpitală si u. ,fy.V *_ •/—“'S Pentru tate țerile Europei, l/ /fam ÄseadK cn IN ROMANIA, la administrațiunea dial. ^ ( LA PARIS, la Havas-Laffite et C-nie, 8, Pi& LA YIENA, la d. B. G. Popovicî, 15, Fleisch* IN ITALIA, la d. dott Cav. Gustavo Croce, Via cesco da Paola (N. O.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard -°lLt, manat răspunsul pene la primirea raportului consulului său de la Tripoli. Berlin, 11 Decembre. — Gazeta Germaniei de Nord confirmă scirea că împăratul Wilhelm a adresat Papei un scrisare autografă, conținând răspunsul său la uă scrisare autografă ce Leon XIII îl trimisese în luna lui Decembre. Sofia. 11 Decembre. — Depeșa din Constantinople cu data de 9 cuvinte, care duce cu crisa ministerială în Bulgaria persistă, nu e adevărată ; miniștrii și Camera lucreza împreună; ministerul lucrărilor publice e gerat de câtre generalele Soboleff, președinte al consiliului, în sfîrșit înțelegerea pare completă între miniștrii bulgari și ruși. D. Simmici, aginte diplomatic al Serbiei la Sofia, a înmânat aeji de dimineța scrisorile sale de acreditare principelui Alecsandru. 1882 „M. EMINESCU''» IAȘI 1 anuar iă foste numit ministru de resilii dein Ww.i egipten. 4. Lupta lângă Karino, în Brzegovina. 5. Guiteau, omorîtorul președintelui Garfield, este condamnat la marte. 7. Alegeri senatoriale în Francia: republicanii căștigă 25 voturi. 10. D. J. Brisson este ales președinte al Camerei franceze. 26. Demisiunea cabinetului Gambetta. 30. Formarea cabinetului Freycinet-L. Say-Ferry. Februarie 11. Trei-ceci și trei membri din delegațiunea Alsaciei-Lorene iscălesc un moțiune prin care cer revizuirea legii care interzice, cu începere de la 1 Marte 1882, întrebuințarea limbei francese în desbaterile acestei adunări. 16. Turburare în Irlanda. Mașina infernală la Edimburg: șapte răniți. Discursul generarului Scobeleff la Paris. 23. D. Bradlaugh este gonit din Camera engleză cu 291 voturi în contra 83. Marte 2. Turburare la Ancona (Italia),cu ocasiunea condamnării lui Cipriani. O încercare de omor asupra Reginei Victoria de către Wodrick MacLean.— D. Bradlaugh este ales la Northampton. 3. Generarele Skobeleff este aclamat la Varșovia. 6. Generarele Skobeleff sosesce la Petersburg, primire entusiastă. 23. Camera din Statele Unite voteza să lege interficend pentru că periada de 20 ani imigrarea Chinesilor. Aprile 8. D. de Giers este numit ministru al afacerilor străine. 13. Deschiderea oficială a esposițiunii de la Buenos-Aires. 16. Camera din Statele Unite votăză un nouă lege care interzice, pentru zece ani, imigrarea Chinesilor. 21. Ukaz al Țarului interzicând militarilor să pronunțe discursuri politice. 22. Reichstagul german realegz ° ca președinte pe d. de Levetzowv conservator. 24. Lordul Spence este numit vicerege al Irlandei 26. Lupta de la Chott-Tigri între armata franceză și insurgenții algerieni. Mal 1. Trupele francese ocupă Ila-Noi, capitala Tongkinului. 6. Lordul Cavendish și Thomas Burke sunt uciși în Phenix Parc la Dublin. 8. Arabi-pașa convocă, fără autorizarea Khedivului, adunarea națională. Camera franceză voteza restabilirea divordului în prima citire. 22. Inaugurarea drumului de fer de la Sant-Gothard. 30. Arestarea deputatului socialist german Bebel. Iunia 2. Mortea lui Garibaldi. 7. Reseald la Alecsandria. 14. Camera franceză voteza, cu 300 voturi contra 204, desființarea inamovibilității și otărasce cu 284 voturi contra 212, cu judecătorii vor fi aleși. 19. Comitele Tolstoi este numit ministru de interne în locul comitelui Ignatieff. 20. Demisiunea ministrului de finance Ritter, în urma unor neînțelegeri cu principele de Bismarck. 22. Inaugurarea la Genua a monumentului lui J. Mazzini. 30. Guiteau este spânzurat la Washington, Iuliü 4. Camera englesă voteză legea de coecițiune pentru Irlanda. 6. Mortea generalului Skobeleff 1 Moscva. 11. Englesii bombardeză Alecsandria. Iaugurarea palatului municipal di J S cul lui' 4 17. D. Bright se retrage din cabineta engles ’ 19. Crisa ministerială în Francia în ra m votului Camerei privitor la prin^^L di Paris. 20. Ministrul Freycinet își retrage densiunea în urma votării unei ordine de 7 de încredere. 29. Camera francei respinge cu 45<turi contra 75, crez ute de guav un pentru a acoperi cheltuieie unei ocupârî a canalului de Suez. Cabinetul Freycinet demisioneza. August 8. Formarea noului cabinet francez, supt președința d-lui Duclerc. 12. Proclamarea în care Sultanul proclamă pe Arabi de rebel. 15. Inaugurarea la Dublin a Statuei lui’Connel. 29. Luptă între Englesi și Arabi la Kassassii> y Septembre 3. Cholera se declară la Manville. 12. Bătălia de la Tel-el-Kebir. 15 Armata engleză intră în Cair. Arabi este făcut prizonier. 22. Un incendiu distruge cu desever șir esposițiunea Ain Sidney (Australia). Octombre 29. Alegeri primare în Prusia. 20. Congresul pacii se întrunesce la Bruxelles. 23. încercare de omor asupra regelu Serbiei la Belgrad. 27. Mortea lui Mohamed-el-Sadock, be V3ANULUI 11ANUARIU EI MUL ră chema din bună Lr.roci. •i se duseră de se cult,,,.^ totă acesta demonstrațiumtul acestor două omeni nu n asigurător. Fisionomia cea ț tot-d’a-una ceva amenință ilocului, și figurile sălbatice necunoscuți nu devenea nici prin aceste lumini sinistre, lor de pânză albă, era păcarea de sânge, și când iiie lumină, vedui urme de l.rii celor două câni, cari mă e fară temă, îmi lise unul nenl; am audit vocea unui trebue sé te temi de nimic, tóte descalică, caci aceștiați a nu vedea un inamic om călare : Apachiî nu urnii pe jos, răspunsei o” Aa «A.~x - - -— Cu condițiunea negreșit ca x , vocii tot metate duzină de leghe să fiă un lucru de nimic pentru calul d-tele, atunci ești în adevăr fórte aprope, răspunse cu liniște între vorbitorul meu. Apoi, vădend mirarea mea, el adaose : — Déca, după cum dovedesc întrebarea și mirarea d-tele, te-ai rătăcit, ceea ce ai mai bun de făcut e să petreci noptea lângă acest foc, câci te-ai rătăci din nou , fară speranță de a mai regăsi un foc spre a te incaliji și un felie de carne de bou sălbatic drept cină. Acest din urmă cuvent îmi păru convingător , nu mâncasem de dimineță și primii •l11 inimă modesta ospitalitate pe care locul și momentul o făcea și atât de preciosă pentru nime. Scăpat de tote grijile care mă munceau, ai^ lumea, setea și singurătatea, aruncai îi giuru mî uă privire mai liniștită. Pe jumente ascuns în umbra negra și luminat numai m parte de flacăra focului, un al treilea bidivii era, culcat în apropiere de noi , sau cu domea dus , sau ca era cufundat într’un adânci meditațiune, el părea ca n’a audit nici săpăturile câinilor, nici scomotul ce fâcusea la sosirea mea. Figura lui era ascunsă de întunecimea și ceea ce vedeam din coiturul lui nu se fibma întru r" o cu arme de tot felu ca amendouî amfitrionii mei espr aceste câmpii asprul și periculos sug de venetori de boi sălbatici, acesta privință, îmi priponii cad deșela, și mă pusei jos Intre acestea ospeții mei se pregătirea cinei, care trebuia să tra uă bucată de bou friptă ; ei aducă apă de băut de la vă gipropiere, care mi se spuse, spn mirare, ca se numesce San Pei mă credeam așa departe și se întorsesem fară sé sema. Se pregătise dar totul pent și individul culcat nu părea a câtuși de puțin de aceste pn îmi păreau , mie, atât de instensă acestă deosebire între Mecsican, câ acest dinurn suferă nici de fume nici de sesce în belșug acolo unde móre de fonie. D^spă uăi ni se adresă de ospeții noștr aflai ca și acel om era un vănătorî), se scula și el și partea sea din prânz. Statura acestui nou comes inspira de îndată că tórte n V o bicei r î venétoVI litatea sé r pele séu dér c: nu erau Z^e cu ■l neosibesce pe vedea cu Ale dir ici mre mS cu acestea »ami prea puțin pe leit. Cu cestea, când vor fietranspirul de argint de di i se păru a vedea cu necunoscut uită cu uă îndoită băgare de transport ! Zise el după ce-mi vestirea. Și de unde naiba pate în aceste pustietăți ? de la Santa-Maria séu de la , negreșit, respunsel eü ; caravana acest ocol de cât spre a evita pe Esti ore de așa puțină vreme țară pentru ca se nu scii acesta f apt, zise necunoscutul, sunt să rsm întorseră spre necunoscut nisce priviri în care se vede a fi uă surprindere amestecată e acel viu interes ce deșteptă în unele egiurârî, atât la omul sălbatic cât și la civilisat, povestirile de aventuri. Străin, mana pe care o , are. O pi fost pen acum pătată de sângele osc, și cu tóte acestea am fost tratat a un omorîtor, și capul meu a fost pus la preț ca acela al unui ucigaș! — La ce preț a fost pus capul d-tele? întrebă unul din cei douî vânători. — Mă întrebire spre a căștiga acest preț ? — Nu, răspunse pur și simplu vânătorul ; chiar daca capul d-tele ar prețui douăzeci mii piaștri, el ar fi sfânt pentru mine, ca acela al unui ospe : am întrebat numai spre a iei la ce sumă se valoreză capul unui om în Statele din centru. — La cinci sute piaștri. nu. — E scump pentru viața unui om; ea’ mem în tote Zilele , piele de bou, ca lei. Dar ce ai fi e luni, eram nears e a-i da îngrijiri și a-i lega ță rană mare pe care o avea la gât; dar era prea târziu și călătorul își dete sufletul pe brațele mele îmi urmai drumul, luându-I cu mine calul în speranța ca după acest indice se va putea recunosce cavalerul; dar nu merserăm n,’cîtă leghe, și, un detașament dei«»țin gani care alerga în góna mare duse repezi asupră-mi și mă aresta morîtorul omului a cârui rană î-o legasem în zadar protestat ca sunt nevinovat, unul din dragoni îmi lega mânile cu centuronul său, și în acest chip intrai în Guadalajara. Omul omorît era un senator; justiția, cumpărată de familia victimei, își urmă operarea de nedreptate și fui aruncat la închisorea orașului. După o lungă întemnițare, fui adus înaintea judelui de instrucțiune.— Prietene, îmi zise el, pretinzi ca ești nevinovat , dar îți închipuesci negreșit ca am să țin puțină sămă de cuvintele d-tele. — Vécur îndată unde voia să ajungă judele vândut. — Ai, urma el, nescaîva martori? — Calculai repede puținele mijloce ce-mi mai rămăsese și răspunsei : — Am un mie de martori pe cari îî voi aduna și cari sunt gata a depune în favorea mea. — Acesta e ceva. Zise rudele ; dar familia senatorelui are două mii martori contra d-tele; vezi dar ea partita nu e egală. — înțelesei câ eram pierdut, și-mi plecai capul în bîrii care mă condamna, ne mai a1UV/1 OLX (liu , de^ijlciu