Romanulu, februarie 1893 (Anul 37, nr. 22-44)

1893-02-01 / nr. 22

ANUL AL 87-LEA—No, 33—Ediția Il-a Voesce și vei putea ABONAMENTE. 36 lei pe an în totu­ tura; 20 „ „ șese luni „ 10 „ „ trei n „ 60 lei pe an în strainătate­a wnwrinii. ^ ^n'a ^ bani; p. m a ft U ft 11 N­ U 1, 1 reft. Inserții și reclame 2­le Scrisorile nefrâncate se refusa.—Artico­lele nepublicate se ard. Anunciuri și abonamente se primesce la administrația parului. EXEMPLARUL 10 BANI REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianu, 12 Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE Z­ILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Director, ViNTILA C. A. ROSETTI MERCURI, 1 FEBRUAR. (20, IANUAR, st.v.) 1893 L­umineta­te și vei fi IN GERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg Berlin) și d. G. L. Danbe (Prankmrt LA GENEVA, la Haasonstein și Vogler.—AUS TRIA la Dukes, I Wollzeile 6—8, Vien» IN STREINĂTATE anunciuri se primesc« LA PARIS, la d-nil Lorette, rne Caumarti» —Havas 8 place de la Bourse—Jones, 81 rne Paub. Montmartre - Adam, Bd Raspall 168 Abonamente se pot face la tote biutouril­e poștale din țară și străinătate. EXEMPLARUL Io BAU Bucuresci, 3 i; 19 Călindar BULETIN D-un senator Urechie ’și a des­­voltat, era interpelarea s­a, cu pri­vire la conferința interparlamentară. D-sea a arătat că există un cu­rent puternic printre națiunele civili­­zate ale Europei, timțând a regula ore­care puncte ale dreptului ginților spre a se rări căușele care dau nastere veslelelor. ”"Cu drept cuvânt, eminentul se­nator este speriat de marele chel­­tueli ce să fac pentru întreținerea armatei și regretă că încercările ce s’au făcut până acuma spre a să pune capăt resbelelor, n’au putut isbuti. Interesul ce presintă cestiunea ar­­bitragiului internațional, a motivat interpelarea adresată guvernului cu privire la demersul ce se pretinde ca s’ar fi făcut de republica Statelor Unite, in acestă privință. După cum trebue să ne așteptăm, ministrul nostru de externe nu pu­tea respunde conform dorințelor nós­­tre. Cu tote acestea d. Lahovari, care n’a primit nici uă comunicare din partea marei republice Ameri­cane, a făcut uă prețioasă declara­­țiune arătând că guvernul român aderă din inimă la silințele sufletelor generoase, care tind a avea uă eră de pace in acesta lume, dar un gu­vern trebue se se preocupe și de realitate, ministrul nostru din afară constatând că încă n’a sosit timpul când nu vor mai fi resbuse, crede că noi trebue a ne pregăti spre a fi In stare se înfruntăm eventualită­țile probabile. In același timp insă va căuta să Introducă clausa arbitragiului în con­­vențiunile de comercii, când părțile contractante vor primi. Discuțiunea acestei interpelări, a dat ocaziune d-lui Gr. Sturza de a arăta confederațiunîi statelor, care este mij­­­locul cel mai sigur de a asigura pacea. Discuțiunea a fost interesantă și cu plăcere vedem aducându-se la tri­buna Senatului cestiunea confede­­rațiunii. *4 Telegrame Paris 30 Ianuare.—Un duel cu sabia a avut loc între D­nil Pichon ț și J.Dérou­­lédé; cel dintâiü a fost rănit ușor în flanc și cel d’al doilea la față. — D. Delafosse, deputat, a voit să în­trebe pe ministerul în privința Egiptului, însă, din causa negociațiunilor diplomatice din acest moment, D.­enevelle i-a cerut să-și amâne întrebarea. Comisiunea Cam r­i a adoptat, ast­fel cum a fost votat de Senat, proiectul pri­vitor la­,insultele către suveranii­­ și am­basadorii străini, precum și provocările la mai multe crime. Senatul a votat urgența pentru propu­nerea tinzănd a pedepsi cu inchisore pe martorii cari ar refuza să spună adevă­rul judecătorului de instrucție; dreapta a votat contra. Această propunere vizează pe d. Delahaye. Senatul a adoptat convențiunea comer­cială cu Muntenegru și Maroc. Romană. Ianuare.—Uă reviste ordonată de guvern în cele­l­alte bănci nu a des­coperit nici uă neregulă în vre­una din aceste bănci. Cariera. Răspunzând unei întrebări a d-lui Montagna­c. Giolitti a desmințit ști­rile relative la cererile iminente de urmă­riri în contra deputaților. D. Brin, ministru afacerilor străine, ca răspuns la o întrebare, a­­ declarat că se va informa în privința cruzimelor 1» cari ar fi supuși Italie în Brasilia și că va cere satisfacție pe cale diplomatică. Berlin 30 Ianuare. — „Kreuz Zeitung“ raportează că la prânzul de gală dat Sâmbătă, la Curte, împăratul a ridicat un toast iu onerea împăratului și împărătesei Rusiei, a Țareviciu­lui și a familiei impe­riale. Țareviciul a răspuns prin un toast în nemțește în onarea împăratului și îm­părătesei Germaniei și familiei regale Londra 30. Ianuare „Times“ anunță că Sultanul a conferit lui Riaz Pașa ma­rele Cordon al ordinului „Osmanie“ cu placa in briliante. Viena 30 Ianuare.—Orientul­ Express Viena-Belgrad Constantinopole nu a ple­cat a<la St. Petersburg 30 Ianuare.—Țareviciul a sosit d<ji la 12 Viena 30 Ianuare.—Prințul Bulgariei a sosit Strasburg, 30 Ianuarie.—Guvernatorul a deschis in palatul cel nou delgațiunea Alsaciei-Lorena. Guvernatorul a făcut să reiasă in dis­cursul său situațiunea bună financiară a provinciei; anul 1892 a dat un excedent de 2 jum. milioane; anul 1893 va da de asemenea un excedent important. Ba­celona, 30 ianuarie. — Un meeting de studenți liberali a blamat greutățile­­­­puse la deschiderea unei capele protestante la Madrid. Mai mulți ultramontani au ve­nit să facă zgomot; in urmă s-a iscat și să ceartă. Poliția a disolvat întrunirea și a făcut mai multe arestări. Madrid, 80 Ianuarie.—Ziarele Carliste anunță că ducesa de Madrid a murit la Viareggio. Budapesta 30 Ianuarie. — 1500 lucră­tori din fabrica de arme s’au pus in grevă cerând sporirea salariilor și schimbarea condițiunilor de muncă. Greva a fost pro­vocată de lucrătorii socialiști prusiani o­­cupați la fabrică. Berlin 30 Ianuarie. — Tratatul comer­cial cu Egiptul a fost depus la Reichs­tag. Londra, 30 Ianuarie. — Se asigură că discursul Reginei la deschiderea Parla­mentului va constata relațiunile amicale cu tote puterile; va anunța că legea „Home rule“ va fi cea d’ântâiă presintată Parlamentului și va declara că trimiterea de întăriri in Egipt nu constitue oă mo­dificare a politicii engleze. Paris 30 Ianuarie. — „Figaro“ zice că regina Natalia va părăsi Biarritz pe la mijlocul lui Martie și se va duce in Crimea prin Marsilia. St. Petersburg 30 Ianuarie.—Guvernul are intențiunea să ia măsuri pentru a o­­bliga fabricile ruse să scată prețul mate­rialului de drum de fier, dar nu va lăsa intrarea liberă a produselor similare stră­ine. Copenhaga 30 Ianuarie.—Vice-amiralul Dochum a murit. Viena 30 Ianuarie. — împăratul a con­ferit d-lui Merry del Val, ambasadorul Spaniei, marea cruce a Sf. Ștefan. Budapesta 30 ianuarie.­­ Camera a res­pins moțiunea de a se crea o armată un­­gurescă autonomă și a adoptat proiectul, care fixăză contingentul pentru 1893. Ministrul de resbel, generalul Fejer­­vary, a stăruit asupra trebuinții de a se menține limba ungurescă in armată din moment ce Landwehrul unguresc trebue să coopereze cu armata comună. Berlin 30 Ianuar.—Dieta a votat bud­getul ministerului de interne. — Monitorul publică un rescript al Im­paratului adresat d-lui de Caprivi, însăr­cinând pe Cancelarul să mulțumească tu­turor persoanelor cari au trimes felicitări Majestății sale cu ocasiunea aniversării nașterii sale, împăratul și-a exprimat în acelaș timp satisfacțiunea pentru semnele de devota­ment și patriotism ce i s’au mărturisit în această împrejurare și pentru încrederea ce i se arată pentru sforțările sale asupra siguranței patriei și cari confirmă că a­­ceste sforțări vor fi încoronate de succes.­­ Un mare premj va avea loc măine la contele d’Eulenburg; d. de Caprivi și numeroși deputați au fost invitați. Se a­­sigură că și împăratul a promis să asiste. Ordonanța d-!ui Rasty „Adevărul“ vorbind de măsura ilegală luată de d-nu Rasty scrie: Colonelul de (?) Rasty, despre care nu­mai cei inițiați știau până astă­­i că este prefect al poliției capitalei, a eșit din re­­zerva în care stătea până acum și care-i ședea așa de bine. Ceea­ ce este mai nostim, e că polițaiul capitalei debuteză cu un atentat la liber­tatea presei, atentat dechizat—ce e drep­tul—căci fiorosul colonel nu are curajul de a comite fățiș­ită ilegalitate. Precum se vede, poliția își permite să dea ordonanțe, care, chiar sub forma a­cesta nevinovată, alcătuesc un atentat în contra libertăței presei. Căci a opri pe visători ca să strige conținutul Ziarelor —și Ziarele guvernamentale sunt mai tot­deauna lipsite de un conținut interesant însemnătă nici mai mult nici mai puțin de­cât a împiedica răspândirea Ziarelor ne­plăcute guvernului. Nimic mai ușor, pentru ori­ce zbir al poliției, de­cât să aresteze pe un vînzător de Ziare sub pretextul, că a călcat ordo­­nand­a (?) poliției și a strigat conținutul Ziarului. Am dori ca prefectul poliției să ne a­­răte un text de lege, care să î permită a publica ordonanțe ca cea de mai alaltă­ieri. In­ schimb noi vom dovedi, că Con­stituția interzice formal ori­ce măsură în contra libertăței presei. A împedica pe căi piezișe vânzarea ziarelor neplăcute guvernului, însemnează a pune stavile libertăței presei și acesta nu se pate ori cât de colonel și ori­cât de ? Rasty ar fi cine­va. Noi putem da"colonelului de la poliție un sfat, să se astâmpere’și se nu caută ași face reclamă în chestiuni pe’care nu le pricepe, tocmai­­ fiind­că e colonel și tocmai pentru că e de.“ Miserie Regală Ne mai având exemplare din Ro­manul, în care a apărut începutul romanului Miserie Regală Am luat disposițiuni spre a se reti­pări începutul acelui roman care a făcut un mare sensațiune în lumea politică. Deci facem cunoscut că toți abona­ții cei noui, vor primi gratis, tot ce a apărut din Miserie regala ARTON Despre faimosul Arton Timpul dă ur­­mătorele amănunte: El a scăpat din mâna agenților care -i urmariau, cum scapă vulpea șireată de ogari în momentul când aceștia stau să pună gura pe ea. Acești agenți erau ei vestiții Jeanme și Soudais san un atașat al parchetului din Paris și un agent al poliției ungurești ? Iată că „gravă“ cestiune care a rămas neelucidată până acum. Lumea oficială susținea cu tot dinadin­sul că agenții nu erau Jeaume și Soudais. Dar mai mulți membrii ai coloniei franceze din Bucureșci ne-au afirmat că au recunos­cut perfect pe Jeaume. Se pare că acesta ținea să nu se scie că el e în urmărirea lui Arton și că voia­­gra sub un alt nume. Ori­cum­ ar fi acești agenți, atâta e po­zitiv că n’au putut descoperi pe Arton în România, ajungând la Iași cu două zile prea târziu. Aici au aflat însă că Arton a luat în dimineța zilei de 12 Ianuarie un bilet pentru Cracovia, cerând chiar casierului gărei explicațiuni asupra mersului trenu­rilor. Agenții au apucat atunci drumul spre Lemberg, sperând să prindă pe fugar sau pe drum sau la Budapesta, unde se află amanta lui Anton, care e supraveghiată de aprope. Dar până in momentul de față nu se cunosce rezultatul cercetărilor lor. ,, Arton, care e forte șiret, a putut să ia numai de formă și in mod ostentativ un bilet pentru Cracovia, iar aici să fi luat prin conductor un alt bilet pentru altă destinație. Asemenea a putut chiar in Iași să ia, pe lângă biletul pentru Cracovia, un alt bile pentru altă destinație, însă acesta să-­l fi luat prin mijlocirea unui hamal. In ziarele franceze și belgiane vedem că pe când Arton era căutat in Bucuresci, în același timp se faceau strașnice per­­chizițiuni prin toate otelurile din Bruxel­les și din alte orașe belgiane pentru des­coperirea lui. După u­ corespondență din Paris a Independenței belgiane, poliția din Paris ar fi stabilit, grație scrisorilor și depe­­șilor pe care Arton le trimetea din di­ferite capitale ale Europei amicilor săi parizieni, toată odisea fugarului prin Eu­ropa. Părăsind Parisul, Arton s’ar fi refugiat mai intâiu la Londra, unde are numerose relațiuni. Apoi s’ar fi dus pe mare de-a dreptul în Belgia. De la Bruxelles, unde a stat timp destul de îndelungat, s’ar fi îndreptat spre Viena, Bucureșci, Sofia, Constantinopole, reîntorcându-se tot pe a­­cestă cale. Noi putem adăuga că Arton își alesese în timpurile din urmă ca centru al pere­­grinagielor sale, după Bucuresci, unde a stat două luni, Budapesta, unde și-a transportat amanta. Un detailiu destul de curios. Pe când se afla Arton în Bucuresci, a primit vizita unui agent al guvernului francez, care s’a încercat să obțină de la el lista celor 104 deputați compromiși, cum și alte destăinuiri. Dar se adaogă că Arton s’ar fi închis într’un mutism desă­vârșit și că numai după acesta guvernul francez s’ar fi hotărît să’l captureze. Dăm acestă scrie sub rezervă, cu tote că o avem dintr’un izvor, în care nu ne e permis să ne îndouim. Cispositiv, insă, că Arton a intreținut’uă corespondență Z^cu cu Parisul de ori­unde s’a aflat și că poliția din Paris știa prin urmare in tot momentul unde se află Arton, căci, de­și telegramele sale purtau­­ un nume fals, poliția franceză știa cine o ascunde sub acest nume. Parchetul nostru a declarat că deci ’i s’ar fi spus de la Paris că Arton are un corespondent in capitala­­ Franciei, era, prins numai de­cât. Afacerea Panama Paris 30 ianuarie. — Comisiunea de ancheta a respins propunerea de a se numi un raportor general, pen­tru că se crede că misiunea ei nu ie încă sfârșită. A refuzat de ase­­menea să desemneze un raportor special, care se someze pe U. Qa­­lahaye de a proba in mod complet acusați unele sale, unde a numit doua sub-comisiuni noul Însărcinate în spe­cial cu cercetarea rolului membrilor parlamentului și a presei In aface­rea Panama. în’al © 4ile I D-na George Steriade a luat funcțiunea de prim-redactor al <iliarului V Indipen­­dance romaine în locul d-lui Ionnescu-Gion. Primăria a însărcinat 40­4* parsons spre a fi comisari de onore ai balului ce va da la teatru, la 26 ianuarie. Clubul conservator a reales­ vechiul, său comitet, compus din d-nii general Manu, Știrbei, A. Lahovari, C. Olănescu, G. Trian­­dafil, G. Peucescu, I Ciuflea, A. Catargiu, N. Filipescu, C. Borcescu, și A. Dres­­torian. Procesul d-nei Alexianu a fost amânat, de curtea de apel din causă că procedură n’a fost îndeplinită. D. Gr. Brătianu a plecat la T. Măgu­rele unde ’și pune candidatura de deputat. Voința anunță că d. dr. Assaki se va întoarce in țără, la finele lunei Marie. Mai multe m­usici militare’din județe au sosit in Capitală, pentru serbările ce se vor da la venirea Principelui].. Moștenitor.

Next