Romanulu, octombrie 1888 (Anul 32)

1888-10-01

Pp -él -V t ANUL AL XXXII-LE fV:3 Yoiesce și vei putea. ANUNCIüRI Linia de 30 litere, petit pagina IV ..... Detto „ „ „ „ III ..... Inserțiunî și reclame pagina III și IV linia A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea Ziarului. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d-niî Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. la — G. L. Daube et C-nne, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refasă — ESEMPLARUL 15 BAN focul. Sofia, 29 Septembre. D. Vulcovici, agent al Bulgariei la Constantinopol, a obținut un concediu de 15 file, ce se va petrece în familie la Filipopoli. Agenția Havas. BUCURESCIILO BRUMARES Intr’unul din numerile trecute, aruncând uă repede privire asupra rolului și atitudinei oposițiunei unite, față cu cele urmate înainte și după retragerea guvernului I. Brătianu de la cârma țărei, puserăm următoarele întrebări: «Nu sunt în drept alegători, nu este în drept țara să’și «facă , ce fac grupările cari lucrară pentru răsturnarea guvernului trecut, care este atitudinea, cari sunt programele lor? «Mai există sau nu vr’uă legătură său, mai bine zis, vr’un compromis între ele, sau, fiecare are să se presinte pe socotăla și cu propriul sau capital politic înaintea alegătorilor?» Ș’apoi adăugarăm : «Țara nu scie, țăra nu este pusă în cunostință de tote acestea, și este cu drept curent îngrijată de tăcerea ce se păstrăză în acestă privință.» Trecură numai câteva jlile de când scriserăm aceste rânduri, și țăra, prin faptul că oposițiunea unită încetă d’a mai asista, fu pe deplin pusă în cunoștință de ceia ce voia să scie. Alegătorii deci să găsesc astăzi în fața unui fapt împlinit, fapta cu atât mai însemnat cu cât el vor fi de aci înainte în posițiune să-și dea sema de împrejurări și să scie încotro să mergă și cu trebue să dea încrederea lor. Până la alegeri nu mai avem mult; timpul trece repede și Ziua din urmă să apropiă. Interesul alegătorilor, interesul țărei este ca el să fie cu cea mai mare luare aminte și să nu pregete de a’și face datoria, pregătindu-se cu toții de luptă în timpul cel scurt ce le mai rămâne până la alegeri. Două parte și de alta aprinderea are să fie mare, fiecare grupare în parte și tote împreună a să’și desfășure tota activitatea pentru a eși cu isbândă din lupta ce se va încinge în tota țăra. Numărul candidaților va fi mai mare ca nici uă dată, căci fiecare grupare va căuta să se presinte cu candidații săi. Unele grupări însă vor pactisa împreună, vor face compromisuri, și acesta este singurul mijloc pentru a se înlătura numărul cel mare de candidați, care n’ar face alt decât să aducă că desbinare și că adevărată indu-se semnalul, bateria încetă îndată confusiune printre alegători. Noi am spus ce credem despre viÁarele alegeri, față cu învălmășala, cu nedumiirea multora și cu schumbările celor două partide, partida liberală și partida conservatore, reduse astăzi la niște simple grupări, părerea nostrá a fost și este că alegerile se vor face pe personalități, mai mult sau mai puțin deosebite între ele față cu diferitele grupări din cari vor face parte, cu ideile și principiile ce profesăză fiecare și cu reformele și îmbunătățirile de cari țăra are neapărată trebuință. Din acest punct de vedere, alegerile viitore vor avea un caracter și mai însemnat, căci ele vor arăta, pe lângă curentul ce domnește în țără, și dorința tuturor d’a rupe uă dată cu neînțelegerile și desbinările din trecut, fie pe tărâmul reformelor și al îmbunătățirilor de cari se simte trebuință, fie pe tărâmul ideilor și al principiilor politice ; și resultatul final va fi întruparea diferitelor grupări și pornirea lor pe o cale mai proprie viitorului și mai folositare binelui obștesc. Astfel înțelegem noi astăzi lucrurile și acesta este adevărata situațiune creată de împrejurările din urmă și de luptele din trecut ale celor două partide, cari fură pe rând la cârma țării. Remâne acum să vedem ce vor zice și alegătorii și cum vor înțețelege mai bine interesele lor și ale țărei. SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI“ Londra, 29 Septembre. Times crede ca demersul Italiei, care caută să convingă pe Porta ca un protocol explicativ este trebuincios pentru convențiunea Suezului, are adevarata ținta de a face sa se amane la Infinit ratificarea convențiunei. Viena, 29 Septembre. Fremdenblatt rectifica scirile după cari împăratul ar fi fost în mare primejdie, cu pensiunea exercitiilor artileriei la Fellsddorf, aprope de Viena. Pe la 2 ore, împăratul a ordonat să se înceteze focul. Din causa unui vânttare contraria, semnalul n’a fost audit de bateria care a mai tras un foc, cu tot ca împăratul și suita sea înaintaseră pentru a inspecta obiectul atacului. Dar împăratul și suita sea aflându-se la adăpost într’un escavațiune de teren și afară din linia de tir, n’au fost in nici uă primejdie. Beîno ISSSS BEES.a ABSEI ZIARISTICA MAGHIARA Pentru ca cititorii noștri să se convingă și mai bine despre treburile Ziaristicei maghiare și cât temeia se póte pune pe afirmările lor, estragem urmatórele din Tribuna : «Numai pentru ca și cetitorii noștri să aibă ocasiune a cunoște cât de jos se scoboră publicistica maghiară, când e vorba să scrie ceva nepriincios despre Români, spunem"" ce minuni a descoperit un tăiar maghiar din Cluj. A aflat, că un domn Alexandru Ciurcu, a fost profesor la gimnasiul român din Brașov» (?), «acum pensionat» (?) de la acel gimnasiu și »silit să-l părăsăscă», alungat mai pe urmă și din România, unde la Pitesci (?) înființase un chiar, umblă «cu barbă falsă (?) prin Transilvania» și ține conferențe inimice statului unguresc. Una a ținut (?) după Detunata pe la 14 August a. c. și în scurt va ține alta în munții Timișului. Ziarul clujan nu face glume. El ia tote acestea în serios în primul ser din numărul de Sâmbătă (10/22 Sept.) și le denunță organelor politice, provocându-le totodată să fie mai cu priveghere prin munți și să bage mai bine de sămă ce se petrece pe acolo. «Forte bine, numai fiind că controlarea bărbilor e cam anevoiosă, trebuia organul de publicitate să comande ceva și în privința acesta «Mai son, nu va veni de la guvern mâne poimâne vre-un ordin, prin care să se interzică tuturor Românilor a purta bărbi ? Mai consult ar fi a se interzice în Transilvania cu totul purtarea bărbilor, ca mai curând să se potă pune mâna pe acel «fost profesor la gimnasiul român din Brașov», pe care îl cheamă Alexandru Ciurcu. «Ce bine sunt informați domnii alcătuitori de state ! Durere, că pe baza astorfel de informațiuni se portă politică de stat în țările coroanei unguresc!, se dau omenii onorabili in judecată și se condamnă la inchisore cu anii.» In adevăr sunt noștirii ungurii. D. Ciurcu e demult la Paris, foile francese ne spun că a avut uă întrevedere în Zilele astea cu d. Gobelet, că l-a făcut acestuia descripția nouei săle mașini și totuși ungurii l’au văzut cutreerând Ardălul. Nu cumva barba falsă era și verde! ---------------- I—iții ! ---------- Cestiunea Albanesă Correspondance de VEst primesce din Monastir, din isvor turcesc, cu data de 18 Septembre, urmatorele: Guvernul imperial, care nu ia nici uă măsură spre a se apăra contra uneltirilor grecesci și bulgăresci în Macedonia, a credut de bine să se arăte forte energic față cu Albanesii. Aici și la Corița s’au făcut perchisițiuni forte severe în scop de a pune mâna pe tate documentele relative la mișcarea națională. La Corița s’au aflat numerose proclamațiuni din partea comitetului Albanes din Bucureșci precum și cărți didactice în limba albanesă. S’au confiscat de asemenea diverse țări conținând cărți de citire. In aceste cărți s’ar afla unele pasaje care ar putea să ațâțe pe Albanesi. Nu se scie până acum care este resultatul perchisițiunilor de aici. Deocamdată se asigură că poliția a confiscat un pachet de exemplare din Ziarul Albanes al societății Drita. Eu mă întreb de ce folos pot fi persecuțiunile contra învățământului legal și cu desăvârșire legitim al limbei Albanese cu cât timp propagandelor streine li se dă carte albă. Pregătiri militare în Rusia Uu colaborator la Staaten- Correspondents scrie din Cracovia urmátórele : Pe baza unor informațiuni forte sigure sunt în posițiune d’a confirma că în decursul acestei veri, sub aparența de schimbări de garnisane, s’a pus la cale uă însemnată spoiire a trupelor ruseștî in provinciile de la granița rusască de vest și sudvest. b’a vorbit in mai multe rînduri de dislocări de trupe. Greșală. Mai corect ar fi fost sâ se zică înaintări din partea trupelor, pentru că uă mișcare înainte spre graniță s’a putut observa destul de bine în tote disposițiunile care s’au luat în ultimele luni. Persone, care cunosc împrejurările militare din Polonia rusescâ și care observa cu nepreocupare pregătirile ce s’au făcut și ce mai sunt a se face, se întâlnesc în părerea că Rusia, fără sâ mai țină sema de situațiunea politică, continuă înarmările sale pentru un mare resbel, pentru un resbel în care dușmanii, având în vedere direcțiunea ce resultă din așezarea trupelor și pentru care se construesc și fortificațiunile, nu mai pot fi înduioși. Cu tóte acestea nu ar fi corespunzător cu situațiunea, dăcă s’ar lăsa cineva sa fie preocupat de temeri imediate. LUNI, 1 OCTOMBRE 1888 Lumineza-te si vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; acse luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea jlcarului și oficiile poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8. Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Geneva. — Articolele Republicate de ard — SCIRI DIU_EPILEI AZI încep alegerile pentru consiliul județăn de Prahova. * * K-* D. Christu Negoescu declară în Ziarul Națiunea că se prezintă la alegerile pentru cameră cu programă liberală, iar nu junimistă cum s’a zis. * * * Ieri au început alegerile județene în R.Sărat. ♦ * * In Botoșani s’au suspendat cursurile sculelor până la 25 Septembre din causă că bântue unele bóle. * * * Partidul liberal-conservator a publicat un manifest în vederea alegerilor generale pentru corpurile legiuitore. * * * Se anunță încetarea din viață a d-nei Barbu Catargiu. Gondolențele nostre. * * * Corpul profesoral al universităței din Bucuresci se va pronunța Marți asupra diplomelor de bacalaureat obținute în străinătate. * ♦ * D. prefect al poliției este așteptat astăzi în capitală spre a relua postul său. * * * Se dă ca sigură scirea că d. Costinescu, intendentul spitalului Mavrogheni, va fi destituit. * * * Citim în Epoca : Autoritățile vamale din Predeal au reușit a pune mâna pe o importantă contrabandă de manufacturi ce era destipată,a fi întrodusă în țără prin valea Râșnovului. Mai multe focuri au fost schimbate între gărzii fruntarier și contrabandiști : nu au fost însâ din fericire nici un rănit, contrabandiștii lăsând marfa și luând’o la fuga. * * * D. Vogoride Kowaki, printr’o scrisore adresată Luptei, declară că este pur conservator și că nu voiesce să aibă nimic de a face cu junimiștii. * * * Moștenitorii decedatei Momulu sunt din nou chemați în judecată de către o pretinsă vară a defunctei care cere revendicarea întregei averi ce se deține azi după dânsa de persoane streine. Acest proces a trebuit să se înfățișeze la secția 4, dar s’a amânat din cauză de procedură pe 28 Octombre. * * Alaltăeri d.D. Brătianu a avut un întrevedere cu d. Aurelian, la care a asistat și d. N. Fleva. SCIR1 DIN AFARA In vederea jubileului de 40 ani de domnie al împăratului Franz Iosef, se aranjează în Brașov pentru 8 Octobre st. n. un tren de plăcere cu prețuri forte scăzute. * Generalul Doda, dupa cum spune Pester Lloyd,și-a dat demisiunea din funcțiunea onorifică de președinte al fondului fostului regiment de graniță No. 13. In Bulgaria fiind a se ocupa vr'o 20 de posturi de medici de plasă, peste 30 de medici din Ungaria au înaintat cererile lor pentru concurs. Rusia a convocat pentru anul acesta la manevre 119,372 de reserviști; în anul trecut a convocat numai 54.438 de reserviști. * Alegerile pentru camera prusiană s’au fixat astfel: La 30 Octombre se vor face alegerile delegaților și la 6 Noembre alegerile deputaților. * Consiliul federal german a hotărât sa prelungască mica stare de asediu pentru Hamburg. * Germania pregătesce oă espedițiune pentru despresurarea lui Emin pașa. * Uă altă espedițiune pregătesce Englitera pentru aflarea cunoscutului explorator Stanley. Proiectele de legi ale guvernului 1 LEGE Pentru organisarea judecătorescii § 2 Privegherea și autoritățile disciplinare Art. 133. Ministrul justiției are privegherea asupra membrilor întregului ordin judecătoresc. Ei ar:, în tote cazurile, dreptul de disciplina asupra tutor magistraților amovibili, asupra membrilor ministerului public și asupra auxiliarilor judecătoresci. El are în certe cazuri și în certe linite dreptul de disciplina asupra magistraților inamovibili, dupe cum mai jos se specifica. Art. 134. Curtea de Casatiune are privegherea și dreptul de disciplină asupra membrilor săi și asupra curților de apel. Dreptul de priveghere se exercita prin primul ei președinte și prin procurorul ei general. Dreptul de disciplina se esercita ae însăși curtea dupe distincțiunile mai jos stabilite. 1). A se vedea «Românolu» de la 19 20 21 22 23 24 27 28 29 11 30 Septembre. FOIȚA ROMANULUI 1 SEPTEM. 12 Domna Arnaud DIRECTOAREA DE POȘTA DE ELLE BERTHET IV PLECAREA Pate c'am vedut asprime și dispreț în ceia ce era numai reserva și prudență. Dar trebue să ierți uă susceptibilitate prea umbresa, vă delicatețe prea neîncredelare unei biele ființe care a suferit atâta de câtva timp. O mărturisesc, acesta posițiune falsă de rudă săracă într’uă familie avută, a revoltat orgoliul meu, mi-a părut c’ași remăne mai demnă d’acela pe care ’l am pierdut, trăind in independentă, fruct al muncei, primind uă funcțiune modesta dez onorabilă. D-tea, unchiule, ai binevoit a întrebuința creditul d télé pentru a ’mi-o procura ; al dat d’ua parte piedicile, al întreprins uă călătorie lungă, deși ai întâmpinat orecari resistențe, cu scop d’a veghea la stabilirea mea. Acum c’am găsit acesta retragere liniscita la care aspiram, m’as crede în stare d’a renunța la ea? Credi că m’ași da înapoi cu lașitate din fața unor meschine considerațiuni de train material ? Ai interpretat jjreü suferința mea vetjendute plecând din lumea aceia în care te întorci, mu’mi pare râu decât numai de d-tea. — Dar, Valerio, ești sigură d’a putea să suporți viața solitară, decolorată, plictisitóre de morte, ce’ți ai ales ? Acésta localitate e pitoresca, o recunosc, cu tóte acestea admirațiunea se obosesce repede d’a tot contempla asemeni lucruri. Primul moment trecut, vei cânta în jurul d-tele distracțiuni în armonie cu d-ta însăși, negăsind vei cădea în tristețe și descuragiare. — Viața ’mi va fi ocupată, activitatea și suvenirile ’mi vor ajunge pntru a ’mi umple ceasurile de solitudine. Acesta liniste profundă, acesta existență monotonă sunt aceia ce ’mi convine mai bine dupa atâtea agitațiuni și suferințe. D’altfel, oricât de umilită ar fi condițiunea mea, vom găsi pute ânca ocaziunea d’a face puțin bine și mulțumirea de mine ensu’mi ma va susține în momentele rele. — Liniștea pe care compt! Valerio, nu prea e asigurată. Legerul incognito ce am credut trebuincios pentru a nu atrage asupră d uă atențiune inoportună îmi pare fórte compromis. Dejea, ieri act tenor, d. Gerard, era cât pe aci ca sa te recunoscă și fără sângele rece ce ai avut... Dar se pate presintă că altă ocaziune, și mai ales e baronul acela de Puysieux care se află prin împrejurimi. — D. de Puysieux, și oricine altul, n’ar fi în stare ca să mé íngrijesc în mod serios. Am voit să evit, este adevărat, ca numele ce port, rangul ce am ocupat în lume să fie cunoscut p’aci, îmi era tema de mila, tot atît de insultătore câte uă dată ca și disprețul. E ca pentru ce am tinut a nu purta aci decât simplul nume d’Arnaud, unul din numele nóstre de familie, fórte potrivit cu posițiunea mea actuală, și ’ți mulțumesc, unchiule, d’a fi obținut de la administrațiunea poștelor ca să figureze numai el în actele oficiale. In ce privesce adevărului nume sperie. D. Gerard, d. de Puysieux, sau oricine, póte să spună, décâ ’i ar plăcea, că d-na Arnaud, directorea poștiei din St. Martin, se numea altă dată marchiza de la Villevêque, și că dânsa e văduva unui prefect mort fără avere, în acesta nu e nimic care póte să altereze servitutea mea. Acesta circumstanță, după ce ar produce póte uă impresiune trecâtore asupra bunilor locuitori în mijlocul cărora sunt chemată a trăi de acum în colo, nu va mai gândi nimeni la mine. Vom aștepta așa dar fără a me mișca orice eventualitate de natura asta , și voi suferi consecințele fără a mĕ tulbura și fără a mĕ plânge. Aceste vorbe erau pronunțate c’uă fermitate simplă care dovedea uă hotărîre luată. D. de Bernay strînse brațul nepotei sale la pietu’l și fise cu duioșie : — Aide scumpă Valerio, mă înșelasem. Luasem drept păreri de toți ceia ce nu erau decât dovedi de prietenie pentru mine... Curagiu așa dér și face ți-se voia, pentru ca stărui!... Cu ale acestea, décâ ’ți vei schimba părerea vr’aa dată, nu ezita d’a mĕ preveni. Voiu alerga ca sé te ia și e voiu trata tot ca pe un copil iubit. In timpul acestei convorbiri, preumblatorul lui se costa și ajunsese la intrarea defileului unde se îmbuca drumul. Atunci se opriră și întorcându-se, aruncară uă privire distrată asupra împrejurimilor. De asupra lor se întindea câmpia pădurosa, fecundă a cărei verdeță albăstrie a grînelor necopte, a pleopilor, măslinilor, contrasta cu verdeața stralucitóre a pâșunelor. In acesta parte redétarea localitaței, se vecieau în tóte părțile ferme, case, sate, unele încăldindu-se la sere ca lazaronii napoletani, celel’alte ascumfându-se sub arborii stufoși și netrădând din depărtare presința loc decât printr’un giruetă aurită sau printr’un ságeta de cloponiță. înapoia spectatorilor, din contră, totul era serios, despoiat, deșert, și drmul părea înfundată d’ua dată de un zid imens, ce nu se putea trece. Munții, după cum o spuserăm, era dispuși în caturi, diir ochiul ne putând se záréscá de jos numerósele văi ce separau acele maiestase trepte, s’ar fi dis că e un munte, ce se înalță din regiunea florilor pene în regiunea ghețurilor eterne. Sorele meridional ilumina undele torentelor stralucitore , și sunetele depărtate de clopoței, cântecele pasărilor, strigătele greierilor, sbârnâitul insectelor, tempera aceia ce ar fi fost prea solemn în calmul acelor singurătăți. Dar aceia ce ocupa mai mult, în momentul acela, pe călător și nepota sea, era trăsura care suia casfa la pas, ridicând, cu tóta încetinela sea, nouri de pulbere. Ea se apropia pe nesimțitele, și în curând, se putu aufli pené chiar și scîrțâitul ratelor, pene la suflarea grijitare a cailor obosiți. Ceasul despărțenia sosise. — Copila mea, dise d. de Bernaz c’un voce afectuosa, pe când suntem ânca singuri, n’ai vr’ua dorință a esprima ? N’ai se mé însărcinezi cu nici un comision ? — Mii de mulțumiri, unchiule, ai prevedut totul, nimic n’a fost neglijent pentru a asigura linistea mea. Cu tote acestea, urmă Valeria c’un aer gînditor, ’mi ai atras atențiunea asupra acestei posibilități... Orice reflecțiune făcută, te ași ruga d’a căuta printre hârtiele bărbatului meu, râmase în depou la otelul d-tele din Paris, și d’a-mi trimite, pe cea mai scurtă cale, un pachet care purta ca subscriere. Afacerile lui Puysieux. — E d’ajuns, respinse d. de Bernay, scriind câteva cuvinte în carnetul seu: (a atât) tot ? In acest moment, trăsura’l ajunse și se opri. Planchet se coborî după capră pentru a deschide ușa și se facă să se suie călătorul. Valeria, aruncându-se în brațele bătrânului, îl dise cu mai mult curagiu decât arâtase pîn’aci . — Aide! adio, generosa mea rudă, al douilea meu tată... In isolarea în care voiesc a trăi, mĕ voiu gîndi la d-tea în tóte dilele, la ori-ce ora ! — D-d ® 0 să te binecuvinteze, copila mea, respinse d. de Bernay c’uă voce alterată, sărutând-o pe frunte, și să ’ți dea liniștea de care ai trebuință dupé atîtea încercări dureróse !... Și déca într’adevĕr eredi, adaogâ el încet, câ ’mi datoresci őre care recunoscința, te conjur, uită necazurile ce ’ți a făcut mătușa d-tele pentru dragostea mea. Fără a mai aștepta respunsul, se grăbi d’a se sui în trăsură. Planchet, din pate’i, închise repede așea și sărind pe capră d'se Valeriei, cu un ton misterios . (Va urma)!