Romanulu, ianuarie 1883 (Anul 27)

1883-01-01

>iesce și vei putea \. N U N C I U B petit, pagina IV » a r A se administ vas, L­Q J .tftJt Otreei XU. ar Vallfischgasse 10. - C-nie, pentru Ger­­ra, Elveția și America. •• .j se refusă — BEDACTIUNBA SI ADMJÍ^ISTJR^.TXTJNEA. 14, STRADA DOAMNEI, 14 i­m­pi Anul Nou și mâine nu are de­cât Luni sera. IT 31 UNDREA 18821 fl. 12 CALENDAR 1883 n nou an, ce plecă în acastă (1) iă­carul Român pentru­­ru fericirea și pentru României, să adaugem că singură cerere din sta se amintim sfaturile Rosetti a dat junimii în țimuii în genere, cu o­­siretului ce i s’a oferit versară a fundării B a­ceste cuvinte și sfaturi, sunt cea mai nemeri­­, trebuinció sá urare ce și trebuie să se facă vo­ți tuturor, clise atunci cunoscința mea, în­mb­­ătrânit sunt detorî s’o­­r, voi dice : I fórte décá, credeți câ contră, sunteți abia la măgirea care pate de­­teribilă, dacă veți că­­că veți crede câ noi și câ voi n’aveți de­­ceți bine și fară lupte, mare și de tóte zilele. vom fi făcut noi, noi vă este mai nimic pe lângă faceți voi; ve­i pe der fcatea av‘”~1"iV a mos­i ca s’o 0 lumi vinte su­imă, aminte acea mândră, e­­mpunetóre devisă a po­­: Nihil adtum si aliquid indică tinerimii și na­­i, singura cale pe care 5ndi binele, prosperitatea, oricirea cea adevărată, nare și de totă diua“ do­­ti națiunii; „muncă mare b­un“ dorim și noi, mai­­ inimii, care e viitorul și m­ei­mare și de toată diua“, nu­­și garanția viitorului; 3 va păstra ce avem și­­ ce ne lipsesce, ararefl, singura urare — e totul — pe care o fa­milii române la începu­­t. Observațiunile ce-am făcut asupra anonimului manifestului oposițiunii coalisate au rămas fără un respuns serios. Organele care au publicat acel ma­nifest ne insultă, cum le este obi­ceiul, dar nu spun de, ce el a apărut fără semnături. Faptele însă au respins mai cu­rând de­­cât ne așteptam și au venit să dovedescá cât de drepte erau pre­vederile, care ne îndemnau a nu da vr’uă însemnătate politică manifestu­lui promiscuității sincer-liberale-con­­servatóre. Manifestul, într’adevĕr, dice : „înțelegerea dintre partita liberală independinte și partita conservatore, este astă­zi un fapt îndeplinit.“ Și apoi adauge : „Orî-care ar fi fost simțimintele unora din noi , orî-cât de înfocați partizan­ am fi ai reformelor în ge­nere, ai tutor reformelor destinate a asigura un adevărat progres, nu pu­tem vedea de­cât cu cea mai mare temere inițiativa unei revizuiri (a Constituțiunii) venind de la omeni cari și-au făcut deja probele în ceea ce privesce tendințele lor absolutiste și cari, în reformele proiectate, nu pot căta de­cât a traduce în drept ceea ce ne-au făcut deja să gustăm în fapt și a perpetua ast­fel domnia lor asupritare. „Revizuirea dér o considerăm as­­tă­zel ca inoportună; „ 1) pentru ca Camerele actuale n’au primit nici un mandat în acestă tele simțiminte, adevărata voință f ru­nul popor. „3) pentru ca, fiind date tendințele omenilor ce ne guvernă, reforma nu pute să aibe alt scop de­cât acela i’a asigura și mai mult omnipotința lor; „4) pentru ca cele mai salutare i­­dei, când sunt denaturate, când sunt aplicate de mâni impil, sunt pericli­tate.“ Pe d’altă parte, limpid adauge : „Programa partitei guvernamentale este schimbarea Constituțiunii, nega­­țiunea iei; noi credem însă câ­tă schimbare­a iei e și neoportună­ și nepractică, programa positivă a opo­­sițiunii este așa­dar menținerea Con­­stituțiunii tale­ quale. In urma publicării acestui recl­isi­­toriu-programă, cesti­unea revizuirii Constituțiunii a venit înaintea Sena­tului­­ și a Camerei și deci a fost su­pusă la încercarea luptei, a focului, ca să dicem așa. Ș i Era firesc, prin urmare, dacă a­­cestă programă ar fi fost consimțită —cum se spune în fruntea iei—de partita sincer liberală și de cea con­servatore, ca membrii lor din Par­lament să voteze în contra propu­nerii de revizuire și prin acesta să denunțe țarei guvernul liberal, ca­­ un „regim de opresiune și de tero­rism“, ca „un impiu, în ale căruia mâni libertățile sunt periclitate.“ N’a fost ânsă așa. Intr’adevĕr, în Senat, nici unul din m­­embrii cunoscuți și necunoscuți ca făcând parte din fracțiunea sincer li­berală, n’a votat contra revizuirii. Din contră, d-nii N. Voinov și Șen­­drea au admis, cu și ca majoritatea, propunerea de revizuire, recunoscând ast­fel trebuința acestei reforme și, prin votul d-lor, proclamând-o con­formă cu voințele, dorințele și aspi­ra­țiunile națiunii. Singuri d-nii Al. Știrbei și generălii Florescu și Manu au votat contra. Acești trei bărbați sunt cunoscuți ca conservatori. Prin urmare, pretinsa programă de unire a partitei „sincer liberală“ cu cea „sincer reacționară“ n’a avut și n’are consimțimântul, n’a avut și n’are în corpul matur votul repre­­sintanților partitei pretinsă sincer li­berală. In­fracțiunea disă sincer liber vo]ă,i s’a petrecut un lucru și mal­t de a fi observat. Adevărații „sincer liberali“ a mas credincioși ideilor lor ante, au rămas consecințî cu credinței și au votat propunerea de regi care are de scop a face un pas democratizarea legii electorale. Ei au desaprobat ast­fel în franc, reale și fățiș manifestul unre cu conservatorii și au­r cel puțin pentru modificarea rațiunii, lângă partita pe care cunoscut-o ast­fel ca represin acum ideile liberale și dem mai bine, și mai sincer de­ci așa cjiși sinceri liberali. Dintre represintanții din ai partitei sincer liberale, d-i lehr Michail, Filipescu G., Isvoranu Ilf, Iohescu Nicolae și Vernescu Ge­­­e au votat contra revizuirii, pe câ­ru cei-l-alțî și a­nume d-nii Co­di­­scu Ioan, Rosetti-Tețcanu, Vizanti A­ndrei, Nicorescu Nicolae, Radu Cons­tat­­in, Agaric­ loan, și alții au adop­tat propunerea. Aceste fapte sunt necontestabile. Ori­cine le póte vedea și controla în Monitorul Oficiale. .. fața lor, ce mai rămâne ore din pretinsa unire a fracțiunii sincer liberale cu partita conservatore ? In ce constă acea presupusă unire, ci id chiar asupra ideieî care se în­­fâțișeză în manifest ca temelia uni­r acele două grupe se împart în­ firțri bere opuse și cel favorabile revizui­­rii e mai numeros de­cât cel trab­ă ? Intr’un cuvânt, faptele au desmin­­ți: și d’astă-dată vorbele, într’un mod incontestabil. Faptele au dovedit câ pretinsa u­­n­e pe temeiul unor principie a fost și este ficțiune. Conclusiune. Singure principiele pot călăuzi, lu­­mina și feri de rătăcire pe omul po­litic în cursul carierei lui. Invidia și ura sunt ras sfătuitori, m­incinose și compromițetori călăuze. Cel care nu are principie și se con­duce de ură sau de invidie, se rătă­­cește, se contradice, se espune dis­creditului și chiar rîsului public. To„„nnga unire între partita sincer și cea „conservatóre“ acésta e, și judece or­î­cine décâ n’o pe deplin. SERVICIUL TELEGRAFIC •ÎȚIEI HAVAS uaria. — Inmormăntar­ea Nice s’a ficsat pentru va pleca din Paris mâne, a fost reales președinte al l­iff. — D. Corvin, contro­­ctat demisia din acesta circa anunțând ca corpul fi redus cu 2000 omeni. le. 11 Ianuarie. — D­­ărcinatul de afaceri al­in­­,iat în cursul serei lui Aarifi afacerilor străine, uă lungă la reorganisarea Egipetului de vedere­­ militar, judiciar Nota se termină printr’un îg literei cătră Portă pentru sare, finând pe Mussurus bey, am­­la Roma d’a cere rechiema­­italian din Tripoli în urma •vnte, guvernul italian și-a a­,­T Kapa&l ;;w .-f :■. ont.: W­­pitală si u. ,fy.V *_ •/—“'S Pentru tate țerile Europei, l/ /fam ÄseadK cn IN ROMANIA, la administrațiunea dial. ^ ( LA PARIS, la Havas-Laffite et C-nie, 8, Pi& LA YIENA, la d. B. G. Popovicî, 15, Fleisch* IN ITALIA, la d. dott Cav. Gustavo Croce, Via cesco da Paola (N. O.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard -°lLt, manat răspunsul pene la primirea raportu­lui consulului său de la Tripoli. Berlin, 11 Decembre. — Gazeta Germa­niei de Nord confirmă scirea că împăratul Wilhelm a adresat Papei un scrisare auto­grafă, conținând răspunsul său la uă scri­sare autografă ce Leon XIII îl trimisese în luna lui Decembre. Sofia. 11 Decembre. — Depeșa din Cons­tantinople cu data de 9 cuvinte, care duce cu crisa ministerială în Bulgaria persistă, nu e adevărată ; miniștrii și Camera lucreza împreună; ministerul lucrărilor publice e gerat de câtre generalele Soboleff, preșe­dinte al consiliului, în sfîrșit înțelegerea pare completă între miniștrii bulgari și ruși. D. Simmici, aginte diplomatic al Serbiei la Sofia, a înmânat aeji de dimineța scri­sorile sale de acreditare principelui Alec­­sandru. 1882 „M. EMINESCU''» IAȘI 1 anuar iă foste numit ministru de res­­­ilii de­in Ww.i egipten. 4. Lupta lângă Karino, în Brzegovina. 5. Guiteau, omorîtorul președintelui Gar­field, este condamnat la marte. 7. Alegeri senatoriale în Francia: repu­blicanii căștigă 25 voturi. 10. D. J. Brisson este ales președinte al Camerei franceze. 26. Demisiunea cabinetului Gambetta. 30. Formarea cabinetului Freycinet-L. Say-Ferry. Februarie­ 11. Trei-c­eci și trei membri din dele­­gațiunea Alsaciei-Lorene iscălesc un mo­țiune prin care cer revizuirea legii care in­terzice, cu începere de la 1 Marte 1882, întrebuințarea limbei francese în desbaterile acestei adunări. 16. Turburare în Irlanda. Mașina infer­nală la Edimburg: șapte răniți. Discursul generarului Scobeleff la Paris. 23. D. Bradlaugh este gonit din Camera engleză cu 291 voturi în contra 83. Marte 2. Turburare la Ancona (Italia),­cu oca­­siunea condamnării lui Cipriani. O încer­care de omor asupra Reginei Victoria de către Wodrick Mac­Lean.— D. Bradlaugh este ales la Northampton. 3. Generarele Skobeleff este aclamat la Varșovia. 6. Generarele Skobeleff sosesce la Pe­tersburg, primire entusiastă. 23. Camera din Statele­ Unite voteza să lege interficend pentru că periada de 20 ani imigrarea Chinesilor. Aprile 8. D. de Giers este numit ministru al a­­facerilor străine. 13. Deschiderea oficială a esposițiunii de la Buenos-Aires. 16. Camera din Statele­ Unite votăză un nouă lege care interzice, pentru zece ani, imigrarea Chinesilor. 21. Ukaz al Țarului inter­zicând milita­rilor să pronunțe discursuri politice. 22. Reichstagul german realegz ° ca pre­ședinte pe d. de Levetzowv conservator. 24. Lordul Spence este numit vice­re­ge al Irlandei 26. Lupta de la Chott-Tigri între ar­mata franceză și insurgenții algerieni. Mal 1. Trupele francese ocupă Ila-Noi, capi­tala Tongkinului. 6. Lordul Cavendish și Thomas Burke sunt uciși în Phenix Parc la Dublin. 8. Arabi-pașa convocă, fără autorizarea Khedivului, adunarea națională.­ Camera franceză voteza restabilirea divord­ului în prima citire. 22. Inaugurarea drumului de fer de la Sant-Gothard. 30. Arestarea deputatului socialist ger­man Bebel. Iunia 2. Mortea lui Garibaldi. 7. Reseald la Alecsandria. 14. Camera franceză voteza, cu 300 vo­turi contra 204, desființarea inamovibili­tății și otărasce cu­ 284 voturi contra 212, cu judecătorii vor fi aleși. 19. Com­itele Tolstoi este numit ministru de interne în locul comitelui Ignatieff. 20. Demisiunea ministrului de finance Ritter, în urma unor neînțelegeri cu prin­cipele de Bismarck. 22. Inaugurarea la Genua a monumen­tului lui J. Mazzini. 30. Guiteau este spânzurat la Wa­shington, Iuliü 4. Camera englesă voteză legea de coe­cițiune pentru Irlanda.­ 6. Mortea generalului Skobeleff 1 Moscva. 11. Englesii bombardeză Alecsandria. Iaugurarea palatului municipal di J S cu­l lui­' 4 17. D. Bright se retrage din cabineta engles ’ 19. Crisa ministerială în Francia în ra­ m votului Camerei privitor la prin^^L di Paris. 20. Ministrul Freycinet își retrage den­siunea în urma votării unei ordine de 7 de încredere. 29. Camera francei respinge cu 45<­­­­turi contra 75, cre­­z ute de gu­av u­n pentru a acoperi ch­eltu­ieie unei o­cupârî a canalului de Suez. Cabinetul Frey­cinet demisioneza. August 8. Formarea noului cabinet francez, supt președința d-lui Duclerc. 12. Proclamarea în care Sultanul pro­clamă pe Arabi de rebel. 15. Inaugurarea la Dublin a Statuei lu­i’Connel. 29. Luptă între Englesi și Arabi la Kas­sassii> y Septembre 3. Cholera se declară la Manville. 12. Bătălia de la Tel-el-Kebir. 15 Armata engleză intră în Cair. Arabi este făcut prizonier. 22. Un incendiu distr­uge cu desever șir esposițiunea Ain Sidney (Australia). Octombre 29. Alegeri primare în Prusia. 20. Congresul pacii se întrunesce la Bru­xelles. 23. încercare de omor asupra regelu Serbiei la Belgrad. 27. Mortea lui Mohamed-el-Sadock, be V3ANULUI 11ANUARIU EI MUL­­ ră chema din bună Lr.roci. •i se duseră de se cult,,,.^ totă acesta demonstrațium­tul acestor două omeni nu n asigurător. Fisionomia cea ț tot-d’a-una ceva amenință­­ ilocului, și figurile sălbatice necunoscuți nu devenea nici prin aceste lumini sinistre, lor de pânză albă, era pă­­carea de sânge, și când ii­ie lumină, vedui urme de l.­rii celor două câni, cari mă­­ e fară temă, îmi­­ lise unul nenl; am audit vocea unui trebue sé te temi de nimic, tóte descalică, caci acești­­ați a nu vedea un inamic om călare : Apachiî nu urn­ii pe jos, răspunsei o” A­a «A.­­~x - - -— Cu condițiunea negreșit ca­­ x , vocii t­ot metate duzină de leghe să fiă un lucru de nimic pentru calul d-tele, atunci ești în a­­devăr fórte aprope, răspunse cu liniște în­­tre vorbitorul meu. Apoi, vădend mirarea mea, el adaose : — Déca, după cum dovedesc întrebarea și mirarea d-tele, te-ai rătăcit, ceea ce ai mai bun de făcut e să petreci noptea lângă acest foc, câci te-ai rătăci din nou , fară speranță de a mai regăsi un foc spre a te incaliji și un felie de carne de bou sălba­tic drept cină. Acest din urmă cuvent îmi păru convin­gător , nu mâncasem de dimineță și primii •l11 inimă modesta ospitalitate pe care lo­­cul și momentul o făcea și atât de preciosă pentru nime. Scăpat de tote grijile care mă munceau, ai­^ lumea, setea și singurăta­­tea, aruncai îi giuru­ mî uă privire mai li­niștită. Pe jumente ascuns în umbra negra și luminat numai m parte de flacăra focu­lui, un al treilea bidivii er­a, culcat în a­­propiere de noi , sau cu domea dus , sau ca era cufundat într’un adânci meditațiune, el părea ca n’a audit nici săpăturile câini­lor, nici scomotul ce fâcusea la sosirea mea. Figura lui era ascunsă d­e întunecime­a și ceea­ ce vedeam din coitur­ul lui nu se fibma întru r" o cu arme de tot felu ca amendouî amfitrionii mei espr aceste câmpii asprul și periculos sug de venetori de boi sălbatici, acesta privință, îmi priponii cad deșela, și mă pusei jos Intre acestea ospeții mei se pregătirea cinei, care trebuia să tra uă bucată de bou friptă ; ei aducă apă de băut de la vă gi­propiere, care mi se spuse, spn mirare, ca se numesce San­ Pei mă credeam așa departe și se întorsesem fară sé sema. Se pregătise dar totul pent și individul culcat nu părea a câtuși de puțin de aceste pn îmi păreau , mie, atât de inst­ensă acestă deosebire între Mecsican, câ acest din­urn suferă nici de fume nici de sesce în belșug acolo unde móre de fonie. D^spă uă­i ni se adresă de ospeții noștr aflai ca și acel om era un vănătorî), se scula și el și partea sea din prânz. Statura acestui nou comes inspira de îndată că tórte n V­­ o bicei r­ î venétoVI litatea sé r pele séu dér c: nu erau Z^e cu ■l neosibesce pe vedea cu Ale dir ic­i mre mS cu aceste­a »ami prea puțin pe leit. Cu cestea, când vor­ f­ie­transpi­­rul de argint de di­ i se păru a vedea cu necunoscu­­t uită cu uă îndoită băgare de­­ transport ! Zise el după ce-mi vestirea. Și de unde naiba pate în aceste pustietăți ? de la Santa-Maria séu de la , negreșit, respunsel eü ; caravana acest ocol de cât spre a evita pe Esti ore de așa puțină vreme țară pentru­ ca se nu scii acesta f apt, zise necunoscutul, sunt să rsm întorseră spre necunoscut nisce priviri în care se vede a fi uă surprindere amestecată e­­ acel viu interes ce deșteptă în unele egiurârî, atât la omul sălbatic cât și la civilisat, povestirile de aventuri. Străi­n, mana pe care o , are. O pi f­­ost pen acum pătată de sângele o­­­sc, și cu tóte acestea am fost tratat a un omorîtor, și capul meu a fost pus la preț ca acela al unui ucigaș! — La ce preț a fost pus capul d-tele? întrebă unul din cei douî vânători. — Mă întrebi­­re spre a căștiga acest preț ? — Nu, răspunse pur și simplu vânăto­rul ; chiar daca capul d-tele ar prețui două­­zeci mii piaștri, el ar fi sfânt pentru mine, ca acela al unui ospe : am întrebat numai spre a iei la ce sumă se valoreză capul u­­nui om în Statele din centru. — La cinci sute piaștri. nu. — E scump pentru viața­­ unui om; ea­’­­ mem în tote Zi­lele , piele de bou, ca lei. Dar ce ai fi e luni, eram ne­ars­ e a-i da îngrijiri și a-i lega ță rană mare pe care o avea la gât; dar era prea târziu și călătorul își dete sufletul pe brațele mele îmi urmai drumul, luându-I cu mine calul în speranța ca după acest indice se va pu­tea recunosce cavalerul; dar nu merserăm n,’cî­tă leghe,­ și, un detașament dei«»țin gani care alerga în góna mare du­se repezi asupră-mi și mă aresta morîtorul omului a cârui rană î-o legasem în zadar protestat ca sunt nevinovat, unul din dragoni îmi lega mânile cu centuronul său, și în acest chip intrai în Guadalajara. Omul omorît era un senator; justiția, cum­părată de familia victimei, își urmă opera­rea de nedreptate și fui aruncat la închi­­sorea orașului. După o­ lungă întemnițare, fui adus înaintea judelui de instrucțiune.— Prietene, îmi zise el, pretinzi ca ești ne­vinovat , dar îți închipuesci negreșit ca am să țin puțină sămă de cuvintele d-tele. — Vécur îndată unde voia să ajungă judele vân­dut. — Ai, urma el, nescaî­va martori? — Calculai repede puținele mijloce ce-mi mai rămăsese și răspunsei : — Am un mie de martori pe cari îî voi aduna și cari sunt gata a depune în favorea mea. —­ Acesta e ceva. Zise rudele ; dar familia senatore­­lui are două mii martori contra d-tele; vezi dar ea partita nu e egală. — înțele­sei câ eram pierdut, și-mi plecai capul în b­îrii care mă condamna, ne mai a­1UV/1 OLX (liu , de^ijlciu­

Next