Romanulu, octombrie 1885 (Anul 29)
1885-10-01
y y ii r t 1 ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vei putea: ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV............................40 bani ® etc »*» • * in DI...................2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . _ n A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarnlal. IN PARIS, la Havas, Lafflte et C-nie, 8, Place de la Benrse. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maas»), LA FRANCFORT, S. M. - la G. L. Daube et C-nie, pentre Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANI ESE*MPLARUL Mm th m^^imss^skmEi^ssi’^msss^i A REDACTIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA VICTORIEI, 10 Fundatore: C. A. ROSETTI EZDIȚI TXaSTEA ( 33 ) Directori: VINTILA C. ROS BUG1RESCI % =ifL 1885 Resultatele ce a dat primul soruin la alegerile făcute în Francia sunt cunoscute. Din 304 aleși, republicanii au 127 deputați și monarchistii 177. In comparațiune cu compunerea numerică a fostex Camere, republicanii sunt slabi, mult mai slabi. Ei au perdut mai multe locuri pe are le-au câștigat monarhisti. Negreșit, scrutinul de la 18 (6) Octombre va modifica în favorea republicanilor acastă situațiune. Totuși rămâne netăgăduit făptul i :â partita republicană, după 15 ani d le guvernământ, a perdut mult în opiniunea publică și a început a reab hlita, în ochii poporului, partiteler nonarhiste. Faptul e grav și merită să atragă . Mențiunea tuturor omenilor politici, merită un studiu serios, căci plin de ] < »une, folositóre și înțelepte învăță < □inte este: ] ziațele republicane cele mai auto- visate recunosc pericolul. [ Astfel la Paix, care este în cele mai bune relațiuni cu președintele republicei, <sice: „ „Scrutinul de la 4 Octombre n’a respuns la așteptarea nostră. Unii din cei î iai însemnați ómeni din partita republicană, între cari trei miniștri, au fost făcuți sau au rămas la balotagiu. „Nu e nici uă temere pentru sorta reublicei. Republicanii vor urma a fi în majoritate în noua Cameră. Dar trebue § recunoscem câ ideia republicană a încercat, pentru ăntâia dată, după cinosprezece ani, uă mișcare retrogradă. En fapt grav, a câruia însemnătate nurebue s’o exagerăm, dar care merită totăltențiunea nóstră.“ La République frangaise, organul republicanilor oportuniști, <pice : ( „Coalițiunea bonapartiștilor ș’a monarhiștilor a repurtat un succes care a înrecut cu mult speranțele iei. Intre aleși, , sunt 180 inimici jurați ai instituțiunilor nóstre pe când republicani nu sunt încă lecât 140. 1) Bonapartiștii și monarhiștii întruniți vor dispune în noua Cameră de peste oă treime din voturi. Acesta e un pericol parlamentar. „Republicanii pot înlătura acest perimi, punând capăt neînțelegerilor și stringându-și rândurile, cum făcură, acum opt ani, cei 363.“ Spaima ce a causat, în rândurile republicanilor, resultatul primului scrutin, e legitimă și forte lesne de înțeles; căci viitorea Cameră — pe lângă misiunea îmbicinuită—va trebui să se întrunască în congres, împreună cu Senatul, la sfîrșitul lui Decembre, pentru a alege pe președintele republicei. E neîndoios deci că, decá monarhiștii ar avea majoritate, republica ar fi compromisă două cam dată póte numai prin alegerea unui președinte anti-republican, ci mai tărdiu póte cu totul desființată chiar prin concursul capului iei legal. Ce pericole, ce desastre ar conține un asemene eveniment, ne etârnă chiar d’a ne închipui. In vederea unei asemeni perspective, e sigur că republicanii de tote nuanțele se vor presinta uniți la balotagiele de la 18 Octombre viitor, și în cele mai multe locuri vor eși biruitori. Pericol pentru republică, cel puțin acum nu, va fi. Totuși, resultatul alegerilor făcute, nu încetază d’a avea uă forte mare însemnătate. Și â că de ce. Solul este ca republica s’a urcat 1) Resultatul complet, după telegrama de astaci, este: 127 republicani și IȚI conservatori. Sunt 270 balotager pe ruinele unui regim fără control serios, vrășmaș al libertăților publice și instituțiunilor democratice, pe ruinele unui regim care a murit năbușit rupt ura și disprețul causat de trădarea unor generali. Republicanii au făgăduit țării respectarea libertăților publice, instituțiuni democratice, cu un cuvânt, în întregimea lui, regimul republican înscris pe drapelul cu care republicanii luptau în contra imperiului. Din tote aceste făgăduieli mai nimic nu s’a îndeplinit. Este adevărat că sarcinele poporului, causate de desastrele resbelului, au fost micșorate. Impositele, încă d’acum cățiva ani, au fost reduse cu 240 milione anual. Acesta însă n’a fost de ajuns, și alegerile din urmă amintesc cuvântul că poporele trăiesc nu numai cu pane ci și cu demnitate, pe care le procură respectarea drepturilor poporului de către guvern și ținerea, respectarea făgăduielelor date pentru a dobăndi încrederea națiunii. Francezii au făcut dilele trecute, ceea ce Belgiana făcură lunele trecute, desaprobând unii pe republicani, alții pe liberali pentru călcarea în piciore a făgăduielelor date, pentru nerespectarea programelor lor de guvernământ. Poporele, dovedesc aceste exemple, țin la cinstea politică, și cu acel bun simț, care este caracteristica mulțimilor. ishfise fără milă__rând nădii 1dea de îndreptare e perdută—pe cei ce nu-șî conformă faptele cu vorbele, pe apostații care-și părăsesc ideile și credințele și încruză contra lor. Cei cari s’ar îndoi despre acastă însemnătate a ultimelor alegeri franceze n’au să vadă—spre a se convinge—decât faptul că republicanii radicali numai în rare locuri au fost învinși, că ei nu numai și-au păstrat situațiunea avută, ci au și câștigat în contra oportuniștilor mai ales, ceea ce altfel nu se pote explica decât că națiunea a desaprobat pe apostați. Acesta este învățământul, secțiunea ce Românii, și mai cu osebire partiția de la putere, trebuie să tragă din cele petrecute în Belgia și în Flancia cu ocasiunea alegerilor. Ei trebuie să-și aducă aminte că aceleași cause produc aceleași efecte și să nu uite ca bunul simț poporar nu póte pricepe ca cei ce oficiază în templul națiunii să vorbască de bine, de adevăr și de dreptate, ci în fapt să nu facă nici bine, să nu respecte adevărul și se calce în piciure dreptatea; căci semana cu popa care Dumineca face predici frumóse contra beției și apoi tota săptămâna nu mai ese din cârciumă, cum Nurie d. Stătescu. Telegramele de astăzi dau pe două parte oă confirmare nouă și puternică faptului că puterile mari europene doresc pacea și lucruză, pe cale diplomatică, pentru a *‘iei păstrare. S’anunță, într’adevăr, ca toți represintanții puterilor la Atena s’au dus împreună la d. Delyanis, președintele cabinetului grecesc, pentru a-i reînoi sfaturile de prudință. Pe de altă parte însă, aceleași telegrame confirmă vederile ce arătam în rîndurile reproduse mai sus. Ele anunță ca M. S. Regele Greciei a semnat un decret prin care chiamă supt arme și cele din urmă trei clase ale reservelor. Deci, mobilisarea în Grecia e completă, sau aprope completă. Mai mult , după recepțiunea miniștrilor străini, d. Delyanis a’trimis, prin telegraf, represintanților Greciei în străinătate instrucțiuni, în care lasă să se vadă ca Grecia n’ar putea primi unirea bulgară, fară a’și da silințe d’a restabili echilibrul oriental. Asemene, capul oposițiunii, d. Tricupis, a declarat la un banchet câ Elenii nu pot primi uă modificare a echilibrului oriental și câ oposițiunea e gata de a susține guvernul în revendicările naționale, pe care crede câ Europa le va susține. Lucrarea ambasadorilor la Constantinopole e mai puțin înaintată decât se credea, ceea ce arăși confirmă ve W Ului AH-IMUl»’ Uă telegramă spune câ unele puteri au rădicat obiecțiuni în contra dechlarațiunii ambasadorilor ; ca, din acesta cauză, ea nu va fi înmânată decât după ce va suferi mai întâia însemnate modificări. Situațiunea deci, în loc de a se limpezi, începe din contră a deveni mai întunecată. In cel din urmă al nostru număr, vorbind despre situațiunea din peninsula balcanică, diceam : „Acestea constatate,—vorbeam de tendința d’a recunosce unirea Rumeliei cu Bulgaria—să ne întrebam dacă, în momentul când diplomația va recunosce din nou faptele îndeplinite, celelalte popore balcanice care au formulat revendicări nu vor găsi în acest fapt îndemnul de a urma și ele calea deschisă pentru realizarea aspirațiunilor ce au ? „Acesta este a doua parte gingașe a evenimentelor ce se petrec și care întocmesc pâte un nod [mai anevoiă de deslegat decât regularea cestiunii Rumeliei Orientale. „Și póte ca ceea ce ține în loc diplomația, ceea ce îngreunază lucrarea ambasadorilor din Constantinopole este tocmai acastă parte a cestiunii.“ EVENIMENTELE DIN BULGARIA [Telegrame Havas si informatiuni particulare ale ROMANULUI) ' 11 Octombre, 9 ore dimineța Atena, 10 Octombre.—Ieri, toți represintanții puterilor s’au dus împreună la d. Delyannis pentru a reînoi sfătuirile lor de prudență. Regele a semnat o ordonanță care chiamă încă trei clase de reserve. Atena, 10 Septembre.— Represintările făcute de puteri nu au modificat de loc disposițiunile guvernului edenic. Publicul consideră chiamarea celor £ I clase de reserve ca un răspuns la represintările puterilor. Ieri, după primim miniștrilor plenipotențiari, d. Deljaniis a trimis prin telegraf instrucțiuni aginților elenici din străinătate. El lasă și se întrevapă ca Grecia n’ar putea să accepte unirea bulgară, fâră a-și da silințele ca să restabilescă echilibrul oriental Constantinopole, 10 Octombre.—Câteva puteri au făcut obiecțiuni contra dechzia I iațiunei ambasadorilor. Ea nu va deci remisă fără să i se facă prealabil însemnate modificări. E inexact ca ambasadorii ar fi luat o atitudine definitivă în ceea ce privește soluțiunea de dat fondului cestiunii. Nu se cunosce încă ce cugetă diferitele cabinete în acesta privință. 12 Octombre, 9 ore dimineța. I Paris, 11 Octombre.Se depeșază din Berlin (ziarului Le Temps ca înarmării I Turciei se consideră în Germania ca cea mai bună garanție a menținerei pacii, ca puterile vor favoriza acțiunea Turciei. Sofia, 11 Octombre.—Soirea venită din Belgrad, incând ca trupele bulgare ar f ocupat Jassenovac situat in fața sătului șerb Brusack, este desmințită într’un mod oficial. Londra, 11 Octombre.—D. Tricopis a constatat, la un banchet la care a luit parte, progresul făcut de Grecia și a deschiarat ca Elenii nu pot să primască în modificarea echilibrului în Orient. [El adăugat ca opoziția va susține pe guvern în revendicările sale, și speră ca Europa îi va sprijini. Petersburg, 11 Octombre. — Le Journal de St. Petersbourg felicită Muntenegrul pentru atitudinea sea reservată și regretă câtâite state nu l’au imitat. El declară în același timp ca puterile nu doresc să permită nișce aventuri cari pot să compromită pacea. J3e anunță din Constantinopole ca din 4’*ia d’anteia chiar ambasadorii s’au împărțit în două tabere : Rusia, Germania și Austria au fost pentru restabilirea statului quo ante, pe când Francia, Engliteza și Italia au susținut unirea bulgară, eLf a ooriTîrțiunea de a se respecta drepturile de suveranitate și interesele materiale ale Sultanului în Rumelia. Resultatul acestei desbinari a fost ca s’au întrerupt ședințele și ambasadorii au crezut nuoi instrucțiuni.* •Turcia își urmeza înarmările pe capete. Redifii sosesc în Constantinopole în mase. Numai calea ferată Hardar-Ismit a adus în cele din urmă trei zile în capitala turcescă 5,000 redifi din Brusa, după cari mai vin încă 8,000. Trei vapore mari ale admiralitâții comunică cu transporturi de trupe între Smirna, Dedeagaci și Salonic. Oi și nopte se lucreza prin arsenale și se pare câ tota armata va fi pusă pe picior de resbel. Jh. * Se afirmă ca principele de Bismarck a sfătuit pe Austria să nu sprijine pretențiunile sârbesce și ca acum Austria îndemnă pe Serbia să renunțe la demersurile ce cugetă să facă. Diplomația voiesce însă să tărăgăiască lucrurile numai până când Turcia își va sfârși înarmările și va fi în posițiune să dobândască uă soluțiune ce nu se póte căpăta pe cale diplo-Prin Berlin se vorbesce cu sforțările de acum ale puterilor, de a readuce lucrurile din peninsula balcanică la starea lor de mai nainte, provin din oposițiunea ce d. de Giers ar fi întâmpinat din partea principelui de Bismarck. Oă sorie forte ciudată s’a împrăștiat Secuice cu delegații bulgari cari au fost trimiși la Constantinopole au fost arestați acolo de autoritățile turceșci. Reședința ministeriului bulgar de externe va fi strămutată în mod provisoriu la Filipopoli. Diarul oficios muntenegrenejice ca Muntenegrul privesce cu liniște și sânge rece actuala stare de lucruri și cu voiesce a aștepta viitorea desfășurare ce vor lua evenimentele.* După uă telegramă din Viena, situațiunea regelui Milan este forte critică; esaltațiunea spiritelor cresce din din 41 și uă revoluțiune va isbucni de sigur decS guvernul ar ceda puterilor fară să dobândesca vre-uă compensațiune precare teritorială. ________________ MARȚI, 1 OCTOMBRE 1885 Luminetate și vei fi. ABONAMENTE Ib Capitală și districte, un an 48 lei; sese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului și oficiele postale. LA PARIS, la Havas, Laffice et Cune, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15. Fleischmarkt., IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — Deutsche Zeitung, din Viena, se arată îngrijat de starea lucrurilor din peninsula balcanică, și mai ales din causa înarmurilor Serbiei, care voiesce cu orice presă dobândăscă să sporire de teritoriu. „Din tote acestea, adaogă Deutsche Zeitung, reiese perspectiva unui resbel într Serbia și Bulgaria. Acesta pare să pun forte ciudat în primul moment, dar s dobăndesce uă lămurire prin adevărata ei punere a faptelor. De câteva ore soses din Belgrad plângeri seriose contra guvernului bulgar, care permite ca emigranții șerbi din Vidin să organiseze conspirațiuni contra regelui Milan. Diariile of ciese serbe denunță necurmat aceste ag tațiunî, care turbură liniștea și pacea di întru a rigatului. Daci punem acest plângeri față ’n față cu cuvintele rostit de d. Garaceanin, primul ministru scri apoi nu pare tocmai peste putință ca armata sârbă, care este prea slabă pentr a lupta cu Turcia, să pornescă într’o bună dimineță contra Vidinului. „Atunci va veni negreșit și mai la velá neînțelegerea dintre Austria și Rusia, despre care a vorbit d Garaceani. Este mai mult ca sigur câ regele Miss nu va lua h hotărîre necugetată, mai des când va începe un resbel contra Bugariei, de vreme ce chiar încurcăturile și-a creat Serbia prin mobilisarea sea pre grăbită, nu vor putea scula un asemei , mult lemers. Totuși^î, "în--, fóth ș și s fetei desfășurări a lucrurilo^, nu spuț«^/"ascunde temerea ca Austria, ~ priffer’uă neînțelepciune a Serbiei, ar putea fi’tîrâtă în nișce seriose încurcături. In asemene împregiu■ari, cornițele Kalnoky are mai mult ca rn când răspunderea morală să’și exercite chipul cel mai serios înrîurirea sa în Belgrad, deși nu tăgăduim câ crima din Serbia pare să pericliteze tronul unui principe amic al Austriei.“ — Un depeșă din Pesta spune ca corespondintele din Viena al Țiarului ungur Nemzet, recunoscut ca oficios, a avut să întevorbire cu un nalt diplomat turc, care s-a afirmat ca nu este exactă scirea mm câ Porta a recunoscut unirea Bulgariei, ș’apoi a adăugat : N’am despre acesta nici uă cunoscință oficială și părerea mea este ca Porta,are are ca basă Nota trimisă puterilor, nu putea să ia în principiu o hotărâre atât de însemnată, pe câtă vreme puteile, a câror intervenire ea singură a cerut’o, nu s’au pronunțat dacă sau n’au arătat cu mijlocirea lor n’au avut nici un resultat. Afară de acesta mai se nasc întrebarea: ce se va face cu Statutul organic al Rumeliei, ce se va face cu drepul Porței d’a mănține garnisane în Rumelia și d’a numi pe comandanții și ofițerii milițielor. Acestea sunt cestiuni are interesă forte de aprope pe puterile emnatare, și d’aceea este peste putință a Porta, pe timpul cât va dăinui acțiunea de mijlocire începută de puteri, să hotărîri care să vatăme orecum acesta acțiune. „După informațiunile mele, starea tururilor din Macedonia este liniștit0ree altmintre șc Turcia urmăresce cu bătare de somn tóte mișcările de acolo și ste pregătită pentru ori ce eventualitae. Bulgarii nu vor putea să răscole așa este Macedonia, câci nu trebuie să se aal Musulmani, ci și un mulțime ac freci și Români, ale câror interese se iocnesc cu acelea ale Bulgarilor. „Răscola albanesă nu este de temut, de vreme ce răsculele chronice ale Albanezilor nu sunt de natură politică. Din contra, la cas de încurcături răsboinice, ?arta pute conta pe sprijinul lor.“ — Mitropolitul bulgar Clement, capul reputațiunii trimisă la Țar, făcu în Viena următorele declarări unui corespondinte al ziarului boemian Pokrok: „Vom evita, pe cât ne va fi cu putință, în conflict cu Serbia. Când, prin tratatul de Berlin, i s’a dat ținutul bulgar Niș, noi ne-am supus. Uă altă întindere a Serbiei cu paguba Bulgariei, ne vom sili s’o împedicăm cu armele, oricât de mult ne-ar costa un resbel cu frații noștri. Serbia are loc destul să se întindă în Macedonia, și ar fi uă nebunie de a sili pe ambele state slave din peninsula balcanică să-și măsure forțele. „Suntem hotărîți să apărăm cu sânge și avere opera unirii contra Turciei. Vom merge până la cea din urmă extremitate. Nu ne temem că vom fi învinși, de vreme ce credem că uă procedare răsboinică a Turciei contra nostră ar fi un semn de răsculă pentru tote statele balcanice.“ Mitropolitul spuse apoi că Țarul a vorbit în parte cu fiecare membru din deputațiune, dar că n'a făcut nici să pomenesc de principele Alecsandru. D. de Giers, la care deputațiunea s’a dus de trei ori, i-a dat asigurarea că diplomația se va da de ostenilă să dobândască de la Turcia și de la celelalte puteri semnatare recunoscerea faptului deplinit cu Bulgaria sau cu Turcia. Tot asemene instrucțiuni ar fi primit și ambasadorele francez, marchizul de Reverseaux, care a și plecat din acestă causă astăzi la Niș.“ Niș, 9 Octombre.—Nișce emigranți șerbi au năpădit din Vidin în Brska Cuka di în Serbia. Ei sunt toți înarmați cu pusei rusesc sistem Berdan. Oă parte din Emigranți ți rămase în Brska Cuka, ér cealaltă parte cutreeră muntele Rijan, spre sud-vest de Zahar. Erî a fost un o încăierare neînsemnată, în care s’au schimbat câteva focuri de pusti. Ambele detașamente de insurgențî au fost împresurate de geandarmerie și de trupe sârbe și se speră ca ele vor fi făcute prizoniere chiar astăzi. Berlin, 9 Octombre. — Scirile privitore la aplanarea crisei balcanice sunt astăzi mai nesigure, și se arăta uă mare îngrijire mai ales din causa înarmurilor Greciei și Serbiei. National Zeitung anunță din Viena câ regele Greciei, pe timpul ultimei sale aflări acolo, a vorbit deja despre uă acțiune și despre pretențiuni de compensare pentru cazul când s’ar efectua oă schimbare a statului quo în peninsula balcanică, și s’a înțeles în acesta privință cu regele Serbiei. Paris. 9 Octombe. — In întâia ședință a Conferinței, Porta ruga pe ambasadori să nu tărăgăiască lucrurile și de chiarâ în același timp câ se opune contra oricarei Conferințe, care nu pote decât să vateme pe Turcia. Afară de acestea, dacá puterile nu voiesc a restabili statul quo ante, Turcia nu va mai privi ca obligatorii pentru densa stipulațiunile tratatului de la Berlin și’n acest caz își va păstra totă libertatea de acțiune. Turcia, ori cât de șovăitore era până aci atitudinea mea, esteotărîtă acum să lucreze cu energie, și de aceea înarmările se urmezá cu uă mare activitate, următorele ? Perseí^iaR Corespondintele mă ca, cel mult peste patru-c^t fe afir. Sea va isbucni că revoluțiune 4ije> sau trupele serbesci vor pătrunde în Lechia-Serbie. Numai că acțiuneotărâtore din partea Austro-Ungariei pate să împedice acesta. Dar fiind câtă asemenea acțiune ar putea să aibă ca efect final oă sdrunciare a alianței austro-germane, apoi Germania doresce ca Austria să împedice pe Serbia de a cere de la Turcia să compensațiune prin arme. In schimb, puntul de vedere al Austriei este următorul : La cas când Serbia și Grecia vor lua armele, celelalte puteri vor sta la uă parte, și Turcia va căuta, fără nici un amestec străin, să resolve afacerea cu acele două puteri. Austria voieșce de asemene ca Germania să ptărască pe Rusia să nu se amestece, cu condițiunea însă ca și Austria să stea neutră. In nesiguranța ce există ca Germania va întreprinde un asemene mijlocire, este tocmai pericolul actualei situațiuni. Telegrame din cifrele străine. Filipopoli, 9 Octombre. — Propunerea Rusiei, d’a se menține statutul organic, a produs pe aci uă rea impresiune,[de’vreme ce sistema complicatăa statutului este privită ca principala causă a decăderei economice. Belgrad, 9 Octombre.—In privința misiunea ce Halit bey, trimis special al Sultanului, ar fi avut la Niș, se vorbesce urmatorele: „Halit bey a fost însărcinat să cera d-lui Garaceaninuă declarare positivă asupra adevăratului scop al pregătirilor serbesci de resbel, de vreme ce acțiunea ce mediteza Serbia și care nu se mai pote tăgădui, mai ales ca în acesta privință se vorbesce și în discursul Tronului, precum și în ultima notăcirculară a d-lui Garaceanin câtre puterile semnatare tratatului de Berlin, par a avea de scop crearea unui casus belli DIN SOFIA. 8 Octombre 1883. Unele diarii europene să sforțază sistematic a-și crea convingerea pentru sine și pentru lume ca A. S. principele Bulgariei și guvernul său sunt culpabili pentru evenimentele actuale din Bulgaria. Aceste acuzări dovedesc să complectă necunoscere a naturii lucrurilor la noi. Și, întradevăr, oricine a urmărit cu atențiune viața casnică a poporului bulgar și s’a interesat a pătrunde intențiunile lui intime, va conveni câ principele nostru și guvernul său pot să fie cei mai puțin vinovați despre evenimentele chei. " Vă răsfoire a trecutului celor șapte ani va convinge pe oricine câncuzătorii principelui și ai guvernului s’au pornit cu precugetare d’a tăgădui curatul adevăr. La 1 iunie 1879, când Alecsandru I a pus piciorul pe pământul nostru, cel d’ântéia cuvânt cu care a fost salutat de poporul său a fost plângerea amară de nedreptățile tratatului din Berlin. Prima cunună ce i s’a oferit atunci fu br odată cu inscripțiunea „Bulgaria unită“. Mai mult încă, In colonele ziarului din 1878, stă și pene acum notat cu represintanții Camerei constituante, pe când nici Alecsandru nu fusese încă ales principe al Bulgariei și nici Caraveloff primministru al iei, nu voiau cu nici un chip a deschide ședințele fară confrații lor represintanți Bulgariei de sud, și ca nu-