Romanulu, februarie 1893 (Anul 37, nr. 22-44)
1893-02-01 / nr. 22
ANUL AL 87-LEA—No, 33—Ediția Il-a Voesce și vei putea ABONAMENTE. 36 lei pe an în totu tura; 20 „ „ șese luni „ 10 „ „ trei n „ 60 lei pe an în strainătatea wnwrinii. ^ ^n'a ^ bani; p. m a ft U ft 11 N U 1, 1 reft. Inserții și reclame 2le Scrisorile nefrâncate se refusa.—Articolele nepublicate se ard. Anunciuri și abonamente se primesce la administrația parului. EXEMPLARUL 10 BANI REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianu, 12 Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Director, ViNTILA C. A. ROSETTI MERCURI, 1 FEBRUAR. (20, IANUAR, st.v.) 1893 Luminetate și vei fi IN GERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg Berlin) și d. G. L. Danbe (Prankmrt LA GENEVA, la Haasonstein și Vogler.—AUS TRIA la Dukes, I Wollzeile 6—8, Vien» IN STREINĂTATE anunciuri se primesc« LA PARIS, la d-nil Lorette, rne Caumarti» —Havas 8 place de la Bourse—Jones, 81 rne Paub. Montmartre - Adam, Bd Raspall 168 Abonamente se pot face la tote biutourile poștale din țară și străinătate. EXEMPLARUL Io BAU Bucuresci, 3 i; 19 Călindar BULETIN D-un senator Urechie ’și a desvoltat, era interpelarea sa, cu privire la conferința interparlamentară. D-sea a arătat că există un curent puternic printre națiunele civilizate ale Europei, timțând a regula orecare puncte ale dreptului ginților spre a se rări căușele care dau nastere veslelelor. ”"Cu drept cuvânt, eminentul senator este speriat de marele cheltueli ce să fac pentru întreținerea armatei și regretă că încercările ce s’au făcut până acuma spre a să pune capăt resbelelor, n’au putut isbuti. Interesul ce presintă cestiunea arbitragiului internațional, a motivat interpelarea adresată guvernului cu privire la demersul ce se pretinde ca s’ar fi făcut de republica Statelor Unite, in acestă privință. După cum trebue să ne așteptăm, ministrul nostru de externe nu putea respunde conform dorințelor nóstre. Cu tote acestea d. Lahovari, care n’a primit nici uă comunicare din partea marei republice Americane, a făcut uă prețioasă declarațiune arătând că guvernul român aderă din inimă la silințele sufletelor generoase, care tind a avea uă eră de pace in acesta lume, dar un guvern trebue se se preocupe și de realitate, ministrul nostru din afară constatând că încă n’a sosit timpul când nu vor mai fi resbuse, crede că noi trebue a ne pregăti spre a fi In stare se înfruntăm eventualitățile probabile. In același timp insă va căuta să Introducă clausa arbitragiului în convențiunile de comercii, când părțile contractante vor primi. Discuțiunea acestei interpelări, a dat ocaziune d-lui Gr. Sturza de a arăta confederațiunîi statelor, care este mijlocul cel mai sigur de a asigura pacea. Discuțiunea a fost interesantă și cu plăcere vedem aducându-se la tribuna Senatului cestiunea confederațiunii. *4 Telegrame Paris 30 Ianuare.—Un duel cu sabia a avut loc între Dnil Pichon ț și J.Déroulédé; cel dintâiü a fost rănit ușor în flanc și cel d’al doilea la față. — D. Delafosse, deputat, a voit să întrebe pe ministerul în privința Egiptului, însă, din causa negociațiunilor diplomatice din acest moment, D.enevelle i-a cerut să-și amâne întrebarea. Comisiunea Cam ri a adoptat, astfel cum a fost votat de Senat, proiectul privitor la,insultele către suveranii și ambasadorii străini, precum și provocările la mai multe crime. Senatul a votat urgența pentru propunerea tinzănd a pedepsi cu inchisore pe martorii cari ar refuza să spună adevărul judecătorului de instrucție; dreapta a votat contra. Această propunere vizează pe d. Delahaye. Senatul a adoptat convențiunea comercială cu Muntenegru și Maroc. Romană. Ianuare.—Uă reviste ordonată de guvern în celelalte bănci nu a descoperit nici uă neregulă în vreuna din aceste bănci. Cariera. Răspunzând unei întrebări a d-lui Montagnac. Giolitti a desmințit știrile relative la cererile iminente de urmăriri în contra deputaților. D. Brin, ministru afacerilor străine, ca răspuns la o întrebare, a declarat că se va informa în privința cruzimelor 1» cari ar fi supuși Italie în Brasilia și că va cere satisfacție pe cale diplomatică. Berlin 30 Ianuare. — „Kreuz Zeitung“ raportează că la prânzul de gală dat Sâmbătă, la Curte, împăratul a ridicat un toast iu onerea împăratului și împărătesei Rusiei, a Țareviciului și a familiei imperiale. Țareviciul a răspuns prin un toast în nemțește în onarea împăratului și împărătesei Germaniei și familiei regale Londra 30. Ianuare „Times“ anunță că Sultanul a conferit lui Riaz Pașa marele Cordon al ordinului „Osmanie“ cu placa in briliante. Viena 30 Ianuare.—Orientul Express Viena-Belgrad Constantinopole nu a plecat a<la St. Petersburg 30 Ianuare.—Țareviciul a sosit d<ji la 12 Viena 30 Ianuare.—Prințul Bulgariei a sosit Strasburg, 30 Ianuarie.—Guvernatorul a deschis in palatul cel nou delgațiunea Alsaciei-Lorena. Guvernatorul a făcut să reiasă in discursul său situațiunea bună financiară a provinciei; anul 1892 a dat un excedent de 2 jum. milioane; anul 1893 va da de asemenea un excedent important. Bacelona, 30 ianuarie. — Un meeting de studenți liberali a blamat greutățilepuse la deschiderea unei capele protestante la Madrid. Mai mulți ultramontani au venit să facă zgomot; in urmă s-a iscat și să ceartă. Poliția a disolvat întrunirea și a făcut mai multe arestări. Madrid, 80 Ianuarie.—Ziarele Carliste anunță că ducesa de Madrid a murit la Viareggio. Budapesta 30 Ianuarie. — 1500 lucrători din fabrica de arme s’au pus in grevă cerând sporirea salariilor și schimbarea condițiunilor de muncă. Greva a fost provocată de lucrătorii socialiști prusiani ocupați la fabrică. Berlin 30 Ianuarie. — Tratatul comercial cu Egiptul a fost depus la Reichstag. Londra, 30 Ianuarie. — Se asigură că discursul Reginei la deschiderea Parlamentului va constata relațiunile amicale cu tote puterile; va anunța că legea „Home rule“ va fi cea d’ântâiă presintată Parlamentului și va declara că trimiterea de întăriri in Egipt nu constitue oă modificare a politicii engleze. Paris 30 Ianuarie. — „Figaro“ zice că regina Natalia va părăsi Biarritz pe la mijlocul lui Martie și se va duce in Crimea prin Marsilia. St. Petersburg 30 Ianuarie.—Guvernul are intențiunea să ia măsuri pentru a obliga fabricile ruse să scată prețul materialului de drum de fier, dar nu va lăsa intrarea liberă a produselor similare străine. Copenhaga 30 Ianuarie.—Vice-amiralul Dochum a murit. Viena 30 Ianuarie. — împăratul a conferit d-lui Merry del Val, ambasadorul Spaniei, marea cruce a Sf. Ștefan. Budapesta 30 ianuarie. Camera a respins moțiunea de a se crea o armată ungurescă autonomă și a adoptat proiectul, care fixăză contingentul pentru 1893. Ministrul de resbel, generalul Fejervary, a stăruit asupra trebuinții de a se menține limba ungurescă in armată din moment ce Landwehrul unguresc trebue să coopereze cu armata comună. Berlin 30 Ianuar.—Dieta a votat budgetul ministerului de interne. — Monitorul publică un rescript al Imparatului adresat d-lui de Caprivi, însărcinând pe Cancelarul să mulțumească tuturor persoanelor cari au trimes felicitări Majestății sale cu ocasiunea aniversării nașterii sale, împăratul și-a exprimat în acelaș timp satisfacțiunea pentru semnele de devotament și patriotism ce i s’au mărturisit în această împrejurare și pentru încrederea ce i se arată pentru sforțările sale asupra siguranței patriei și cari confirmă că aceste sforțări vor fi încoronate de succes. Un mare premj va avea loc măine la contele d’Eulenburg; d. de Caprivi și numeroși deputați au fost invitați. Se asigură că și împăratul a promis să asiste. Ordonanța d-!ui Rasty „Adevărul“ vorbind de măsura ilegală luată de d-nu Rasty scrie: Colonelul de (?) Rasty, despre care numai cei inițiați știau până astăi că este prefect al poliției capitalei, a eșit din rezerva în care stătea până acum și care-i ședea așa de bine. Ceea ce este mai nostim, e că polițaiul capitalei debuteză cu un atentat la libertatea presei, atentat dechizat—ce e dreptul—căci fiorosul colonel nu are curajul de a comite fățișită ilegalitate. Precum se vede, poliția își permite să dea ordonanțe, care, chiar sub forma acesta nevinovată, alcătuesc un atentat în contra libertăței presei. Căci a opri pe visători ca să strige conținutul Ziarelor —și Ziarele guvernamentale sunt mai totdeauna lipsite de un conținut interesant însemnătă nici mai mult nici mai puțin decât a împiedica răspândirea Ziarelor neplăcute guvernului. Nimic mai ușor, pentru orice zbir al poliției, decât să aresteze pe un vînzător de Ziare sub pretextul, că a călcat ordonanda (?) poliției și a strigat conținutul Ziarului. Am dori ca prefectul poliției să ne arăte un text de lege, care să î permită a publica ordonanțe ca cea de mai alaltăieri. In schimb noi vom dovedi, că Constituția interzice formal orice măsură în contra libertăței presei. A împedica pe căi piezișe vânzarea ziarelor neplăcute guvernului, însemnează a pune stavile libertăței presei și acesta nu se pate ori cât de colonel și oricât de ? Rasty ar fi cineva. Noi putem da"colonelului de la poliție un sfat, să se astâmpere’și se nu caută ași face reclamă în chestiuni pe’care nu le pricepe, tocmai fiindcă e colonel și tocmai pentru că e de.“ Miserie Regală Ne mai având exemplare din Romanul, în care a apărut începutul romanului Miserie Regală Am luat disposițiuni spre a se retipări începutul acelui roman care a făcut un mare sensațiune în lumea politică. Deci facem cunoscut că toți abonații cei noui, vor primi gratis, tot ce a apărut din Miserie regala ARTON Despre faimosul Arton Timpul dă următorele amănunte: El a scăpat din mâna agenților care -i urmariau, cum scapă vulpea șireată de ogari în momentul când aceștia stau să pună gura pe ea. Acești agenți erau ei vestiții Jeanme și Soudais san un atașat al parchetului din Paris și un agent al poliției ungurești ? Iată că „gravă“ cestiune care a rămas neelucidată până acum. Lumea oficială susținea cu tot dinadinsul că agenții nu erau Jeaume și Soudais. Dar mai mulți membrii ai coloniei franceze din Bucureșci ne-au afirmat că au recunoscut perfect pe Jeaume. Se pare că acesta ținea să nu se scie că el e în urmărirea lui Arton și că voiagra sub un alt nume. Oricum ar fi acești agenți, atâta e pozitiv că n’au putut descoperi pe Arton în România, ajungând la Iași cu două zile prea târziu. Aici au aflat însă că Arton a luat în dimineța zilei de 12 Ianuarie un bilet pentru Cracovia, cerând chiar casierului gărei explicațiuni asupra mersului trenurilor. Agenții au apucat atunci drumul spre Lemberg, sperând să prindă pe fugar sau pe drum sau la Budapesta, unde se află amanta lui Anton, care e supraveghiată de aprope. Dar până in momentul de față nu se cunosce rezultatul cercetărilor lor. ,, Arton, care e forte șiret, a putut să ia numai de formă și in mod ostentativ un bilet pentru Cracovia, iar aici să fi luat prin conductor un alt bilet pentru altă destinație. Asemenea a putut chiar in Iași să ia, pe lângă biletul pentru Cracovia, un alt bile pentru altă destinație, însă acesta să-l fi luat prin mijlocirea unui hamal. In ziarele franceze și belgiane vedem că pe când Arton era căutat in Bucuresci, în același timp se faceau strașnice perchizițiuni prin toate otelurile din Bruxelles și din alte orașe belgiane pentru descoperirea lui. După u corespondență din Paris a Independenței belgiane, poliția din Paris ar fi stabilit, grație scrisorilor și depeșilor pe care Arton le trimetea din diferite capitale ale Europei amicilor săi parizieni, toată odisea fugarului prin Europa. Părăsind Parisul, Arton s’ar fi refugiat mai intâiu la Londra, unde are numerose relațiuni. Apoi s’ar fi dus pe mare de-a dreptul în Belgia. De la Bruxelles, unde a stat timp destul de îndelungat, s’ar fi îndreptat spre Viena, Bucureșci, Sofia, Constantinopole, reîntorcându-se tot pe acestă cale. Noi putem adăuga că Arton își alesese în timpurile din urmă ca centru al peregrinagielor sale, după Bucuresci, unde a stat două luni, Budapesta, unde și-a transportat amanta. Un detailiu destul de curios. Pe când se afla Arton în Bucuresci, a primit vizita unui agent al guvernului francez, care s’a încercat să obțină de la el lista celor 104 deputați compromiși, cum și alte destăinuiri. Dar se adaogă că Arton s’ar fi închis într’un mutism desăvârșit și că numai după acesta guvernul francez s’ar fi hotărît să’l captureze. Dăm acestă scrie sub rezervă, cu tote că o avem dintr’un izvor, în care nu ne e permis să ne îndouim. Cispositiv, insă, că Arton a intreținut’uă corespondență Z^cu cu Parisul de oriunde s’a aflat și că poliția din Paris știa prin urmare in tot momentul unde se află Arton, căci, deși telegramele sale purtau un nume fals, poliția franceză știa cine o ascunde sub acest nume. Parchetul nostru a declarat că deci ’i s’ar fi spus de la Paris că Arton are un corespondent in capitala Franciei, era, prins numai decât. Afacerea Panama Paris 30 ianuarie. — Comisiunea de ancheta a respins propunerea de a se numi un raportor general, pentru că se crede că misiunea ei nu ie încă sfârșită. A refuzat de asemenea să desemneze un raportor special, care se someze pe U. Qalahaye de a proba in mod complet acusați unele sale, unde a numit doua sub-comisiuni noul Însărcinate în special cu cercetarea rolului membrilor parlamentului și a presei In afacerea Panama. în’al © 4ile I D-na George Steriade a luat funcțiunea de prim-redactor al <iliarului V Indipendance romaine în locul d-lui Ionnescu-Gion. Primăria a însărcinat 404* parsons spre a fi comisari de onore ai balului ce va da la teatru, la 26 ianuarie. Clubul conservator a reales vechiul, său comitet, compus din d-nii general Manu, Știrbei, A. Lahovari, C. Olănescu, G. Triandafil, G. Peucescu, I Ciuflea, A. Catargiu, N. Filipescu, C. Borcescu, și A. Drestorian. Procesul d-nei Alexianu a fost amânat, de curtea de apel din causă că procedură n’a fost îndeplinită. D. Gr. Brătianu a plecat la T. Măgurele unde ’și pune candidatura de deputat. Voința anunță că d. dr. Assaki se va întoarce in țără, la finele lunei Marie. Mai multe musici militare’din județe au sosit in Capitală, pentru serbările ce se vor da la venirea Principelui].. Moștenitor.