Romanulu, decembrie 1895 (Anul 39, nr. 270-291)
1895-12-01 / nr. 270
r VOESCE ȘI VEI PUTEA 1 nnxt 1 minuna ABONAHEHTE, Bucurescu și Buzeu 18 lei de an ::::Ș“ ;; Preoții, învățătorii rurali și muncitorii de la sate și orașe se bucură de aceiași reducere ca abonații din Capitală. ANIMNHIIAT Pagina IV linia 10 bani, III 20 bani liliUlililiil I pagina II bani, inserții și reclame , lefi Anunciuri și alt.Vlîhîte se primesc la tipografia „Românul“ str. Știrbei Vodă (Hotel Manu) 3 Corespondința și mandatele se vor adresa d-lui Vintilă Rosetti, 91. Calea Dorobanților ANUL AL 39-LEA Mo. 270.— EDIȚIA INTEZA numerai 5 bani afreetor: VIMTILA G. A. ROSETTE I LIBERTATEA ALEGERILOR Fostuli regim, căci numai astfel se poate numi înjghebarea guvernamentală de ei, ea nefiind representarea la a unul partid politic de putere sine stătător, care să aibă rădăcini în popor și să trăiască prin propria lui forță, acum în cariera de opoziționist în care la aruncat slăbiciunea lui și încetarea încrederei Regale, se încercă prin piesa sa, a aproba lumea că acea înjghebare, pe care nu o stabilește decît numai forța de atracțiune a puterei, se prezintă încă sub o deplină unire, și sub o complectă întregime. Mai mult, așa cum se găsește astăzi cînd fondurile sleite ale tuturor administrațielor mai umple încă buzunarele celor retrași (?) el vin a cere din nou^încrederea țărei, [poate spre a pune la loc fondurile șterpelite cu atîta lăcomie. In setea nesfîrșită de putere, acei cari sunt deprinși prin ereditate, și mediu cu alegerile lui „Conu Lascăr“ se reped cu furia lui de Don Quichote asupra ministrului de interne, căci nu le vine lor să crează, cum în țara romînească s’ar putea face alegeri libere. E prea recentă sistema conservatore-junimistă- de a domni și cum știut este că lucrurile în lume pe calea normală merg în mod evolutiv, el se miră și rămîne nedumeriți, cum fără nici o revoluție, fără nici un catacbism se poate rupe cu un trecut atît de frumos, inerent unui stat păduros ca al nostru. Căci va, și întreba la ce s’ar mai întrebuința atîtea bâte de corn ce furnisează cu abundență legendari noștri codri. Noștrrii sunt cei din opoziție, ei spun nici mai mult, nici mai puțin, decît că : „Guvernul liberal dacă ar fi corect, ar trebui să urmeze înainte pe calea reformelor și îmbunătățirilor reale începte de mișmașul conservator“. Aci ’mi-a plăcut părerea opoziției, și spue oricine? dacă nu sunt basici conservatori, mai ales cînd sunt în opoziție. Trebue să fi gînsac de tot la cap ca să poți spune astfel de gogumănii cu subități de a vorbi serios. Eu cred că e numai o farsă, căci altfel nu ’mi pot explica cum într’un articol de fond să te apuci nici una, nici două, și să-ți dați joc de tine însuți, ba ^ chiar să faci de rîs și pe cel ce vrei să-I aperi. O astfel de apărare e a susține, cum susține fuiDgbia pe spânzurat. Dar e pare de vorbit că liberali să complecteze opera începută de conservatori căci mai întîiii de toate trebue stabilit un lucru : Începută conservavatorii oarecari reforme? Inaugurat-a el o cale nouă spre progres ? Stabilit-a ei cel puțin punctele primordiale ale unui program politic bine definit ? Eu cred că nu! In acest caz ce poți continua cînd nu ai nimic început, ba mai mult chiar, cînd vii la putere în urma unor oameni, cari din nepricepere și rea voință au desorganizat totul, au ruinat, țara și a dateama în banul public . Ce continui în acest caz ? Nu nu numai că viitorii nu au început consernimic bun și sănătos, din contra ei au cătat să strice și ceia ce era clădit de aici, întocmai ca niște chiriași rei, cari neplătind chiria la termen se apucă să strice și casa spre a face râu proprietarului. Cestiunea de care se amăn mai cu osebite opoziții de astăzi e libertatea alegerilor. Bieții conservatori, nu le poate intra lor în cap că se pot face alegeri libere. Și au dreptate căci „obiceiul devine o a doua natură“, dar mai ales cînd și prima natură era la fel cu obiceiul. Acesta fiind calul de bătae al conservatorilor presa opoziționistă a încălecat dea binele pe el și îl tot dă la pinteni pînă ce o crăpa. „Epoca“ care apăre numai la epoci cînd planeta conservatoare ese din orbita planetei mame, adică a puterei, se sbate mai rău ca un pește pe uscat, și țipă că libertatea alegerilor nu e decît un moft,—că țara geme sub cea mai infamă presiune electorală, că ingerințele administrației curg cu găleata și a ilustra cu exemple, nevropatele svîrcoliri ale moților, aduce pe tapet o pretinsă scrisoare a prefectului de Bacău. El zic că: „dacă d-l Leca care e bogat, din familie mare, cu trecere în județ, se dresează prin scris alegătorilor și -i poftește cu blîndețe a-și exercita sfintele lor drepturi elective fără a recomanda ce atitudine trebuesc să ea, ce trebue să fie în restul sferei, și cu ceilalți prefecți, cari nu se bucură de o pozițiune ca a d- lui Leea, fară de aci trag de păr concluzia că alegerile libere nu se pot face în țara romînească. De așa a fi fost cît timp a stat la putere d-nu Catargiu noi nu zicem ba, dar lucru se schimbă cînd în capul ministerului de interne este d. Fleva. D. L. Catargiu nu a renunțat și nu va renunța nici o dată la obiceiurile sale dar dacă o mai veni din nou la putere, va găsi atunci un lucru dejă împlinit pe care nu ’1 va mai putea desființa și aceasta va fi „deplina libertate a alegerilor”1. Suntem de altmintrerea pe deplini convinși că cu toată libertatea ce d-1 Fleva, a asigurat exercitări dreptului de alegetor conservatori vor țipa înainte, și vor contesta fără rușine versatea unui astfel de pas spre progres și civilisație dar ce să le faci: «Găini latră, caravana trece* patriei-mume. De atunci și până în prezent ea sa asimilat succesiv mai în totul cu organizațiunea legală a țerei. De atunci și până în prezent, toate organele de publicitate din cele două capitale de județ, au atins la timpuri oportune necesitatea dreptului electoral în Dobrogea. Delegațiunile celor două județe, în diferite ocaziuni legale au supus la cunoștința Majestăței Sale Regelui între altele, și legitima dorință ca Dobrogea să fie reprezentată în Corpurile Legiuitoare. Sub tote guvernele de orice culoare politică, rezultatul a fost defavorabil. Considerațiunile cele mai principale, care au făcut pe cei de la putere să amâne rezolvarea acestei capitale cestiuni, au fost pe de o parte că, populațiunea acestei provincii nu era încă bine preparată cultural, pentru excercitarea acestui drept constituțional, iar pe de alta că, ea fiind compusă din diferite elemente de naționalitate, dintre care unele de o egalitate numerică, exercitarea dreptului electoral, s-au constitui o armă politică periculoasă. Astăzi aceste considerațiuni nu își mai au valoarea; ele devin divizate pentru oricine cunoaște starea culturală a dobrogenilor Ei nu mai sunt astăzi ceeace au fost; s’au făcut destul de capabili pentru a’șî exercita cu demnitate acest drept sacru, de place a crede că însăși Majestatea Sa Regele, cu ocaziunea inaugurărea podului și a vizitărei orașului Constanța, să’și fi format o bună opiniune despre propășirea acestei provincii, din toate punctele de vedere. Dobrogea a progresat simțitor dintr’un timp relativ scurt, sub toate raporturile ; ea este demnă prin urmare a-și ocua porțiunea cuvenită în reprezantațiunea națională. E nedrept și chiar revoltător, ca dobrogenii fiind impuși la toate obligațiunile legilor țerei (până și tributului de sânge), să fie deconsiderați și înlăturați de la dreptul electoral. Suntem în ajunul deschiderei sesiunei anului curent ; printr’o lege specială, bine precugetată, s’ar putea da și acestei cestiuni o soluțiune îmbucurătoare. In speranță că actualul guvern, care manifestă o deosibită libertate legală în exercitarea drepturilor cetățenești, va da atențiunea cuvenită acestei legitime dorințe a dobrogenilor o depunem la cunoștință prin publicitate. Fie ca mărețul pod ce s’a ridicat cu atâta fală peste Dunăre, să lege în viiitor pe dobrogeni cu Românii de dincolo și politicește , și atunci asimilarea acestei provincii cu patria-mamă, se poate considera ca terminată. N. A. DOHGU 81 DREPTUL ELECTORAL Sunt 17 ani de când această provincie este conexată la sânul mAPEL Membri partidului liberal național din jud. Neamțu, adresează un apel către alegătorii din acel județ, apel din care extragem pasagile următoare : „In ce privesce sistemul convențiilor comerciale, vom da sprijinul nostru guvernului în toate înpregiurările, de câte ori va reuși să dobândească foloase reale, pentru esportarea produselor solului nostru, fără a compromite industria națională răspândă. Suntem pentru răspândirea «instrucțiune! obligatoare și gratuită» în toată masa poporului și nu vom înceta de a lucra în tot timpul mandatului nostru, ca aceste principii să devie o realitate. Vom stărui pentru organizarea unui „învățământ primar unic, în scopul de a da posibilitatea tuturor inteligenților să se desvolte până și în școalele cele mai superioare.—Vom cere ca guvernul să aviseze la resurse, pentru crearea de școale profesionale cât mai numeroase spre a da putința celor săraci de a-și putea forma o carieră onestă și independentă. Experiența trecutului ne-a probat cu prisosință că învățămîntul secondar și acel superior au nevoe de serioase reforme. Vom stărui și în această privință, a face ca din aceste două comori intelectuale, să profite toții fiii și fetele române. In privința legei electorale, vom susține ca, sistemul electoral să se modifice astfel, încât o mai mare parte a națiunei să poată participa direct la alegerile reprezentării naționale. Sistemul actual al impozitelor condamnate de toți economiștii noștri cel mai însemnați, deorece apasă în mod nedrept mai mult asupra claselor sărace, va fi combătut de noi; de aceea va da tot concursul nostru de imposite, în scop ca ele să atingă mai mult pe cei ce au de unde da. Legea maximului fiind făcută numai în scop de a procura comunelor mijloace de înflorire sub toate raporturile, în loc să producă rescirate fericite, a dat naștere la proteste unanime, resculări, pe alocurea. Și apoi, apelul sfârșit astfel: Guvernul central, fiind compus din fruntașii partidului Național Liberal, a venit la putere cu deviza de a face o administrație d ’estă și a lăsa alegerile libere;— solicitându-ve încrederea, ne însușim datoria și respunde ca de a deveni niște colaboratori devotați și conșcienți, pentru a reda națiunei domnia legilor și putința de se bucura pe deplin de toate drepturile sale constituționale. Veniturile comunelor rurale sub conservatori. In județul Brăila sub conservatori, veniturile comunelor rurale ajunsese un jaf îngrozitor. Tote serviciile bietelor comune erau desorganizate, din cauza lipsei de fonduri. Comune cu venituri sigure 4—6 mii lei anual, înscriși în budget, nu încasau, decât cel mult 1000 sau 2000 de lei. Și de ce? Când s’a înființat legea maximului etc? Pentru că guvernul conservator și din veniturile comunelor rurale ca și din multe altele, nu căuta decât să-și procopsescă omenii sei și să-și creeze agenți electorali și iată cum operau: Contra legei, la tote comunele, din acel județ, veniturile din taxa avilului, se căutau în regie. Acestă taxă sub liberali se dau în antreprinsă cu sume bunicele, dar acum cu tóta legea maximului, căutate în regie, nu dau nici pe jumătate. Care e causa ? .. Iat-o! Subprefectul da ordine primarilor ca să fure din taxa avilului și să-I dea și lui o bună parte. Să lase și cârciumarului ceva căci el fiind sau alegători direcți sau ca mai bogați, eî vor veni în timpul alegerilor, în ajutoul guvernului. De cei mandate de plată în suferință, cu nanii neplătite iar dacă se găsia căte-o dată cineva, să reclame aceste jafuri ?!, Apoi atunci îndată ?. S’au resculat țăranii !!.. Adu armată !!.. Și ucide pe aceste canalii!!... DUMINICA 1 DECEMBRE s. n.19 NOEMBRE st. v. 1895 KIM STREINATATE anunclurile se primesc; la pAriSta d-niî Lorette rue Caumartin 61—Havas 8 place de la Bourse—Tones 31 bis rue Faub, Montmartre.—Adam 37 rue de Varennes. IN GeRMANiA la d. Rudolf Mosse Berlin Munich* Leipzig k. Steiner, (Hamburg Berlin) și d. H. L. Daube Eranțfort. KZDRiCh, Rudolf Mosse. La gEneYA, la Hasenstein șl Vogler. gfAUSTRlA, Viena, Rudolf Mosse, 1. Seilerstatte. Duke* I. Wollzeille 6—8 Viena Scrisorile nefrancaze se refuză.—Articole ne publicate se ard. LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI !Abonamentele se pot face la toate biurourile poștale din țară și din străinătate să! Pentru consiliu sanitar superior Nu știi ce se mai crezi. La sate, populația noastră rurală se stinge cu miile, din cauza lipsei de ajutor medical, la orașe, avem ce e dreptul model, cărora satul și comunele le plătesc lofuri grase de tot, și totuși nenorociții ce au nevoe de un ajutor medical gratuit mor cu zile, cari medicii puși în servicul public, nu au buna voință a se deranja pentru sărăcime de și sunt plătiți, și încă bine, pentru acestea. Săf ilustrăm însă cu exemple triste de altfel adevărul celor ce spunem. Mai zilele trecute, sosește la otel Orient o biată, nenorocită Maria Maricha de fel din Caracal, care, însărcinată, în a doua sau a treia lună avortează în niște împrejurări despre care justiția sesizată, a început serioase fiind cercetări. Avortul sa întâmplat la ora sau 5 spre seară. Imediat apoi s-a declarat o emoragie care punea în pericol viața nefericitei. Pe la ora 8 sa trimes după doctorul, Andronescu, care a răspuns că va veni mai târziu. Nu a venit însă deși concursul său a fost reclamat de urgență de mai multe ori în aceiași o napte decât la orele 7 dimineața, când nenorocita nu mai era decât un cadavru. E tristă constatarea ce facem, dar adevărată. Nu ne facem nici o iluzie de starea în care se află bolnavii, poate că ea era condamnată dar erăși poate că ar fi scăpat dacă ar fi avut la timp ajutorul medical reclamat de împrejurări. In atari cașuri, responsabilitatea doctorilor cari refuză concursul lor,este mare, nespusă de mare și nu există pedeapsă în codurile noastre, cari, să li se poată aplica. O visită medicală jla timp, și este de ajuns adeseori ca să scape o viață pomenească. Da, o viață omenească care pentru unii medici e așa de puțin lucru, dar care e scumpă unei familii, unor copilași ce rămân în urmă și a căror singur sprijin și ajutor în lume era acea ființă care a căzut jertfă morței numai și numai din cauza nepăsărei unor medici lipsiți de scrupul, lipsiți de conștiință.Atragem serioasa atenție a consiliului sanitar superior asupra acestor fel de cazuri și am fi de părere ca ori de câte noi se va constata un caș de asemena natură să fie retras dreptul medicilor care au refuzat la timp concursul lor medical de a-și mai executa pe un timp oarecare profesiunea lor. Martirii rominl In numărul nostru de Joi am anunțat că girantul crespunzător, editorul ziarului Tribuna din Sibiu și d-na Smara, autoarea unei poezii patriotice, au fost dați în judecată de tribunalele ungurești Publicăm astăzi acea poezie, spre a aprecia și cititorii noștri vinovăția celor încriminați. Martirilor de la Cluj Martiri aî libertăței, închiși în temnițî veci Fiți mândri, căci dreptatea și acolo e cu voi Mărirea voastră fi-va icoană ’n veci de veci La fiii voștri cari vor fi viteji eroi! Cătînd «pre voi, vor pune cruzimelor hotar: Căci mic cu mare fi vor însuflețiți d’un gând invinge-vor dușmanul cumplit, fioros, barbar Și lupta ce ’neepurzați,o vor sfărși ’n cvrînd La trîmbița dreptăței, popor dupe popor Va alerga s’ajute pe cel ce’a subjugat. Vor plânge atunci barbarii. De nimeni pîînsufle De nimeni n’o să fie în lume ascultat. Mărirea voastră fi-va icoană ’n veci de veci La fiii noștri cari vor fi viteji eroi Martiri al libertăței închiși în temniți reci Fiți mândri căci dreptatea și acolo e cu voi! Smara Un botez singular Parchetul din Ambert (Franța) a deschis o anchetă în orășelul Massettonre, provocată de următoarele împrejurări : In timpul din urmă femeia Grollet, care era însărcinată, căzu bolnavă, declarându-se un început de scurgere; doctorul Girau primar și consilier general din Olliergues fu chemat pentru a-i da ajutor.— D. Girau văzu pe bolnavă și prescrise o ordonanță. A doua zi dimineața el fu primit în grabă că îi este mai rea. Prevăzând o cauză de eclampsie, doctorul se grăbi a pleca la Massetteri Prevenit în acelaș timp, prin doctor. Abatel : Gilbertas, vicar la Ollierques, se duse asemenea și el pentru a da împărtășanie bolnavei, și sosi cel d’Intuin. — Bolnava a murit, spuse cineva preotului. — Și copilul a fost a el scăpat ? repetă acesta. — Poate că mai este încă timp, trebuie să-l botezăm' Soțul, tatăl și mama nenorocitei bestiaii- dar fără a se ajunge hotărât la operațiunea care trebuie să permită a fi botezat un făt de șease sau șapte luni. — Lăsați-me, zise Abatele. Și el rămase în camera mortei, cu un singur martor, o bătrână femeie de șease-zeci și două de ani . Apoi, fără a mai întârzia, vicarul își scoase cuțitul din buzunar și începu operația. Dar cu acel cuțit nu putea tăia în deajuns. Abatele ceru femeii unul mai ascuțit. Aceasta se duse să caute un cuțit mai mare și mai ascuțit—cuțitul bărbatului, după cât se pare—și preotul putu să continue operația. O tăietură de la patruzeci la patruzeci și cinci centimetre permise de a scoate fătul mort. Abatele îl boteză și după ce se spălă pe mâini se grăbi a pleca la parodie. Pe pragul camerei, vicarul întâlni pe doctorul Giraud căruia îi zise : „ Știți că bolnava a murit, dar s’a făcut. Și el plecă. Se poate judeca mirarea medicului, când înțelese după ce vezu moarta, înțelesul acestor două cuvinte, s’a făcut. In aceeași zi, d. Girand se duse la Ambert unde în cunoștiință parchetul. Acesta a deschis o anchetă, a cărui rezultat nu se cunoaște încă. Nu se știe încă pentru un moment dacă Abatele Gilbertas a practicat operația cesariană asupra unei moarte sau asupra unei femei care trăia încă aruncată însă într’o criză de eclampsie, atare care seamănă cu moartea. In consecință nu se știe dacă va fi urmărit pentru omucidere prin imprudența sau tradus în fața justiției pentru exercițiul ilegal al medicinei. «*»*-*w-v/\AAAAAAAAA/VVS^*«--« Zilele trecute doui agenți ai poliției de moravuri arestară la Paris o tînără fată Berthaon Rugemont, care ieșea dintr’un magazin de încălțăminte unde lucrase pînă la* 10 ore seara. » Condusă la post, tînăra fata protesta cu energie contra măsurei comunale a căreia victimă ea era. Dou! amici al familiei sale care eșiră cu dînsa o urmăreau la distanță. Văzînd actul neomenos al acestor agenți, alergară și o puseră in libertate. Acest fapt condamnabil al acestor doi agenți de moravuri spun ziarele parisiane, a fost adus la cunoștința prefectului de poliție, care pedepsi pe agenții lui cu 15 zile de suspensiune și mutarea din despărțirea în care au comis acest nemotivat a^dus de putere.