Romanulu, decembrie 1883 (Anul 27)

1883-12-01

ANUL AL XXVII-LE Voiesce și vei putea A N­UNCI­U­R­I. Linia de 80 su­sre petit, pagina IV . . . 5./61.O­n­i­n » • A se adresa: . . 40 ban! 2 lei — „­­N ROMANIA, la administrațiunea diarului. IN PARIS, la Havas, Lat­fite et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la d-nil Haasenstein at Vogler, Wallfiselsgasse 10. LA FRANCFOR.T. S. — M. G. L. Daube et C-une, pentru Ger­mania, Belgia, Olanda, Elveția și America. Es Scrisorile nefrancaze se reiasă — 20 BANI ESEMPLARUL EBDAOTIUNBil SX AI3MXNT8TILA.TXTJNBSA. 14, SCCX-âA-IJA. DOAMNEI, 14 ......... ...............................................■ 1 --------­BilICI, 8 1883 Ani mulți cfiserăm necurmat câ’n nici uă ramură de activitate nu póte propăși uă națiune, deci ascepta,­ ca guvernul să facă tot în loc d’a-șî face ea însă­ și afacerile iei prin ini­țiativa individuală și prin asociațiune. Inițiativei individuale pe ao uă parte și principiului asociațiunii pe de alta, aplicat pe mă scară din ce în ce mai largă, datoresc cele mai multe țări ci­vi­liza­te ale Europei prosperitatea lor în agricultură, în comerciu și ’n industrie. Ori­cât ar fi contribuit și acțiunea Statului, ea căntărește puțin față cu acțiunea stăruitoa­ie și neîn­treruptă a societății. Fără a contesta îndemnul și aju­torul binefăcător ce trebue să-l dea Statul, și pe care de câți­va ani l’a dat la noi Statul mai cu semn întru­cât priveșce instituțiunile de credit, nu încape cale înduoială cu industria, meseriile, comercial nu se vor ridica și la noi cu tărie de­cât numai prin noi on­și­ne, adică numai prin munca staruitóre a cetățenilor, prin încor­darea continuă a energiei lor precum și prin întrunirea înțeleptă a pu­terii lor. Acesta mișcare salutară e abia în­cepută în România și deja resulta­­tele ce a produs sunt frumose. Acum căți­va ani comercianții, meseriașii români trăiau isolați, ne­­cunoscându se unii pe alții. Esistența lor se manifesta mai numai prin plângerile ce ei râdicau din când în când și prin care arătau starea de decădere în care a cădut comerciul și meseriile prin ferii Români, precum și neajunsurile de tot felul ce sufe­reau din causa concurinței ce le fă­ceau­ străinii cu capitalurile lor do­bândite prin mici dobândi. Acesta stare de lucruri a deștep­tat cu încetul mari îngrijiri în țară și în scurt timp văzurăm câ­hestiu­nile economice au devenit obiectul de căpetenie al preocupațiunii publi­cului. Cât timp mișcarea s’a menținut în domeniul teoriei, negreșit ca nu ne puteam aștepta la nici uă îndreptare a râului. Acesta preocupare produse deștep­tarea care, făcându-ne se intram pe domeniul practicei, începu a da rude. Cei d’ăntei pași pe acésta cale s’au făcut cu încuragiarea industriei casnice, uă­dinioră atât de înfloritare în Romănia, dar care supt presiunea concurenței străine în multe pârți în­cepuse se dispară aprópe cu desă­vârșire. Intr’uă scrisore adresată acum duoi ani d­-lui C. A. Rosetti, p’atunci mi­nistru de interne, M. S. Regina a fost cea d’ăntei care a arătat folo­sele ce ar decurge pentru țară decă s’ar utilisa munca femeilor prin re­introducerea și încurajiarea acestei industrii. O­ comisiune numită în acest scop, a arătat mijlocele cele mai practice pentru realizarea acestei idei. N’a trecut mult timp și vetjuram întem­eiându-se atelierele de la Co­­troceni, stabilimentele societății „Fur­nica,“ societatea pentru introduce­rea culturei metasei, în unele pârți apoi s’au înființat scule de țesut, cari vor produce învățătoare destinate a propaga prin tote satele metodele cele mai bune de lucru. Negreșit câ mișcarea este la ’nce­­putul iei și câ va trebui ore­care timp până ce industria casnică se reînvie în tote districtele, reînviin­­du-se și aceia a gândacilor de mă­tase. Pentru acesta trebuiesc formate școli de țesut în fie­care plasă, tre­buiesc asociațiuni pentru ca indus­tria să devie pe deplin producatore. Pe când industria casnică se des­­valta cu încetul, începură și încer­cările pentru întemeiarea industriei mari. De­și multe din aceste încer­cări n’au isbutit — și e natural să nu isbutesca la ’nceput — totuși pu­­­tem înregistra câte­va ischerifi cari sunt bune prevestitore pentru viitor. Intre aceste vom enumera : fa­brica de postav a d-lui Alcaz, fa­brica de sticlărie de la­­ Azuga, fa­brica d-lui Mandrea, tăbăcăria frați­lor Ch­irlianu de la Constanța și multe alte stabilimente mai mici, cari propășesc sau sunt pe cale de pros­­perare. Intr’uă altă ordine avem de înre­gistrat societățile de economie, înte­meiate din inițiativa cetățianilor, în tote județele României. In unele ju­dețe aceste societăți au ajuns să-și formeze un capital în­destul de în­semnat, așa în­cât acțiunea lor se resimte în modul cel mai bine­făcă­­­­tor. N’am avea de cât se amintim­­ societatea de economie din Piatra, al­­ câreia capital se ridică la aprope un 1 milion, acele din Iași, societatea Pre­­­­vederea din Bucuresci, care este pe­­ cale de a se transforma în societate pe­­ acțiuni. Nu mai vorbim de marile socie­tăți de asigurare sau financiare, con­­­­stituite în parte cu ajutorul capita­­­­lutilor străine, la întemeiarea coron­ense au contribuit în mare grad ca­pitalurile și inițiativa Românilor. Tóta acesta mișcare, secundată­­ de inițiativa și de încuragiarea Sta­tului, este menită a rădica în Jair timp starea nost- economică și­ fa­ce din România, nu numai un fo­car de cultură în Oriinte, dar și un centru de bogăție, de afaceri și de aprovisionare pentru țarele încungiu­­ratore. Tóte aceste ramuri de îmbogățire, de activitate au început a se grupa în mod rațional; pe ici, pe calea, începem a ve­dea întruniri,asociațiuni ale comercian­­ților, ale meseriașilor, cum sunt spu exemplu societățile cooperative car s’au întemeiat de așa puțin timp , cari au dat doved­i d’uă mare pu­tere de viață; ori­cine a putut s­­constate acesta la Esposițiunea coope­ratorilor din tord, care s’a făcut sub­ sprijinul nici al unei autorități, nici a guvernului, nici al comunei, nici a administrațiunii căilor ferate, după cum s’a exprimat tâmplarul Gh­iț­ Dumitrescu la banchetul cooperato­rilor din 26 Octombre. Acesta lipsă de sprijin, departe de­ ne întrista, ne face să privim cu în­credere în viitorul societăților coo­perative. Multe din aceste fapte îmbucură­tore nu sunt de­cât realizarea idei­lor ce s’au emis la congresul eco­nomic ce s’a ținut anul trecut în Iași. Anul acesta, congresul se va în­truni din nou­ în acel oraș, în zilel­­ele 4, 5 și 6 Ianuarie. E de prisos a mai spune ca, ju­decând după ceia ce s’a făcut pân’a­cum, acest congres este menit­­ eluce și mai departe opera început; cu atâta succes. Membrii congresu­lui vor avea satisfacțiunea d’a s întruni în fosta capitală a Moldove cu un capital de fapte ci nu nu­mai de teorii. ceste manevre causeza plugarilor in genere, pe acolo pe unde se fac. Ne închipuim ca, de vreme ce tote Statele mari din Europa fac mane­vre spre tomna cu trupele lor, apoi ele trebuie se fie de vreun folos, în­tru cât privește instrucțiunea arma­tei. Deci, nici nu ne încercăm a cri­tica acest mod de instrucțiune, ci nu­mai chipul cum îl aplicăm noi. Adese ori s’a criticat râul nostru obicei d’a imita străinătatea țârii ș, ține sema cu instituțiunile, legile în care voim s’o imitâm nu se potri­vesc și pentru trupul nostru. Așa s’a întâmplat chiar mai­­ filele trecute cu codul marinei, în care, făcându-ne numai de­cât Englesi la spate, Camera a introdus bătaia în­­­­ armată. Tot ast­fel s’a întâmplat și cu­­ manevrele ; le - am importat din­­ străinătate, fără a ne găndi , ca,­­ pe lângă partea militară, ele mai j­au uă parte de care statele ma­­jore europene țin cu tota seriosi­­tatea somn, dar care pe noi pare a nu ne fi preocupat de loc , faptele cel puțin ne fac a crede acesta. Nu voim a ne duce tocmai la ma­­­­nevrele de acum un an cari s’au fă­­­­cut între Tecuci și Bârlad și cari au­­ nimicit câmpii întinse semănate cu ’ grâu­ de tomna. Acelea au trecut, și­­ de aceia vom vorbi numai de cele­e petrecute la manevrele din tomna a­­­­cesta. Mai mulți domni oficiali ne-ai spus, exprimându-și în acela­șî timp părerea lor de rM,­ ca în surori; prii care treceau mergând la atac , n’au mai remas de­cât forte puține gaz­dluri în piciore, ca ele parțiau sup­ greutatea soldaților, cari se culcai I la pământ spre a putea trece ma­i­­ repede; ca pe arăturile prin cari erau ne­­­voite să treca bateriile de artilerie ș escadronele de cavalerie, semănătu­rile dispareau afundate la un adăn­cime do uă palmă de ratele tunurilor și piciorele cailor.­­ Pentru ce acest vandalism? Aș­­a se face ore­ș:’n străinătate ? Ore des­­­păgubit­ a Statul pe toți acei cari at­i suferit stricăciuni și pagube din cau­­­sa acestor manevre ? j Se fac și prin străinătate manevre dar pe acolo, după ce se alege lo­cul, după ce statul major face pla­nurile campaniei, apoi aréta locuri­ cari vor fi supuse stricăciunii și pe care Statul, deca nu sunt ale lui I sau le răscumpără sau se mărginesce , prin bună învoială, a despăgubi pi proprietarii lor pentru stricăciunii ce le-ar causa. La noi nici n’a fost vorbă măca despre nisce asemene disposițiuni u­mane și legale ; și, deca­darea câi­lor nóstre ferate în întreprindere pri­vată ar fi, după cum cicea mai cji­­­lele trecute d. ministru de externe și Senat, ceva turcesc, apoi chipul cum se fac manevrele nóstre este de la turcesc. Trupele se întorc vesele în garni­zonele lor ca și-aui atras laude pen­tru buna esecutare a manevrelor, de: nimeni nu se găndesce la pustiire; ce aceste trupe au lăsat în urma lor Nimeni, nici nu vrea să seie măcar c; aceste trupe, prin mișcările lor, au ni­micit munca a sute de omeni, munca distrusă din ordinul guvernului și dii cari acei plugari spera s­ a-și scot mămăliga familiei și banii spre a plăti dârile câtre guvern pentru a putea întreține armata. Dar cum s’ar putea îndrepta tot aceste neajunsuri ? — Forte lesne. Statul are în tote părțile proprie­tâți, spre Sud și spre Vest, spr Nord și spre Est, ast­fel ca pot face manevre pe dânsele în tote di­­­­recțiunile. El n’are de­cât séu să-și reserve locuri întinse pe câte­va din aceste proprietăți, sau se le oprescu teu totul pe séma lui. Va păgubi, o stim bine ; dar mai bine și mai drept este să pagubescu el patru sute sau cinci sute mii lei, de­cât cel din urmă plugar munca lui din­tr’uă tómna. Manevrele.—Mulți vor crede— și mai cu osebire militarii—cu voin I­a ne ocupa de partea militară a ma­nevrelor. Nu este însă nici de cum acestí intențiunea nóstra, caci nu suntem militari și nu ne pricpeem, ci cu tote asta. Ținem a arăta aci ne-ajunsu­rile, pagubele și stricăciunile ce a­ U REGĂSITELE LUI V­­IOERESCU Luându-se disposițiuni ca corpul­­ se se depună aclo în biserica cate­drală din T.-Severin, pentru a i se face onorurile cuvenite și pentru ca ■delegațiunea universitară și membrii­­ familiei să puta a se duce acolo, ră­mășițele nu vor porni din T.­Seve­rin de­cât Jupî, la ora 11, cu trenul accelerat, sosind în Bucuresci în a­­­ceea­și zi, ora 7.50 sera. De la gară, corpul va fi dus în biserica sf. George-Nou. Ceremonia­­ funebră se va face Duminecă, 4 De­cembre, la ora 12 din elfi­er în­mormântarea la cimitirul Șerban- V­odă. Că programă a ceremoniei se va tpări. JERVICIUL TELEGRAFIC -AL. AGENȚIEI HAVAS Pesta, 11 Decembre. —■ Camera Magna­ților a respins, cu 109 voturi contra 103, proiectul de lege relativ la căsătoriele în­tre elrestini și israeliți­­i Belgrad, 11 Decembre.— Procesul d-lui I Pasici și alți capi ai insurecțiunii cari s’au­­ r­fugiat în străinătate, se va înfățișa la 16­­ Decembre ; ei vor fi condamnați în con­­­ An­ace. , I jri După proces trupele vor fi parțial des­­a i mobilisate. Roma, 11 Decembre. — Se crede, în cercurile clericale, ca deca principele im­perial al Germaniei va descinde la Quiri­­nal, va fi primit cu tote acestea de Papa, dar în audiență privată și supt numele de comite de Lingen. Paris, 11 Decembre. — Uă depeșă din Saigon anunță câ acțiunea a ’nceput la­­ Tonkin, dar ca resultatul nu va fi cunos­­­­cut de­cât după câte­va zile. Cair, 11 Decembre.—S’a constatat încă 16 morți de h­oleră împregiurul Statului. Se crede ca insurgenții din Sudan merg spre Dongola, în Nubia. Berlin. 11 Decembre. — Gazetta Ger­maniei de Nord duce cu visita principelui moștenitor al Germaniei la regele Italiei, cu care e legat prin raporturi amicale per­sonale, este un act de curtenie, asemene ca și visita ce va face Papei e consecința naturală a regulelor de curtenie urmate de­­­­ curțile europene. Berlin, 11 Decembre. — Noutățile date­­ de citare asupra pretinsei călătorii în Italia j a d-lui Gossler, ministru de culte și a co-­­­mitelui de Lehndorff, adjutant al împăra­­­­­­tului, sunt cu totul lipsite de fundament. Roma, 11 Decembre.—La Stampa des­­i minte noutatea dată de unele «fiare din Ber­­­­lin, după care regele Humbert se va duce­­ la Civita­ Vecchia se ’ntempine pe principele­­ imperial, spre a ’nlătura Gestiunea priorității ■ visitei. Diarul adaugă : Principele Frideric­ i Wilhelm vine la Roma spre a visita pe re­­­­gele Italiei; nu póte dar fi cestiune de prio­ritate de visită. Li Opinione salută cu căldură sosirea prin­cipelui Germaniei la Roma : acesta călăto­rie va procura că fericită ocasiune d’a res­­­­trănge legăturile de amicie cari unesc a­­mendupă familiele domnitore și pe cele duóé popore. Li Opinione declară ca e forte natural ca principele imperial se facă să visită Papei. , Faptul va proba limpede ca este cu pu­­­­tință ca Papa și Regele Italiei să aibă și­­ unul și altul reședința lor în Roma. Bunul­­ simț al Italianilor va înțelege însemnătatea­­ acestui eveniment, în care văd în viitor e­­­­fecte fericite. Diarul doreste ca principele s­ă se locuiască la Quirinal. Roma, 11 Decembre.—Camera deputați­­i­lor a otărît d’a amăna proiectul de lege,­­ presintat de d. Bacelli, privitor la reforma învățământului superior, până după votarea bugetului și a unor proiecte arginte. Guvernul a cerut Camerei autoritarea d’a urmări, f­iu, pe d. Nicotera pentru ul­tra­gia unui funcționar public, al 2 lea, pe d-nii Lovito și Nicotera pentru ca s’au bătut­­ în duel. Amendupă cererile au fost trimise , de urgință la secțiuni. Viena, 11 Decembre. — Camera depu­taților a adoptat bugetul provisoriu după mai multe discursuri ale deputaților din stânga, cǎrora le au răspuns ministrul de fi­­­­­­nance și raportorul. Berlin, 11 Decembre. — Se telegrafiază , din Constantinopole Gazetei Germaniei de­­ Nord cu autoritățile vamale turcesc! au pri­mit ordinul de a lovi mărfurile provenind din Germania d’un drept de 8 la sută ad valorem. PringsaaigaajagMIOUI, 1 DECEMBRE 1883. Lumi neaisă-te și vei fi. A­B­O­N­A­M­E­NTEî Ia Capitală și districte, un an 48 lei; sese luni 24 lei; trai luni 12 lei; un lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diaruluî și oflciele postai. LA PARIS, la Havas-Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Fleiscbmarkt. IN ITALIA, la d, dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Fran­cesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele republicate se ard — DIN AFARA GERMANIA Uă telegramă din Berlin, cu data de 8 Decembre și publicată de Neue freie Presse, anunță urmatorele : I se comunică foil Montagsblatt cu d. Gossler, ministrul cultelor, s'a întors ora dimineață din Friedrichsruhe, și chiar după amiazi a espediat un curier la Roma pentru d. de Sehlitzer. Nu este tocmai peste putință ca ensuși d. Gossler se se­ducă la Genua. Sosirea aici a d-lui Steinheil, ministrul wurtemberges de resbel și a d-lui gene­rale Fabrice din Dresda, precum și duce­rea ministrului prusian de resbel d. Bron­­sart la Friedrichsruhe, sunt considerate ca fiind în legătură cu că modificare a orga­­nizârii artileriei în timp de pace. AUSTRO-UN­G­ARIA Presa cehă se teme ca minoritatea liberală din Reichsrathul austriac va adopta oă politică de abstinență. Ast­fel t­iarul Politik, din Praga, vorbind despre acesta eventualitate, (lice cu cornițele Toare are chiar acu­ deplina putere ca, în momentul când stânga va părăsi sala Reichsrathului, să di­­solve Camera. Cât pentru n­oile a­­legeri, apoi Politik sfătueșce pe co­rnițele Taare să urmeze exemplul d-lui Puttkamer, ministrul de interne al Germaniei, mai ales întru ceia­ ce pri­­vesce pe funcționari. Noul Ban pentru Croația, cornitele Khuen-N­edervaiy,­­și-a ocupat deja fotoliul său în Agram. Cu tóte aces­tea s’a încins uă certa seriosa, care are un mare însemnătate, între ejla­­rele de Pesta și cele din Agram, a­­supra viitorii posițiuni legale a Ba­nului. , Pester Lloyd desemnă posițiu­­nea legală a Banului față cu guver­nul comun ca uă imposibilitate, de vreme ce pe două parte Banul tre­bue să fie organul executiv al gu­vernului comun, oi de alta el este față cu Landtagul croat ca un fel de ministru-președinte responsabil, care trebue să judece fară apel con­flictele fie cu guvernul ungar, fie cu Landtagul croat. De aceia se aștepta ca însuși Croații se contribue a în­lătura pe cale constituțională acesta imposibilitate logică și politică, câci alt­fel vor face ei singuri peste pu­tință uă guvernare constituțională în Croația. La acestea respunde Agramer Zeitung în următorii termeni : Respingând cu­otărîre bănuiala­­ fiarului Wester Lloyd câ noi vom renunța de bună voie la unul din principalele drepturi din Constituțiunea nostra, [responsabilitatea șe­fului nostru de guvern și prin urmare a gu­vernului țerel, ne place a ne crede și cum­, în interesul bine înțeles al ambelor pârți, cu citatul­­ fiar a fost de astă-dată râu in­format și cu sfatul sau amenințarea sea e numai că gogoriță. Totuși, daca el a fost bine informat, atunci așteptăm în liniște și cu resemnare uă grea încercare, un viitor întunecos. Ar fi bine ca cel din Pesta se cugete și să țină sema câ drepturile fun­damentale ale Croației-Slavoniei și respec­tarea lor cu sfințenie de câtre însărcinatul cu puterea executivă sunt și vor fi tot a­­tât de sfinte ca și acele ale Ungariei și ca Constituțiunea regatelor Croația și Slavo­nia formeza chiar uă parte integrantă a Constituțiunii comune. Déca­­nse Pester Lloyd e bine informat și vom fi supuși la încercarea­ ce predice, și déci am înțeles bine amenințarea oficiosului Nemzet, care nu constă în alt­ceva de­cât în violarea Constituțiunii nóstre, atunci se va vedea ce valore au puterea legii, existența com­promisului­­ ungaro-croat, precum și prea lău­datul constituționalism ungar. RUSIA Se pare ca Vaticanul pune acum un mare însemnătate pe regularea relațiunilor cu Rusia. Le Moniteur de Bonne, organ al Papei, este de păre­re ca uă posițiune mai regulată a d-lui de Butenjen în Roma n’ar pu­tea fi de­cât în avantagiul interese­lor guvernului rus și ale scaunului papal. In același timp­­ ziarul papal amintește guvernului rus îndatoririle luate deja și pentru care este anga­­geat cuvântul Țarului. Este proba­bil ca afacerea episcopilor poloni, care s’au plâns de violenți din par­­­tea guvernului rus, a fost discutată în audiența ce d. de Butenjew a a­­vut­­ jMele acestea la Papa. In Neue freie Presse, găsim urmă­­torea telegramă din Petersburg cu data de 8 Decembre . La serbarea de a dl a ordinului sf. Gheor­­ghe, în care marii duci Petre Nicolaevici­­ și George Nicolaevici au­ fost declarați ma­jori, au luat parte împăratul și marii duci. Printre cei invitați se afla și ambasadorele Germaniei. La prândul ce s-a dat apo­i împăratul, adresându-se ambasadorului Ger­maniei, rădica ănteiul toast pentru împăra­tul Wilhelm, ca cel mai bătrân cavaler al ordinului sf. Gheorghe. CA ÎNTREVEDERE DE 1­VSPERATI Fóia beidinesă National Zeitung publică urmatorea telegramă ce i se trimite din Viena : Prin cercurile diplomatice de aici cir­culă scomptul ce va apare la orizonte­ră întrevedere a celor trei împărați. Acesta va fi ănteiul semn vădit resultat din conferin­țele dintre principele de Bismarck și d. de Giers și care va dovedi relațiunile cordiale dintre Germania și Rusia. Participarea îm­păratului Austriei ar fi un consecință logică a relațiunilor existente între Germania și Austria. După ce reproduce acesta depeșă, apoi fata berline să adaogă : Publicăm acesta scrie, fară a lua cea mai mică respundere pentru esactitatea iei; d’altmintre lî ea singură nu vorbesce decât despre un scomot. Puntele negru­ în peninsula balcanică Supt acest titlu, d. Emile de La­­veleye publică următorul articol în Pall Mall Gazette : Intr’uă călătorie făcută acum de curând în peninsula balcanică, am găsit pretutin­deni convingerea ca un conflict între Ru­sia și Austria era neapărat și apropiat. Până la ce punt acesta opiniune este fun­dată ? E că ce am putut se conchid din faptele observate acolo, din între vorbirile mele cu consulii și omenii de Stat ai țerei. Nu cred ca Austria, sau cel puțin mi­nisterul austro-ungar, să voiască, cum se­­ zice adesea, a înainta în peninsulă până la Salonic. Ocupațiunea Bosniei este, pentru a­­ fice ast­fel, uă trebuință geografică ca mijloc d’a rotunji și d’a apăra Dalmația ; dar după cum îmi scria cu puțin timp mai nainte d’a muri cancelarul d. de Hay­­merle, mergând mai departe, Austria și-ar impune sarcini și răspunderi pe cari nu le voiesc Austriacii, Germanii, și încă mai pu­țin Ungurii, câci acesta ar disloca acsa, impe­riului dualist în folosul Slavilor. Se pote ad­mite ca sirur ca scopul actual al guver­nului austro-ungar este de a deschide penin­sula comerciului sau și d’a întinde aci in­­fluința­rea prin nioi drumuri de fer, dar este de prisos d’a «zice ca Austria n’are nici uă dorință d’a ataca pe Rusia, pre­cum asemene ca Rusia n’are p’acea d’a dec­lara resbel Austriei. Totuși se póte obiecta ca nu depinde de cele două imperii pentru a opri cursul e­­venimentelor. După cum a arătat în modul cel mai lămurit lordul Bath, și cartea sea Observations on Bulgarian Affairs, și sim­­țimântul dominant în tote poporațiunile slave ale peninsulei este frica sau ura de Austria. După părerea mea, acest simți­­ment nu este câtuși de puțin justificat, dar el există. Acesta este un fapt ce nu se pote tăgădui. Poporațiunile balcanice nu iu­besc pe Austria, mai ăntâi pentru ca o cred ca este guvernată de unguri pe cari îl consideră ca vrășmași ai rasei lor; al d­oilea pentru ca acasă pe Austria ca fa­­voriseza propaganda catolică, al treilea pen­tru câ cred ca Austriacii voesc să distrugă libertățile lor locale în folosul despotismu­lui bi­rocratic și centralisator ; pentru ca Austria s’a opus și se va opune în­tot­dea­­una, cred ei, la realisarea idealului lor, li­­­berarea și unirea tutor raselor slave. Din acesta ostilitate în contra Austriei , urmeza ca ori­ce guvern la Belgrad, la­r Sofia sau la Filipopol se face nepoporar­i cu cât pare mai mult ca este supus influ­­j­­­­nței austriace. Acesta explică triumful oposițiunii în ale­geri în Serbia și insurecțiunea din urmă. Belgradul, care se află supt tunul Semli­­nulu­i nu pate să adopte on politică d’auta-

Next