Romanulu, decembrie 1883 (Anul 27)
1883-12-01
ANUL AL XXVII-LE Voiesce și vei putea A NUNCIURI. Linia de 80 susre petit, pagina IV . . . 5./61.Onin » • A se adresa: . . 40 ban! 2 lei — „N ROMANIA, la administrațiunea diarului. IN PARIS, la Havas, Latfite et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la d-nil Haasenstein at Vogler, Wallfiselsgasse 10. LA FRANCFOR.T. S. — M. G. L. Daube et C-une, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. Es Scrisorile nefrancaze se reiasă — 20 BANI ESEMPLARUL EBDAOTIUNBil SX AI3MXNT8TILA.TXTJNBSA. 14, SCCX-âA-IJA. DOAMNEI, 14 ......... ...............................................■ 1 --------BilICI, 8 1883 Ani mulți cfiserăm necurmat câ’n nici uă ramură de activitate nu póte propăși uă națiune, deci ascepta, ca guvernul să facă tot în loc d’a-șî face ea însă și afacerile iei prin inițiativa individuală și prin asociațiune. Inițiativei individuale pe ao uă parte și principiului asociațiunii pe de alta, aplicat pe mă scară din ce în ce mai largă, datoresc cele mai multe țări civilizate ale Europei prosperitatea lor în agricultură, în comerciu și ’n industrie. Oricât ar fi contribuit și acțiunea Statului, ea căntărește puțin față cu acțiunea stăruitoaie și neîntreruptă a societății. Fără a contesta îndemnul și ajutorul binefăcător ce trebue să-l dea Statul, și pe care de câțiva ani l’a dat la noi Statul mai cu semn întrucât priveșce instituțiunile de credit, nu încape cale înduoială cu industria, meseriile, comercial nu se vor ridica și la noi cu tărie decât numai prin noi onșine, adică numai prin munca staruitóre a cetățenilor, prin încordarea continuă a energiei lor precum și prin întrunirea înțeleptă a puterii lor. Acesta mișcare salutară e abia începută în România și deja resultatele ce a produs sunt frumose. Acum cățiva ani comercianții, meseriașii români trăiau isolați, necunoscându se unii pe alții. Esistența lor se manifesta mai numai prin plângerile ce ei râdicau din când în când și prin care arătau starea de decădere în care a cădut comerciul și meseriile prin ferii Români, precum și neajunsurile de tot felul ce sufereau din causa concurinței ce le făceau străinii cu capitalurile lor dobândite prin mici dobândi. Acesta stare de lucruri a deșteptat cu încetul mari îngrijiri în țară și în scurt timp văzurăm câhestiunile economice au devenit obiectul de căpetenie al preocupațiunii publicului. Cât timp mișcarea s’a menținut în domeniul teoriei, negreșit ca nu ne puteam aștepta la nici uă îndreptare a râului. Acesta preocupare produse deșteptarea care, făcându-ne se intram pe domeniul practicei, începu a da rude. Cei d’ăntei pași pe acésta cale s’au făcut cu încuragiarea industriei casnice, uădinioră atât de înfloritare în Romănia, dar care supt presiunea concurenței străine în multe pârți începuse se dispară aprópe cu desăvârșire. Intr’uă scrisore adresată acum duoi ani d-lui C. A. Rosetti, p’atunci ministru de interne, M. S. Regina a fost cea d’ăntei care a arătat folosele ce ar decurge pentru țară decă s’ar utilisa munca femeilor prin reintroducerea și încurajiarea acestei industrii. O comisiune numită în acest scop, a arătat mijlocele cele mai practice pentru realizarea acestei idei. N’a trecut mult timp și vetjuram întemeiându-se atelierele de la Cotroceni, stabilimentele societății „Furnica,“ societatea pentru introducerea culturei metasei, în unele pârți apoi s’au înființat scule de țesut, cari vor produce învățătoare destinate a propaga prin tote satele metodele cele mai bune de lucru. Negreșit câ mișcarea este la ’nceputul iei și câ va trebui orecare timp până ce industria casnică se reînvie în tote districtele, reînviindu-se și aceia a gândacilor de mătase. Pentru acesta trebuiesc formate școli de țesut în fiecare plasă, trebuiesc asociațiuni pentru ca industria să devie pe deplin producatore. Pe când industria casnică se desvalta cu încetul, începură și încercările pentru întemeiarea industriei mari. Deși multe din aceste încercări n’au isbutit — și e natural să nu isbutesca la ’nceput — totuși putem înregistra câteva ischerifi cari sunt bune prevestitore pentru viitor. Intre aceste vom enumera : fabrica de postav a d-lui Alcaz, fabrica de sticlărie de la Azuga, fabrica d-lui Mandrea, tăbăcăria fraților Chirlianu de la Constanța și multe alte stabilimente mai mici, cari propășesc sau sunt pe cale de prosperare. Intr’uă altă ordine avem de înregistrat societățile de economie, întemeiate din inițiativa cetățianilor, în tote județele României. In unele județe aceste societăți au ajuns să-și formeze un capital îndestul de însemnat, așa încât acțiunea lor se resimte în modul cel mai binefăcător. N’am avea de cât se amintim societatea de economie din Piatra, al câreia capital se ridică la aprope un 1 milion, acele din Iași, societatea Prevederea din Bucuresci, care este pe cale de a se transforma în societate pe acțiuni. Nu mai vorbim de marile societăți de asigurare sau financiare, constituite în parte cu ajutorul capitalutilor străine, la întemeiarea coronense au contribuit în mare grad capitalurile și inițiativa Românilor. Tóta acesta mișcare, secundată de inițiativa și de încuragiarea Statului, este menită a rădica în Jair timp starea nost- economică și face din România, nu numai un focar de cultură în Oriinte, dar și un centru de bogăție, de afaceri și de aprovisionare pentru țarele încungiuratore. Tóte aceste ramuri de îmbogățire, de activitate au început a se grupa în mod rațional; pe ici, pe calea, începem a vedea întruniri,asociațiuni ale comercianților, ale meseriașilor, cum sunt spu exemplu societățile cooperative car s’au întemeiat de așa puțin timp , cari au dat dovedi d’uă mare putere de viață; oricine a putut sconstate acesta la Esposițiunea cooperatorilor din tord, care s’a făcut sub sprijinul nici al unei autorități, nici a guvernului, nici al comunei, nici a administrațiunii căilor ferate, după cum s’a exprimat tâmplarul Ghiț Dumitrescu la banchetul cooperatorilor din 26 Octombre. Acesta lipsă de sprijin, departe de ne întrista, ne face să privim cu încredere în viitorul societăților cooperative. Multe din aceste fapte îmbucurătore nu sunt decât realizarea ideilor ce s’au emis la congresul economic ce s’a ținut anul trecut în Iași. Anul acesta, congresul se va întruni din nou în acel oraș, în zilelele 4, 5 și 6 Ianuarie. E de prisos a mai spune ca, judecând după ceia ce s’a făcut pân’acum, acest congres este menit eluce și mai departe opera început; cu atâta succes. Membrii congresului vor avea satisfacțiunea d’a s întruni în fosta capitală a Moldove cu un capital de fapte ci nu numai de teorii. ceste manevre causeza plugarilor in genere, pe acolo pe unde se fac. Ne închipuim ca, de vreme ce tote Statele mari din Europa fac manevre spre tomna cu trupele lor, apoi ele trebuie se fie de vreun folos, întru cât privește instrucțiunea armatei. Deci, nici nu ne încercăm a critica acest mod de instrucțiune, ci numai chipul cum îl aplicăm noi. Adese ori s’a criticat râul nostru obicei d’a imita străinătatea țârii ș, ține sema cu instituțiunile, legile în care voim s’o imitâm nu se potrivesc și pentru trupul nostru. Așa s’a întâmplat chiar mai filele trecute cu codul marinei, în care, făcându-ne numai decât Englesi la spate, Camera a introdus bătaia în armată. Tot astfel s’a întâmplat și cu manevrele ; le - am importat din străinătate, fără a ne găndi , ca, pe lângă partea militară, ele mai jau uă parte de care statele majore europene țin cu tota seriositatea somn, dar care pe noi pare a nu ne fi preocupat de loc , faptele cel puțin ne fac a crede acesta. Nu voim a ne duce tocmai la manevrele de acum un an cari s’au făcut între Tecuci și Bârlad și cari au nimicit câmpii întinse semănate cu ’ grâu de tomna. Acelea au trecut, și de aceia vom vorbi numai de celee petrecute la manevrele din tomna acesta. Mai mulți domni oficiali ne-ai spus, exprimându-și în acelașî timp părerea lor de rM, ca în surori; prii care treceau mergând la atac , n’au mai remas decât forte puține gazdluri în piciore, ca ele parțiau sup greutatea soldaților, cari se culcai I la pământ spre a putea trece mai repede; ca pe arăturile prin cari erau nevoite să treca bateriile de artilerie ș escadronele de cavalerie, semănăturile dispareau afundate la un adăncime do uă palmă de ratele tunurilor și piciorele cailor. Pentru ce acest vandalism? Așa se face oreș:’n străinătate ? Ore despăgubit a Statul pe toți acei cari ati suferit stricăciuni și pagube din causa acestor manevre ? j Se fac și prin străinătate manevre dar pe acolo, după ce se alege locul, după ce statul major face planurile campaniei, apoi aréta locuri cari vor fi supuse stricăciunii și pe care Statul, deca nu sunt ale lui I sau le răscumpără sau se mărginesce , prin bună învoială, a despăgubi pi proprietarii lor pentru stricăciunii ce le-ar causa. La noi nici n’a fost vorbă măca despre nisce asemene disposițiuni umane și legale ; și, decadarea câilor nóstre ferate în întreprindere privată ar fi, după cum cicea mai cjilele trecute d. ministru de externe și Senat, ceva turcesc, apoi chipul cum se fac manevrele nóstre este de la turcesc. Trupele se întorc vesele în garnizonele lor ca și-aui atras laude pentru buna esecutare a manevrelor, de: nimeni nu se găndesce la pustiire; ce aceste trupe au lăsat în urma lor Nimeni, nici nu vrea să seie măcar c; aceste trupe, prin mișcările lor, au nimicit munca a sute de omeni, munca distrusă din ordinul guvernului și dii cari acei plugari spera s a-și scot mămăliga familiei și banii spre a plăti dârile câtre guvern pentru a putea întreține armata. Dar cum s’ar putea îndrepta tot aceste neajunsuri ? — Forte lesne. Statul are în tote părțile proprietâți, spre Sud și spre Vest, spr Nord și spre Est, astfel ca pot face manevre pe dânsele în tote direcțiunile. El n’are decât séu să-și reserve locuri întinse pe câteva din aceste proprietăți, sau se le oprescu teu totul pe séma lui. Va păgubi, o stim bine ; dar mai bine și mai drept este să pagubescu el patru sute sau cinci sute mii lei, decât cel din urmă plugar munca lui dintr’uă tómna. Manevrele.—Mulți vor crede— și mai cu osebire militarii—cu voin Ia ne ocupa de partea militară a manevrelor. Nu este însă nici de cum acestí intențiunea nóstra, caci nu suntem militari și nu ne pricpeem, ci cu tote asta. Ținem a arăta aci ne-ajunsurile, pagubele și stricăciunile ce a U REGĂSITELE LUI VIOERESCU Luându-se disposițiuni ca corpul se se depună aclo în biserica catedrală din T.-Severin, pentru a i se face onorurile cuvenite și pentru ca ■delegațiunea universitară și membrii familiei să puta a se duce acolo, rămășițele nu vor porni din T.Severin decât Jupî, la ora 11, cu trenul accelerat, sosind în Bucuresci în aceeași zi, ora 7.50 sera. De la gară, corpul va fi dus în biserica sf. George-Nou. Ceremonia funebră se va face Duminecă, 4 Decembre, la ora 12 din elfier înmormântarea la cimitirul Șerban- Vodă. Că programă a ceremoniei se va tpări. JERVICIUL TELEGRAFIC -AL. AGENȚIEI HAVAS Pesta, 11 Decembre. —■ Camera Magnaților a respins, cu 109 voturi contra 103, proiectul de lege relativ la căsătoriele între elrestini și israeliții Belgrad, 11 Decembre.— Procesul d-lui I Pasici și alți capi ai insurecțiunii cari s’au rfugiat în străinătate, se va înfățișa la 16 Decembre ; ei vor fi condamnați în con Anace. , I jri După proces trupele vor fi parțial desa i mobilisate. Roma, 11 Decembre. — Se crede, în cercurile clericale, ca deca principele imperial al Germaniei va descinde la Quirinal, va fi primit cu tote acestea de Papa, dar în audiență privată și supt numele de comite de Lingen. Paris, 11 Decembre. — Uă depeșă din Saigon anunță câ acțiunea a ’nceput la Tonkin, dar ca resultatul nu va fi cunoscut decât după câteva zile. Cair, 11 Decembre.—S’a constatat încă 16 morți de holeră împregiurul Statului. Se crede ca insurgenții din Sudan merg spre Dongola, în Nubia. Berlin. 11 Decembre. — Gazetta Germaniei de Nord duce cu visita principelui moștenitor al Germaniei la regele Italiei, cu care e legat prin raporturi amicale personale, este un act de curtenie, asemene ca și visita ce va face Papei e consecința naturală a regulelor de curtenie urmate de curțile europene. Berlin, 11 Decembre. — Noutățile date de citare asupra pretinsei călătorii în Italia j a d-lui Gossler, ministru de culte și a co-mitelui de Lehndorff, adjutant al împăratului, sunt cu totul lipsite de fundament. Roma, 11 Decembre.—La Stampa desi minte noutatea dată de unele «fiare din Berlin, după care regele Humbert se va duce la Civita Vecchia se ’ntempine pe principele imperial, spre a ’nlătura Gestiunea priorității ■ visitei. Diarul adaugă : Principele Frideric i Wilhelm vine la Roma spre a visita pe regele Italiei; nu póte dar fi cestiune de prioritate de visită. Li Opinione salută cu căldură sosirea principelui Germaniei la Roma : acesta călătorie va procura că fericită ocasiune d’a restrănge legăturile de amicie cari unesc amendupă familiele domnitore și pe cele duóé popore. Li Opinione declară ca e forte natural ca principele imperial se facă să visită Papei. , Faptul va proba limpede ca este cu putință ca Papa și Regele Italiei să aibă și unul și altul reședința lor în Roma. Bunul simț al Italianilor va înțelege însemnătatea acestui eveniment, în care văd în viitor efecte fericite. Diarul doreste ca principele să se locuiască la Quirinal. Roma, 11 Decembre.—Camera deputațiilor a otărît d’a amăna proiectul de lege, presintat de d. Bacelli, privitor la reforma învățământului superior, până după votarea bugetului și a unor proiecte arginte. Guvernul a cerut Camerei autoritarea d’a urmări, fiu, pe d. Nicotera pentru ultragia unui funcționar public, al 2 lea, pe d-nii Lovito și Nicotera pentru ca s’au bătut în duel. Amendupă cererile au fost trimise , de urgință la secțiuni. Viena, 11 Decembre. — Camera deputaților a adoptat bugetul provisoriu după mai multe discursuri ale deputaților din stânga, cǎrora le au răspuns ministrul de finance și raportorul. Berlin, 11 Decembre. — Se telegrafiază , din Constantinopole Gazetei Germaniei de Nord cu autoritățile vamale turcesc! au primit ordinul de a lovi mărfurile provenind din Germania d’un drept de 8 la sută ad valorem. PringsaaigaajagMIOUI, 1 DECEMBRE 1883. Lumi neaisă-te și vei fi. ABONAMENTEî Ia Capitală și districte, un an 48 lei; sese luni 24 lei; trai luni 12 lei; un lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diaruluî și oflciele postai. LA PARIS, la Havas-Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Fleiscbmarkt. IN ITALIA, la d, dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele republicate se ard — DIN AFARA GERMANIA Uă telegramă din Berlin, cu data de 8 Decembre și publicată de Neue freie Presse, anunță urmatorele : I se comunică foil Montagsblatt cu d. Gossler, ministrul cultelor, s'a întors ora dimineață din Friedrichsruhe, și chiar după amiazi a espediat un curier la Roma pentru d. de Sehlitzer. Nu este tocmai peste putință ca ensuși d. Gossler se seducă la Genua. Sosirea aici a d-lui Steinheil, ministrul wurtemberges de resbel și a d-lui generale Fabrice din Dresda, precum și ducerea ministrului prusian de resbel d. Bronsart la Friedrichsruhe, sunt considerate ca fiind în legătură cu că modificare a organizârii artileriei în timp de pace. AUSTRO-UNGARIA Presa cehă se teme ca minoritatea liberală din Reichsrathul austriac va adopta oă politică de abstinență. Astfel tiarul Politik, din Praga, vorbind despre acesta eventualitate, (lice cu cornițele Toare are chiar acu deplina putere ca, în momentul când stânga va părăsi sala Reichsrathului, să disolve Camera. Cât pentru noile alegeri, apoi Politik sfătueșce pe cornițele Taare să urmeze exemplul d-lui Puttkamer, ministrul de interne al Germaniei, mai ales întru ceia ce privesce pe funcționari. Noul Ban pentru Croația, cornitele Khuen-Nedervaiy,și-a ocupat deja fotoliul său în Agram. Cu tóte acestea s’a încins uă certa seriosa, care are un mare însemnătate, între ejlarele de Pesta și cele din Agram, asupra viitorii posițiuni legale a Banului. , Pester Lloyd desemnă posițiunea legală a Banului față cu guvernul comun ca uă imposibilitate, de vreme ce pe două parte Banul trebue să fie organul executiv al guvernului comun, oi de alta el este față cu Landtagul croat ca un fel de ministru-președinte responsabil, care trebue să judece fară apel conflictele fie cu guvernul ungar, fie cu Landtagul croat. De aceia se aștepta ca însuși Croații se contribue a înlătura pe cale constituțională acesta imposibilitate logică și politică, câci altfel vor face ei singuri peste putință uă guvernare constituțională în Croația. La acestea respunde Agramer Zeitung în următorii termeni : Respingând cuotărîre bănuiala fiarului Wester Lloyd câ noi vom renunța de bună voie la unul din principalele drepturi din Constituțiunea nostra, [responsabilitatea șefului nostru de guvern și prin urmare a guvernului țerel, ne place a ne crede și cum, în interesul bine înțeles al ambelor pârți, cu citatul fiar a fost de astă-dată râu informat și cu sfatul sau amenințarea sea e numai că gogoriță. Totuși, daca el a fost bine informat, atunci așteptăm în liniște și cu resemnare uă grea încercare, un viitor întunecos. Ar fi bine ca cel din Pesta se cugete și să țină sema câ drepturile fundamentale ale Croației-Slavoniei și respectarea lor cu sfințenie de câtre însărcinatul cu puterea executivă sunt și vor fi tot atât de sfinte ca și acele ale Ungariei și ca Constituțiunea regatelor Croația și Slavonia formeza chiar uă parte integrantă a Constituțiunii comune. Décanse Pester Lloyd e bine informat și vom fi supuși la încercarea ce predice, și déci am înțeles bine amenințarea oficiosului Nemzet, care nu constă în altceva decât în violarea Constituțiunii nóstre, atunci se va vedea ce valore au puterea legii, existența compromisului ungaro-croat, precum și prea lăudatul constituționalism ungar. RUSIA Se pare ca Vaticanul pune acum un mare însemnătate pe regularea relațiunilor cu Rusia. Le Moniteur de Bonne, organ al Papei, este de părere ca uă posițiune mai regulată a d-lui de Butenjen în Roma n’ar putea fi decât în avantagiul intereselor guvernului rus și ale scaunului papal. In același timp ziarul papal amintește guvernului rus îndatoririle luate deja și pentru care este angageat cuvântul Țarului. Este probabil ca afacerea episcopilor poloni, care s’au plâns de violenți din partea guvernului rus, a fost discutată în audiența ce d. de Butenjew a avut jMele acestea la Papa. In Neue freie Presse, găsim următorea telegramă din Petersburg cu data de 8 Decembre . La serbarea de a dl a ordinului sf. Gheorghe, în care marii duci Petre Nicolaevici și George Nicolaevici au fost declarați majori, au luat parte împăratul și marii duci. Printre cei invitați se afla și ambasadorele Germaniei. La prândul ce s-a dat apoi împăratul, adresându-se ambasadorului Germaniei, rădica ănteiul toast pentru împăratul Wilhelm, ca cel mai bătrân cavaler al ordinului sf. Gheorghe. CA ÎNTREVEDERE DE 1VSPERATI Fóia beidinesă National Zeitung publică urmatorea telegramă ce i se trimite din Viena : Prin cercurile diplomatice de aici circulă scomptul ce va apare la orizonteră întrevedere a celor trei împărați. Acesta va fi ănteiul semn vădit resultat din conferințele dintre principele de Bismarck și d. de Giers și care va dovedi relațiunile cordiale dintre Germania și Rusia. Participarea împăratului Austriei ar fi un consecință logică a relațiunilor existente între Germania și Austria. După ce reproduce acesta depeșă, apoi fata berline să adaogă : Publicăm acesta scrie, fară a lua cea mai mică respundere pentru esactitatea iei; d’altmintre lî ea singură nu vorbesce decât despre un scomot. Puntele negru în peninsula balcanică Supt acest titlu, d. Emile de Laveleye publică următorul articol în Pall Mall Gazette : Intr’uă călătorie făcută acum de curând în peninsula balcanică, am găsit pretutindeni convingerea ca un conflict între Rusia și Austria era neapărat și apropiat. Până la ce punt acesta opiniune este fundată ? E că ce am putut se conchid din faptele observate acolo, din între vorbirile mele cu consulii și omenii de Stat ai țerei. Nu cred ca Austria, sau cel puțin ministerul austro-ungar, să voiască, cum se zice adesea, a înainta în peninsulă până la Salonic. Ocupațiunea Bosniei este, pentru a fice astfel, uă trebuință geografică ca mijloc d’a rotunji și d’a apăra Dalmația ; dar după cum îmi scria cu puțin timp mai nainte d’a muri cancelarul d. de Haymerle, mergând mai departe, Austria și-ar impune sarcini și răspunderi pe cari nu le voiesc Austriacii, Germanii, și încă mai puțin Ungurii, câci acesta ar disloca acsa, imperiului dualist în folosul Slavilor. Se pote admite ca sirur ca scopul actual al guvernului austro-ungar este de a deschide peninsula comerciului sau și d’a întinde aci influințarea prin nioi drumuri de fer, dar este de prisos d’a «zice ca Austria n’are nici uă dorință d’a ataca pe Rusia, precum asemene ca Rusia n’are p’acea d’a declara resbel Austriei. Totuși se póte obiecta ca nu depinde de cele două imperii pentru a opri cursul evenimentelor. După cum a arătat în modul cel mai lămurit lordul Bath, și cartea sea Observations on Bulgarian Affairs, și simțimântul dominant în tote poporațiunile slave ale peninsulei este frica sau ura de Austria. După părerea mea, acest simțiment nu este câtuși de puțin justificat, dar el există. Acesta este un fapt ce nu se pote tăgădui. Poporațiunile balcanice nu iubesc pe Austria, mai ăntâi pentru ca o cred ca este guvernată de unguri pe cari îl consideră ca vrășmași ai rasei lor; al doilea pentru ca acasă pe Austria ca favoriseza propaganda catolică, al treilea pentru câ cred ca Austriacii voesc să distrugă libertățile lor locale în folosul despotismului birocratic și centralisator ; pentru ca Austria s’a opus și se va opune întotdeauna, cred ei, la realisarea idealului lor, liberarea și unirea tutor raselor slave. Din acesta ostilitate în contra Austriei , urmeza ca orice guvern la Belgrad, lar Sofia sau la Filipopol se face nepoporari cu cât pare mai mult ca este supus influjnței austriace. Acesta explică triumful oposițiunii în alegeri în Serbia și insurecțiunea din urmă. Belgradul, care se află supt tunul Semlinului nu pate să adopte on politică d’auta-