Romanulu, ianuarie 1892 (Anul 36)

1892-01-01

ANUL AL XXXVI-LE Yoiesce și vel putea. ANUNCIUEI Linia de 30 litere, petit pagina IV ...... I. I 4t ku Detto „ „ n B m...... 2 tal - „ InserțiunI și reclame pagina IV linia. 9 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea «JiarnlnL IN PARIS; la Havas- Lafflte et C-nie, 8, Plaee de Ia Bonn« LA VIENA, la d-nil Haacenstein et Vogler, Otto MmM) IN ELVEȚIA, la „ on Pin­terile cele alte direct la administrațiunea dialecL Scrisorile nefrancate se refusft — a?­e­xemplarul UIban Fundator: C. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚI:­A. ROSETTI Strada Brezoianu, No. 12 îluminâza-te și voi fi. ^ abonamemttb la Capitali si districte, un an 41 tal; fise hu! 14 Mi­ei luni 12 !el. oft roial 4 IA Pentru Preoți și învățătorii din Are abonamentul este r*a dus la #0 lei d* an. £/ Pentru tóte țăril­e Uniune! pt>*<»te, trimestrul 15 US­A se adresa: __ v. IN BOKANIA, la administra#un< a­dionul# fl efletah pestele !| > MUkuUU jm*bnM* m­ui» m * Edițîuuea d© dímínétá1 BULETIN— "« — Demisiunea d-lui Pache Protopo­pescu e priimită. Scriea déta­­nse de unele­­ ziare, că d-sea se retrage din luptele politice și pleca în străi­­nătate pe timpul alegerilor, este ne­întemeiată. Organul d-lui Vernescu este autorizat să dea cea mai cate­gorica desmințire acestui sgomot scornit de foile guvernamentale ca să dea mai mult curagiu partizani­­lor lor. D. Pache nu mai este primar, dar nici nu se va retrage prin urmare din luptă, nici nu va pleca în străi­nătate, ci va lua partea cea mai activă la luptele cari se pregătesc în alegerile viitore. Acest fapt a îmbucurat pe mulți liberali cari cunosc activitatea și in­fluența fostului primar al capitalei. Cu acestă ocasiune ruse, guvernul a ținut să arete că el nu pate să întreprindă un act fără a face uă înșelătorie, fără a provoca indignarea generală. Se sflă că cu demisionarea pri­marului, au mai demisionat încă vrouă­­zece consilieri. Mai fiind de­misionați un număr óre­care de consilieri, cum sunt d-nii Blarem­­berg, Știrbey și Severeanu, con­­siliul comunal nu mai putea lu­cra, ne fiind In numărul cerut de lege, adică 28 membrii. Ce a făcut Insă guvernul? A priimit numai de­misiunea d-lui Pache Protopopescu și iacă a trei sați patru consilieri, éra pe ale celor­ l’alți a refusat’o ca să râmâe numărul legal. Apoi a dat or­din secretarului Primăriei să con­­voace consiliul. El s’a întrunit erl la două ore In număr numai de z zece și au ales Primar pe d. Orbescu cu 9 voturi. Legea Intr’adevĕr prevede că con­silierii pot să lucreze și în număr mai mic, dar numai după a doua convocare Insé și atunci nu pot trata lucrări cari nu sunt la or­dinea­­ Jilei. Agenții d-lui Catargiu au procedat Iasé alt­fel. El nu făcuse nici oă convocare și în acestă prima convocare nu era la ordinea­­ Jilei alegerea primarului. Guvernul dor a venit pe cale ne­regulată la putere, prin intrige și în­șelăciune, prin aceeași cale caută 80’și menție pe partizanii săi la Co­mună. Cestiunea este gravă și nici spa­­țiul, nici timpul nu ne permite a o trata serios și cu legea în mână, însă vom reveni. Trebue se scră țara la ce mano­pere alergă ministerul conservator ca ce se menție la putere. Noul minister Monitorul de a­ fi ne face cunos­cut că ministerul a fost din nou re­maniat. D-nii General Manu, A. B. Știrbei și D. C. Sturdza au fost dați afară și înlocuiți prin d-nii P. P. Carp, M. Ghermani și al Marghiloman. Mi­nisterul este deci ast­fel compun: Lascar Catargiu, președinte de consiliu și ministru de interne. Petre Carp, domenii. Alex. Lah­ovari, externe. M. Ghermani, finanțe. Gen. Lah­ovari, rezbel. Al. Marghiloman, justiție. C. Olănescu, lucr. publice. Take Ionescu, culte și instruc­țiune publică. Kd Nu avem nimic de spus contra capacității personelor cari au intrat în cabinet, dar mărturisim că nu în­țelegem cum va putea să se împace d. Carp cu d. Lascar Catargiu. Ne întrebăm ce va deveni progra­mul junimist. Fi-va primit el de d. Catargiu sau d. Carp va adopta pe al d-lui Catargiu ? Nu ftim încă nimic, dar putem chiar de acel să constatăm că uni­tatea de vederi a dispărut din nou din minister. Cea ce s’a întâmplat cu unirea conservatorilor cu liberalii ce va în­tâmpla cu aceia dintre dânșii și Con­stituționalii. Vom merge din crisa în crisa, din remaniări în remanieri ministeriale, până ce țara va impune voința sea, însemnătatea pe care o are însă acest minister, pentru moment, este că face să reiasă mai mult necon­­stituționalitatea disolvărei oamenlor. Pentru a doua oră un minister junimist-conservator este ch­emat de rege spre a face alegeri. DECLARAȚIA D-LUI CARP Constituționalul de eri­beră păs­­treză că absolută tăcere asupra re­­manierei ministeriale. El se mărgi­­nesce a spune că d. Carp a cerut, în întrunirea de la clubul Constitu­țional, un vot de Încredere spre a merge înainte. Timpul însă este nul esplicit, el ne spune ca d. Carp a făcut urmă­­tarea declarațiune : Aspiá fuseseră convocați mem­brii Clubului Constituțional ; vie­mă două sute de persone din Capitală și provincie respinseserá la invitații D. Carp, luând cuvântul, a făcut uă declarație cam în termenii ur­mători : € Negocierile, pe care le începusem cu d. Catargiu, sunt aprópe sfârșite: «Tóte nuanțele conservatore vor fuziona sub direcția d-lui Lascar Ca­targiu. «Sper că d-v. toți, care ați dat concursul partidului Constituțional, veți continua a da sprijinul d-v. și guvernului in care doi din­amicii noștrii și cu mine vom intra. —Vă cer concursul d-v. pentru ca să ne ajutați să săvârșim opera de refor­me pe care o începuserăm, căci să pot spune că uă Înțelegere deplină s’a stabilit în privința reformelor ce vor constitui programul nostru co­mim.“ Uă simplă observațiune : 1 Soiam că până acum se punea litere mari când regele spunea Eu sau­re pot spune ; vedem însă că fiarele conservatore încep a se servi de litere mari când d. Carp vor­­besce, când densul declară : Fă pot spune. Luăm act. n localul Primăriei și d. Șoimescu, presidîndu’l, a comunicat că demi­siunea d-lui Pache Protopopescu a fost primită și a rugat pe cel pre­­sinți se procedă la alegerea noului primar. D-nul Velescu, unul din consilieri demisionați, a declarat că ’și retrage demisiunea și s’a procedat la vot. Resultatul a fost că d. Orbescu a întrunit 4 voturi și s’a considerat ca ales Primar al Capitalei. In urmă s’a procedat la alegerea ajutorelor și au întrunit 9 voturi d-nn­ Cerlenti, Bălășanu și Serafim, un alt demisionar. In timpul acestui consiliu s’a în­­tâmplat un scandal, după cât află Lupta. Consilierii cărora li se respinsese demisiunile de către d. L. Catargiu, au sosit și au declarat că persista în demisiunile lor, și deci nu permit să’i considere că mai fiind consilieri. Declarația lor n’a fost luată în somn și s’a procedat la alegerea pri­marului și a trei consilieri. Noul Primar Un fapt, fără precedent, s’a pe­trecut tot ieri. Dimisiunea Primarului Capitalei și a 5 consilieri a fost primită și deci, conform legei, urmă ca alegătorii să fie convocați spre a complecta con­siliul, care nu mai putea lucra, ne­fiind în urmă legal. Cu tote acestea, era diminuță de Ză­­trenu, secretarul Primării, din ordi­nul ministrului de interne a convo­cat pe consilierii râmași, spre a pro­ceda la alegerea unui nou primar și a 3 aj­utore. La 2 ore 10 persone s’au întrunit Violarea legei electorale In legea electorală comunală ci­tim : Art. 22. Adunarea alegătorilor în comunele urbane și rurale are loc din 4 în 4 ani, în cea d’intâiü Du­minică a lunei Decembre. Ea se convocă și extra­ordinar, în cas de disolvare sau când, prin va­canțele ivite, consiliul comunal ar fi redus la doua treimi din numărul membrilor preventuți de lege. Art. 23. Primarul comunei con­voca pe alegetori cel puțin cu 15 grile înaintea grilei fixată pentru ale­gerea generala și cel mult în doua luni de la cea din urma vacanța i­­vită in cazul alegerei unei treimi. Convocarea se va face prin publica­rea și afișarea­­ zilei fixată la Primă­rie și tot cuprinsul comunei. Ea va mai cuprinde numărul con­silierilor ce sunt de ales, localul unde va avea loc alegerea, precum și ora când scrutinul va fi deschis­­ și în­chis. In consiliul comunal actual al Ca­pitalei nu numai că lipsesc o o treime din membri, dar abia oă treime din totalul membrilor sunt în ființă. De ce deci nu s’a convocat alegă­torii ? este resultatul unei coalițiuni între elemente opuse incapabile de a se înțelege în urmă pentru a forma un guvern serios. Acesta coalițiune nu a putut obține de­cât o­ majoritate de 4 voturi și acesta încă pentru că câți­va conservatori s’au abținut nu pentru ostilitate ci în­­ scopul de a grăbi soluțiunea dorită în sensul con­servator. Votul aprobat că conservatorii e­­rau cu mult mai numeroși la Ca­meră. După ce face istoricul crizei ministeriale și expune că cabinetul Florescu nu era în raport cu com­­­posiția Camerei pentru că conserva­torii mai numeroși în parlament­e­­inferiori în numér liberalilor în minister, ceea­ ce impunea retragerea acestui cabinet. Corespond,­­ju­ce că di­zolvarea, care devenise necesară, nu se putea acorda de­sigur de­cât con­servatorilor, singurii cari se put­ for­ma un guvern guvern și tare cu u­­nitate de direcțiune și de vederi. Nu putea fi vorba de un guvern de coalițiune care se continue cu ace­­lași Cameră pentru că s’ar fi găsit în minoritate de la început. Cât des­pre un minister național-liberal, nu mai puțin ar fi fost cu neputință căci acest partid este de la mortea lui Ion Brătianu fără vr’un șef a cărui autoritate să fie recunoscută, fără unitate de vederi politice inter­ne și externe. Denainitarzl In Berlin Din Berlin se scrie, cu data de 24 Decembre: «Pavilionul cel mare de cristal de la restaurantul cuartierului Thiergar­ten, a fost aruncat în aer printr-u­ esplosie de dinamită. Mai mulți vi­­sitatori ai restaurantului au fost ră­niți, dintre care câți­va sunt pe mar­­te. Faptul e atribuit resbunărei și a produs să vină emoțiune. Conflictul franco-bulgar Tans, 30 Decembre j Contrariul știrilor engleze, cali <fic că Bulgaria caută o­ intervenire e­­ventuală a Porței în afacerea Cha­­dourne spre a profita pentru a re­clama independența sa, on notă o­­ficialá publicată de «jl care declară că știrile din Sofia fac să se spere uă apropiată soluțiune a acestei afaceri într-un sens favorabil reclamațiuni­­lor Franciei. Londra, 30 Decembre. Daily Telegraph crede că Bulgaria nu va acorda, în afacerea Chadourne, vr’uă altă concesiune de­cât acea­­ semnalată, Pesta nefiind dispusă să exerciteze vr’uă presiune care ar avea de resultat ca să facă pentru Însăși Turcia expulsarea străinilor mai grea pe viitor. Turcia și Bosnia-Brzegovina Articole publicate de cât­va timp de ziarele austriace, cu privire la pro­gresele ce le face Austria în provin­ciile turcești ocupate, au pus pe gân­duri pe Inalta Porta ca și pe sultan care se tem ca nu cum­va ocupa­­țiunea să nu devie în curând uă a­­nexiune formală. Ministrul de externe al Turciei ,și-a exprimat deci dife­riților diplomați europeni indignațiu­­nea energică a guvernului turc, care protesta cu tărie împotriva unui abus al Austriei în provinciile ocu­pate și care trebue a fi restituite Sul­tanului. Cine nu regăsește aici înrîurirea d-lui Nelidoff, ambasadorul rus din Constantinople ? Pe ce se duc banii țerei Viena, 30 Decembre Corespondența Politică (tera ofici­­<ală a tuturor guvernelor din Europa) qu­ce, vorbind de noul minister al Ro­mâniei că votul de la 9 Decembre ! Tratatul comercial franco-rus a căror demisiune a fost Primită de: Wyșnegradski, ministrul de finanțe al Rusiei, în ultimul consiliu de mi­niștri, s’a pronunțat în favorea în­­cheierii unui tractat de comerciu între Francia și Rusia. Nu mai puțin rusé se­­ zice, că cel puțin pentru moment, țarul s’a opus acestui proiect. Ce vor fi picând numai șoviniștii francezi adoratori al Rusiei și al țarului în special ? China, Rusia și Anglia piarul englez Daily Chronicle pri­­mesce din mangai uă telegramă prin care i se comunică că prezența bastimentelor engleze în apropierea de Vladivostock și a peninsulei Co­rea e datorită mișcărei de înaintare a trupelor ruseșci în­spre regiunea Pamirului. Se crede că China ar fi dispusă de a ceda Angliei insula Formosa, în care cas s-ar simți sigură de a­­jutorul acestei puteri împotriva Rusiei. Declarația „României" România face următorea decla­rațiune . Organele stăpânirei răspăndesc fel de fel de neadeveruri cu scop de a induce opinia publică în erore, între altele, ele afirmă că d-nn general Florescu s’a retras din comitetul par­tidului liberal conservator și că d. Pa­­che-Protopopescu plecă la Paris, hotă­rât să se abție de la ori­ce acțiune politică. Suntem autorizați a da cea mai formală desmințire acestor știri min­­ciunase fabricate în oficinili ciocoești. VINERI, 1 IANUARIE 1892 (20 DECEMBRE­ st. v. 1891) Influența e ca martea, nu cruță pe nimeni Berlin, 30 Decembre ț­are se află din Petersburg că Im­­părătusa este bolnavă de influența și că e silită se remâie la Ga­tschina. Informați­u­ni Ni se scrie din Sibiu că tineretul de acolo a espectat oă telegramă de mulțumire d-lor Bonghi, Imbriani și Garibaldi cari au sprijinit cu căl­dură în congresul de pace de la Ro­ma propunerea d-lui N. Fleva, fă­cută In favorul mai ales a Româ­nilor din Ungaria și Transilvania. Ear d-lui N. Fleva i se trimite un album, acoperit cu numerase iscă­lituri. —X—~ Din Roman ni se comunică trista știre despre încetarea din viață a d-nei Ana Mortzun sora amicului nostru V. G. Mortzun fost deputat. Trimitem sincerile nóstre condo­leanțe familiei greu lovită. x^ Duminică 22 Decembre ora 1 p. m. la scala de băeți de la Lucaciu, se va face distribuțiunea de îmbră­căminte și încălțăminte la 250 elevi sarad de ambe sexe de la tote șco­­lele primare din Capitală. —x — S’a hotărit ca România să nu ia parte în mod oficial la exposiția de la Bordeaux. —X— Se vorbesce despre tratări ce s’ar începe cu d. Teclu, profesor de chi­mie la universitatea din Viena, spre a se stabili în Bucuresci. —x— In vederea lucrărilor de la Por­țile de fier care ar putea sé Inles­­nască unei flotile inamice a intra pe Dunărea de sus, ministrul de ves­­bel a făcut uă cercetare rigurosä a­­supra stării fortificațiunilor de la Peterwaradin. Acesta fortăreță a fost forte negligiată până acum și nu era armată de­cât cu tunuri de model vechin. Se vor face acum impor­tante lucrări de reparațiune. Z­­arele franceze spun că acesta disposițiune este luată în vederea unui atac al șerbilor încuragiați și ajutați de ruși. —x— Iată­­ numele consilierilor comunali ministrul de interne: D-nis Naumes, Răceanu și Al Un brigadier mpușcat erl roci­tul fusese la­ drept și că s’a relelor tratamen­­ u, Hagi-Stoica, Ionescu. C.­­x—. Ie la giandarmi s’a Se pretinde că neao­­at în armată pe ne­împușcat din cauza e. 1 ‘ -­X— liberali și vernea­aduse și d. Serafim d. L. Catargi care’l vor lua vacanță Săm­ Tratările Intre câni urmeza. Erl sară s’a d. Vernescu la Fleva, Sturza, și alții. In ur Tribunalele bătă 21 curent. Cu privire la nel d-lul Serafi urmatórele: Ieri d. L. Ca gent de poliție -x— retragerea demisia­­!, Voința N. publică argi a trimis un a- să cheme la d-sa pe consilierul demisionar Serafim. D. Serafim rufusă să margă la mi­nisterul de interne,­­jăcând că d-sa nu este folostită, ca să fie dus de agenții polițienești pe la cei mari și ceru cel puț­i­nă carte de visită a d-lui L. Catargi. La col. I de Prahova se crede că liberalii vor menține candidaturele d­­lor Radu Stafian, G. Stoicescu și G. Gireșianu. La col. II Brătianu și Vor candida d-nil D. C. Grigorescu. Pentru cele l’alte locuri nu s’a decis încă,­­s a ținut­uă întrunire la care a asistat d-nil Pache Protopopescu nă d. Vernescu, cu mai multe persone care veniseră cu d-sea, s’a dus la d. D. Brătianu. Aceasta i se se presen­ă la rugă să-și retagă demisia. D. Serafim se supuse. x— Telegrame Împăratul a­renberg colonel de hazari No. 1. înțepenire pe neputință ca Regele și face probabil Corespondențe ca presa grecés el Viena. 30 Decembrie. politică asta din Athens a continua se agite opi­nia publica In­­ c­estiunea sculelor din Bul­garia. Guvernul a resitat pană acuma la presiunea opiniunei publice care cere afi lângă Puteri, dar este ca se întreprinsa vr’un de­mers in acest sens. Stuttgart, 30 Decembre legina de Würtenberg vor de la 18 Ianuarie să visită Imperatului Germaniei. Se asigura ca vor merge de asemenea se vo<ea și pe impe­­ratul Austriei și pe prințul regent al Ba­­variei. Berna, 30 Decembre Regele și regtina au primit după obiceiu pe Corpul diplomatic. Paris, 80 Decembre. Camera a votat proiectul de lege care acordă un t­ia provisorie. — D. Rouvier a cerut Oamen­i să continue ședința pana la votarea bugetului. Senatul a adoptat taxele de vama așa precum au fost votate de Camera, afară de taxele asupra cânepei pieptănate și a petroliului, el a menținut pentru petroliu taxele de 18 și de 24 franci. Senatul a adoptat fara discuție proiec­tul :­12 provisoriu. Londra, 80 Decembre Times crede­ ca: Sir Drumond Wolff vi înlocui pe Sir White la Constn­tiopol Age Viena, 80 Decembre numit pe Regele de WAr­­-proprietar al regimentului sr

Next