Romanulu, iunie 1890 (Anul 34)

1890-06-01

ANtTM AL XXXIV-LE .­­ Voiesce și ve! putea. ANUNCIURI . Linia de 30 litere, petit pagina IV.........................40 basil Setto „ „ „ » HI ...... I­V - f huîerțimil și reclame pagina III și IV linia . 2 „ » A se adresa: In­ ROMANIA, la administrațiune* ^anthd. IN PARIS, la Havas, Laffite et C­are, 8, Place d»­­ Bosons». LA VIENA, 1» d-u £ i Haasenstein et Vogler,­­Otto MmmeL IN ELVEȚIA, 1* „ » Di» țariie nek> »he dirert la ad salau­rtru MI WHS» ,partid aS,Ü — Scrisorii« Refraneate sa refusă — ESEMPLAPUl 15 SAN! REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA RREZOIANU, No. 18 Fnndatore.• C A. ROSETTI Dtrectore: VINTILA C. A. ROSETTI S'^dîți nnmef» d­» diminață BUCURESTI, 31 FLORAR Când ne gândim la norocul ce a avut magistratura română, alalt­eri, la Cameră, cu primirea amendamen­tului d-lui deputat Nucșoreanu, pri­vitor la jocul de cărți,—uă mare bu­curie ne coprinde. De ce? Căci ne ’ntrebăm cu spaimă ce s’ar fi întâmplat cu magistratura în noua lege, deci nepotul d-lui Nuc­șoreanu, nepotul care este causa efi­cienta a amendamentului cu jocul de cărți, ar fi avut și mai multe cu­sururi de­cât acesta de a juca la cărți, de a se scula fórte tânjliu și de a pleca tărbăcit la tribunal, pen­tru a da dreptate celor nedreptățiți. Gândiți-vă la urmările acestor cur­suri ce ar fi avut nepotul, și măsu­rați pe lângă ce primejdia s’a stre­curat magistratura română, presiune și viitóre. Căci Intr’adevăr — pentru a lua-o ș: noi pe tonul de dubios, zeflemea care a domnit în Cameră când s‘a introdus Intr’uă lege, de nu ne’nșe­­lăm seriosă, amendamentul nepotu­lui, — căci Intr’adevĕr, déca nepo­­tul d-lui Nucșoreanu nu ar fi avut numai aceste două cusururi, jocul de cărți și sculatul forte tanjiu ; a­­tunci e mai mult de­cât sigur că, cu iubirea’n avunculică, înțeleptă și preved­itóre, unchiul ar fi cerut, voia­jând cu duh din flore în flore ca , lu simpatică libelulă, se se voteze și alte amendamente coercitive, și alte amendamente cari să înfiene și cele­l­alte cusururi ale nepotului. Aceste amendamente ar fi trebuit admise fără dor și pote, nu numai pentru că escelentul unchiu m­ehedin­­țăn, nu d'amérique, pays du Panama, le cerea, ci pentru că și chiar în jocul d’a zefleméua parlamentară trebue șir, uă ore­care logică, ceva rost. In glume, mai mult de­cât în lu­crurile seriose nu poți bate câmpii. Astfel fiind, Camera ar fi fost da­­tore să voteze cu același entusiasm tote amendamentele unchiului, ins­pirate de cursurile nepotului. Deca 10, 20, 30 ar fi fost cusu­rurile, adică les écarts, «tumorile psi­­h­ice» după cum le numesce Man­tegazza, ale nepotului,—10, 20, 30 de amendamente ar fi trebuit intro­­duse în legea magistraturei, de către Cameră în colaborațiune cu unchiul. Și astfel legea acesta ar fi avut fericirea să posede un capitol, pe care comentatorii și profesorii de drept, in lămuririle lor, l’ar fi num t cu deosebită îngâmfare capitolul nuc* șomaneU și l’ar fi explicat și studiat pe tema «unchiul și nepotul» cu aceiași ardere și aceiași pătrundere cu care Poitier și Dumoulin stu­­dieza pe Gaius, Ulpian și Papinian. Păcat! E regretabil că capitolul Nuc*­șom­aneU se reduce la un articol în legea magistraturei, și daci ne bucurăm pentru magistrați că nepotul unchiului n’a avut de­cât 2 cusururi înfrânate acum bine de amendamentul jocului de cârți.­^­aapoi, din punctul de ve­­dere al pitorescului și zeflemelei în studiul dreptului, ne pare rău­ că, prin cumpătarea nepotului, unchiul a lipsit colecțiunea legile nóstre de capitolul «nucșorianeic». Ceea ce va consola puțin pe vii­tori Curas și Loyseau al Facultăți­lor nóstre de drept cu privire la stu­diul unicului amendament al «un­chiului» va fi faptul că, pentru a pricepe pe deplin intențiunea legiui­torului în redactarea articolului cu jocul de cărți,—comentatorii mai sus numiți se vor referi la discursul rostit de propunător, adică de legiuitorul unchiü, când a propus Camerei amendamentul său. Acest discurs, pus în adevărata­­ lumină, servit feliă cu feiță și de­­gustat en gourmet in tote suculentele și părți, — acest discurs va fi tot­­dăuna prefața necesară și mult do­rită pe care, înainte de explicarea articolului «nușcorianeu», profesorii se vor crede mai mult de­cât da­­ori a o aduce la cunoșcința stu­denților în drept. Pasagiul cu nepotul care se în­­arce dimineța de la cărți, și-apoi «se spală pe ochi», și-apoi «se trânteșce pe un canapea», și-apoi «se scula» «mănâncă», și apoi «se duce la tre­­bunal»—va rămâne ca un model de descripțiune rodală și simțită, ridică, cum­­ fic Francesi l atil­ vécue. Décá și «spălatul pe ochi dimi­neța când se intorce de la club» nu va putea corige pe magistrații pe cari ii mustruiesce amendamentul nicșo­­rianeii, apoi să nu mai avem speranță că sunt corigibili acești magistrați. In Camerile legiuitore ale lui Na­poleon III era un deputat, în opo­­sițiune, Gambon, care avea să vacă și pentru acesta vacă nu voia să plutescă oă contribuțiune nouă ce guvernul imperial pusese pe vitele cornute. Deputatul Gambon deveni­egendar și pe tema La­vache â Gam­bon se făcură minunate discursuri asupre drepturilor velățeneșci și a­­supra altor mari și înalte cestiuni UC uiipi. -COilb11* u I.;‘ îi iu..Tiuooiî etc. Amendamentul nucșoaianeîi este la rache a Gambon a sesiunei acesteia. Magistratura s’a simțit măgulită pâ­nă în rărunchi de cuvintele d-lui Nuc­șoreanu care, cu uă putere de abnega­­iune a la Cato Major, a scius să se desbrace de dignitatea­­ de deputat și ’n vederea cinstei de care trebue se bucure magistrații, a rămas numai unchiul care ’și corege nepotul, până și cu amendamente juridico-parla­­mentare. Zeflemena a devenit endemică. Par­lamentul dă tonul. Se 4'ce că Cur­tea de Casație și Curțile de Apel vor invita pe procurorii și pe preșe­dinții lor se fiă zeflemist! în discur­surile și ’n respunsurile de deschi­dere. Universitățile vor urma și după ele, în ordine ierarhică toți. «Nucșorianismul» bate ’n pinteni, căci e ’n flare. Nucșoranu for ever­­ l nunțat pedepsa cu mórte el zîmbi expri­mând un aer de indiferentă. Serbarea Principelui s’a oficiat aici prin un Te-Deum la câmp. Principele, Princi­pesa Clementina și toți Miniștrii asistau. In urma s’a făcut revista trupelor. Principesa Clementina părăsește astăzi Sofia pentru Viena. Berna, 30 Mai. Consiliul federal a adoptat procesul de lege pentru extrădare. Agenția Română Havas SERVICIUL TELEGRAFIC ■ ^ al „ROMANULUI“ 1­4 Belgrad, S0 Mai. Tribunalul de Întâia instanță a ridicat confiscarea care lovea un ziar din Belgrad pentru ca ar fi înserat un articol injurios pentru Regele Milan.—Tribunalul și-a mo­tivat decisiunea­ pe considerentul că Regele Milan nu se mai bucura de imunitațile regale. Budapesta, 30 Mai. Camera a respins prin 219 voturi con­tra 80 procetul pentru revizuirea legei in­digenatelor, propusa de d 1 Irányi. Petersburg, 30 Mai. Principele de Neapole a sosit. El a fost primit la gara de către Imperatul și de marii Duci. El s-a dus la palatul de iarna pentru a saluta pe Împărăteasa și pe ma­rele Duce de. Praga, 30 Mai. Dieta a respins tote propunerile tineri­lor cehi cari aveau de scop amânarea proectelor de compromis. Sofia, 30 Mai. In tot timpul cifirei sentințil, care a du­rat o jumătate de ora, Panitza a pâstrat un sânge rece extraordinar , când s’a pro- Corespondență din Beriad Scris sta în bugetul comunei nóstre, la art. 19 de la Serviciul tecnic. Salarul u­­nui inginer a 350 țol lunar și la art. 20 tot de la acest­a.­a unui desemnator, a­­jutor de architect, a 140 lei pe luna. In total 5880 lei anual. Nimic mai bun. In stareți de cultură în care ne gasim­ și în un oraș ca al nostru cu cel puțin 20,000 locuitori nici ca se póte sa nu se prevadă la cheltueli uă sumă pentru ast­fel de serviciu. Acesta cheltu­iala se impune de la sine orașelor, căci se presupune că ele merg cu timpul pro­­gr­esând. Construcțiunile făcute înainte au nevoe să fie reînoite și cele ce se fac a­­zura trebuesc să fie construite atât solid și așezate așa, ca ele se dea un aspect CU se pote mai plăcut locului unde se con­­struesc. Pentru acesta se cere un om spe­cial, un architect-inginer. Acesta cred că a fost mobilul, ce a făcut pe tote comu­nele urbane din­­ éle, să prevadă în bu­getele lor câte uâ sumă anumită pentru personalul serviciului tecnic. Acest serviciu funcționeza în genere în orașele nóstre de mai bine de 20 ani. Ber­indul îl are de aprope 30 ani. Ce a făcut la noi, în acest timp, acești omjeni speciari, pe­ cari eu numa, i­au anga­jat ca arhitecți-ingineri?—Au trăit pe spi­narea comunei atâta amar de ani, fără să facă nimic sau aprope nimic. Comuna cu nepăsare a asvîrlit în gârlă, în acest timp, suma de 150,000—180,000 lei. Se mé explic : Știut este cum că orașul nostru este un oraș destul de vechia și cu tóte acestea a rămas în urma multor altor terg­ri și acesta datorită numai și numai nepăsare) consiliilor comunale, care s’au strecurat pe la primărie, fără ca nici unul din ele să arate vr’un interes pentru înfrumuseța­rea lui. Comuna a chel­uit atâțea bani cu acest serviciu și n’a fost vrednica să aibă în a­cest timp, relativ destul de lung, măcar un plan al orașului cât de schilod. Nu a fost vrednicase capete de la acești omeni speciali, pe cari îl plătește de atâta vre­me, măcar să aliniere de stradă. Vinovați vor fi ei pate, pentru ca a arătat puțin zel în esercitarea funcțiune­­lor , dar mai vinovate sunt acele consilii, care răspun­­deau arhitecților, când veneau cu vr’uo propunere de înfrumusețare, să nu mai vină cu asemenea bazaconii. Bazaconii au fost, sunt și póte va fi pentru mult timp încă asemeni propuneri, pentru mulți din membrii consiliilor nós­tre , dar cine e vinovat de tote aceste dacă nu noi cetățenii, care am trimes în consiliile comunale ast­fel de bazaconii ! Nu apuci se mergi l o sută de pași pe stradele orașului nostru, și imediat trebue să te abați la stînga sau la drepta, căci ln capătul ei este un casă, un hambar sau o baratca. Se cladesce uă casă din nou, proprietarul ei o face acolo unde voesce și cum voesce, fără să i se impună de cei în drept loc trebue să fie supus alinie­rei. Se permite construiri de hambare și în stradele cele mai din centru și mai po­pulate. Nu voesce să țină socoteală, nici actu­alul consiliu comunal, ca dacă tote consiliile comunale au dormit pene acum, póte se va găsi, măcar mai târziu vr’unul care să fie mai deștept sau să se deștepte și să aviseze la aliniarea și înfrumusețarea orașului,­ dar atunci va fi târdiv. Atunci, construcțiunile fiind mai multe și mai mari, comuna va plăti mult și forte mult ca să facă acele rescumparari, pe care astă­­ fi le-ar putea face cu nimic. Ba consiliul nostru comunal s’a bucurat când a veglut cum câ architectul, care era angajat la comună până anul trecut, s’a dus în altă parte și nu a mai angajat pe nimeni. El are deplină încredere în Du­mitrul bulgarul câ va face aliniarea stra­­delor și în Șaim ovreiul că póte conduce la bun sfârșit ori­ce construcțiune. Ei i â lor consilieri­ cu nepăsarea d­v., cu Dumitru bulgarul și cu Șaim ovreiul nu transformați orașul din oriental în u­­nul occidental. * * * Este aprópe o lună de cadle de când țara întregii citesce aprope tsiduc scandalurile, ce se petrec la școla normală din Bârlad și învinuirile, ce ce aduc corpului profe­soral­i acestei școli. Astf­ee când vedem că paam­ele a rupt ori­ce zăgaz, când întreg corpul didactic a acestei școli este batjocorit, dator suntem să întrebăm pe d. Ministru al Instr. Publ. care trebue să țină fără părtinire cumpăna dreptăței în mână, ce se petrece la ai­ésta scala ? Noi care suntem în localitate seim, până la un timp ore­cari, cum stau lucrurile, însă restul țerei cere o lămurire. S’a trimis în ancheta, la acesta scala, în urm­a denunțărilor ce s’au­ făcut direct ministerului și duzelor, pe prefectul jude­țului, pe Directorul liceului din localitate și în cele din urmă pe d. Vițu, membru în consiliul permanent. A trecut de la cea dintâi anchetă aprópe o lună și jumătate și de la cea d’a doua mai bine de 2 săptămâni și nu vedem nimic oficial în acesta privință. Asemene acusațiuni nu pot să planeze și asupra celor nevinovați. Profitord perd față de elevi și de so­cietate din prestigiul lor, când ei nilnic sunt calomniați, când lumina nu se face­ când dreptatea nu se dă mai curând. Stan din deal. S’un vis frumos... ! Ș'un vis frumos tot vis române, Visam că sunt un paradis, Dar scurt îmi fu fin raiu norocul, Așa se vede ’mi este scris : XPiW jrΓT’ Vu raiu 'cu mine Și p’al­ten­ sîn mă tot strângeai Și lung gurița ta de rose Pe-a mele buze o lipeai, Când, iată I că nici știu de unde, De după o tufă ved­eeind Un ’nalt spătos și lung arhanghel, Din gură așa boscorodind , nici în raiu nu se sărută „Rai­ marș ’napoi d'unde-ați venit!“ Iar eu încremenind de groză Pe loc din somn mari și trezit. Și drept să-ți spun nu’mî place raiul Ș’arhanghelii cu așa cuvent, Și dacă în raiu nu se sărută" Apoi mai bine­ i pe pământ Iar pari ce ’n sfânt me voiu preface Ca ’n raiu se stau ca și un mut Și de-or ce ’n raiu nu mai mé aflu Tu vin în cace să te sărut. M Gregoriady de BouaCciii. DUMINECA—MARȚI, 1—3 IUNIU (20—22 MAT st. v.) 1890 ii. rv vis ‘20<~ Luminâză-te și vei fi ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; sese luni 24 lei; f­r«1 luni 12 lei; uă lună 4 lei. ~ Pentru Preoți, și învățătorii din sate abonamentul este re­dus la 30 lei pe an. Pentru toste­­ firile Damnaei poștale, trimestrul 16 lei. A se adresa: έN ROMANIA, la administrațiunea Ziarul ttî și oâeiesc pontai» A PARIS, la Haras. LafRt« et C­afe, 8, Place de­­a Bourse. Si GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA ți BELGIA, ia bi* rottrite poétaié. — Articolele nepublicate se ard — și­ au luptat alături cu italienii pen­tru independență și libertate, și că aceste suveniri le păstrază cu sfin­țenia toți italienii. Din parlamentul maghiar După sărbătorile Rusaliilor, parla­mentul maghiar la 28 Mai a ținut prima ședință, care a fost una dintre cele mai interesante. A vorbit cel mai mare orator al Ungariei, faimosul advocat de la Tiszat Esztâr, Carol Eötvös. Discuțiunea s’a încins tot asupra proiectului de lege referitor la Kossuth. Ca unul dintre cei mai hotărîți partizan­ al lui Kossuth, Carol Eötvös a apărat cu multă vervă proiectul, polemisând cu mai mulți dintre o­­ratorii guvernamentali cari au com­bătut proiectul. A vorbit afara de acesta a epuiau Karolyi Gabor, Pongrácz Karoly, Gu­­lacsy și apoi Polonyi, un alt distins membru al partidei Kossuthiste. Toți acești oratori au susținut proiectul și au condamnat pe guvernamentalii cari vor să rămână espatriat cel mai mare maghiar. La urmă a vorbit ministrul Szilágyi, polemisând cu oratorii oposiției. împăcarea franceso-italiană Se scie că de mult timp francezii nu prea trăiesc în bune relațiuni cu italienii. Nu le pot ierta acestora că au intrat în tripla alianță, alături cu germanii, dușmanii seculari ai Franciei. Nu este însă mai puțin adevărat că în timpul din urmă s’a manifes­tat ore­care prietenie între cele două națiuni. Mai bine s’a vătiut acesta acum că trăgătorii francezi au pe­trecut în Italia mai multe­­ zile. Pe unde numai ei au trecut, pretutin­deni ei s'a sătul cele mai caldurose ovațiuni. Aranjatorii acestor manifestațiuni și mare parte au fost membrii al oposiției italiane. Nu s’au­ dat însă în lături a manifesta nici guverna­mentalii. Astfel generalul Pellena, preșiden­­tul Reuniunei trăgătorilor a dat un mare banchet la­­ Doney în onorul francezilor, cu care ocasiune se în­țelege că nu a lipsit cele mai câl­­durose teste de înfrățire. A făcut apoi mare sensație faptul câ regele Umberto și-a exprimat do­rința de a i se presinta mai mulți tră­gători france­zi, căror le-a <zis că Ita­lia nici­odată nu va uita că france- 330 DL.AN­ER De când cu faimosa scrisore a lui Boulanger în care declară comitetul boulangist disolvat, nu s’a mai vor­bit de Boulanger. Acum de curând s’a vorbit asu­pra boulangismului și tovarășul de exil al generalului, d. Rochefort având întrevedere cu un cores­pondent al cfiarului XPX Liebe Ro­chefort a (fis că și dânsul declară campania ca sfârșită, sau cel puți­n întreruptă pentru nu se scie tot timp. Boulangiștii, a­u zis numitul <ji­­rist au comis prudența de a se a­­mesteca in alegerile comunale din Paris, unde s’au­ blamat grozav. A mai spus apoi că atât el, cât și generalul nu ar primi amnestia­­rea, că în timp de resbel s’ar în­­torce și ar lupta în frunte. Și mo­mentul acesta, a fs Rochefort, se póte întâmpla in ori­ce moment. Are informații exacte despre un resboiu apropiat. £> JL W XJIÜ­m TE Nenorocirea din Galați Cu ocasiunea ploei torențiale de Luni, 14 Mai, 40,000 chili­grame var nestins ce erau in piața Negri pentru serviciul noilor gherete, surpându-se pământul, au cadut într’o pivniță a unui cârciumar Ștefanescu. In căzătura acelei cantități în pivnița, din pricina tăriei cu care s’a surpat pământul și a apei care a făcut surpatura, cât și a varului cu­ jut, ușele pivniței care erau în­chise și două persane care din întâmplare se aflau pe ele au fost aruncate în podul cârciumei. Persanele au scăpat în svârli­tura lor în sus numai cu câte­va schelu­ri și cu sperietura. Decorat D. maior Hübsch, șeful musicelor mili­tare, a fost numit mare ofițer al ordinului Medjidie. M. S. Regina va pleca în curând la Sinaia unde se va stabili pentru vară. M. S. Regele va mai sta in capitală cât­va timp. Inspecție M. S. Regele a trecut ea în regimentu­l de geniu, comandat de colonelul Argin­toianu. Esposiția din Craiova Esposiția din Craiova se va deschide poimâne­cuni în asistența ministrului de de industrie și comerciu. Bolnav D. Al. B. Stirbeiu, fost ministru, care se afla bolnav la Viena, va sosi în capi­tala cu trenul de disera. Cugetăm­ In copilăria mea Adormiam cu­ o poveste, Am Jn copilăria mea Mi se pare o poveste. * De­și sărmanul asia de minte e lipsit, Când îl încarcă cu sarcini, el e neprețuit; Măgari fără de sarcini, cam mulți se întîlnesc De cu piciorul ’n­imeni ca într’ai lor lovesc. * De câte ori faci bine, Așteptă-te la roti, De câte ori poți visă, Fă binele mereu. SCIRI D’ALE PI­LEJ Se semnaleza o importantă mișcare in magistratură: * * *■ * D. Carp pleacă mâne dimineață la Cra­iova. * «** * D. Eufrosina Homoriceanu va ține mâne la orele 8 jun. seară în sala de sus a li­ceului din Ploesci, o conferință publică a­­supra «originea limbei.» * * * Camera a votat ori lege­a magistrature cu 80 voturi pentru, contra 36 din 122 votanți. * * * Soldații atinși de conjuctivita granulosa, vor fi trimiși In curând la Băile de la Govora, Lacul­ Sarat și Slatina sub con­ducerea unui personal medical. • * * Cu privire la mișcarea ce se pregătesce in magistratură, citim urmataiele in Ga* Iații . Ca mișcare intre magistrații curței nós­tre, este eminenta. D. Frodan, actualul prim-președinte al curței trece la casație. D. t­. Docan, advocat, se va numi prim­­președinte în locul d-lui Prodan. D. Victor Macri, advocat, se va numi președinte de secție în locul regretatului Ștefanescu. SOIRI DIN AFARA III :>■­ ■ / Din adunarea provincială boemă Asupra celor petrecute la 28 cu­rent în adunarea provincială din Haga, se scrie ca punându-se în discuție proiectul de lege privitor la consiliul cultural de provincia, tinerii cehi a făcut obstrucționism și au împedicat adunarea si proceda la discuția pe articole. Raportor al proiectului a fost ales d. Mattus. Din Petersburg în cercurile oficiale de la Peter­sburg și mai ales la ministerul de culte se ocupă cu proiectul de re­formă a legii instrucțiunei publice. Comitetul însărcinat cu redactarea proiectului a propus reducerea ore­lor limbelor clasice la 69 ore ln loc de 85 cât era înainte. In program se mai propune în­mulțirea orelor de stiințe naturale și desen. De­ore­ce consiliul de stat a pri­mit tote modificările introduse de comitet, e probabil că încă cu înce­putul anului școlar viitor legea se va pune în aplicare. Dă scrisóre Principele Albrecht de Austria a scris feld­mareșalului Moltke un scri­sore care este scrisă pe un ton cât se pate de amiral și gazetele din Berlin o comenteza viu de tot­ d­ä căsătorie regală Fiul mai mare al principelui de Walles se va logodi cu principesa Clementina, fiica regelui Belgiei și oră mai mică a principesei Stefa­nia, văduva arh­iducelui Rudolf. Planuri furate După trădarea a planurilor Krons­­tadtului din Rusia s’a mai întâm­plat acum un nou­ incident cu nișce planuri ale fortărețelor italiene, date consulul german din Genua. Acesta ensp le-a înapoiat guma

Next