Romănul, octombrie 1897 (Anul 41, nr. 818-827)
1897-10-21 / nr. 818
\] j\Ar\AM-A ANUL AL 41-LEA Nemmwms&'&r 818.— Ediția de seară VOEȘTE ȘI VEI PUTEAM ABONAMENTE In totă țara 20 lei pe an —pe 0 luna 10 lei—5 lei pe 3 lunî. Cu Românul de Duminică 26 lei pe an. — In străinătate 40 lei pe an. Amintuttiri • Pag. IV 50 bani linia. MINIICIUM . Pag. in 2 lei linia. Pag. II 3 lei linia. Redacția și Administrația STR. ACADEMIEI No. 2. București. Mandatele și corespondențele privitoare la redacție se vor adresa personal d-lnx Vintilă Rosetti Fondat în 1857 de C. A. ROSETTI Director : UMILI C. 1. ROSETTI la compromisul provisor cu Ungaria și să se fie ședință secretă. Situația a devenit din cele mai grave și desnodământul ei, în împrejurările actuale, are un mare interes și pentru noi, din cauză că de el pute depinde și sorti’ fraților noștri din monarhia austro-ungară. V. R. BULETIN Regele la Iași—Obstrncționismul în Camera austriacă. Astăzi se face primirea oficială a M. S. Regelui la Iași. Recepțiunea ce se va face suveranilor va fi din cele mai frumóse, judecând după pregătirile ce s’au făcut. Arcuri de triumf s’au ridicat în diverse locuri și tote stradele pe unde va trece cortegiul regal sunt frumos împodobite cu ghirlande și drapeluri. Trupele vor fi înșirate pe stradele Gara, Arcu, Golia, Lăpușneanu, Carol și Ștefan cel Mare. De astă dată recepțiunea nu va avea numai un caracter oficial, căci tote clasele societăței, fără deosebire de partid, vor lua parte și vor întâmpina pe M. M. L. L. In numărul de mâine vom da amănunte asupra acelei ceremonii. Evenimentele ce se petrec în Austria iau din di în <Ji un caracter mai grav. Lupta din parlamentl a devenit un adevărat scandal și nu mai sunt în joc două partide, ci însuși regimul constituțional. Elementul slav din Austria nu mai voeste să fie subjugat de cel german. Și partida germană, fiind în minoritate în parlament, a recurs la un obstrucționism ne mai pomenit în analele parlamentare. De o lună asistăm la scene scandalose în parlament, și după ce se perd dile întregi cu apeluri nominale la fiecare vot, am vedut oratori începând discursul lor la 9 ore seara și continuându-i până la 9 dimineața, vorbind chiar doi în același timp. Contele Badeni a trebuit să facă concesiuni Slavilor și anti-semiților, spre a-și asigura majoritatea, introducând limba cehă și cea germană, ca limbi obligatorii pentru tote autoritățile din Bohemia și Moravia. Conflictele dintre Germania și cehi au fost sângerose,șr dacă obstrucționismul din parlament va continua, guvernul va recurge la aplicarea unui articol din Constituția Austriei care îi dă dreptul, în asemenea cazuri, să aplice legile prin ordonanțe ministeriale. Acesta, tocmai în ajunul reînoirei actului dualist, ar putea să aibă grave consecințe și chiar de acum Ungurii au început să amenințe, d. Banffy lăsând a se înțelege, într’un discurs al său, că dacă Austria ar recurge la asemenea mijloce, dualismul,ar fi desființat. Ultima ședință a Camerei din Viena a ținut 27 de ore, în care timp a trebuit să se facă suspendări de câteva minute, din cauza scandalurilor petrecute cu privire Foametea in sate Administrațiunea centrală a țarei trebue să scie, să cunosca din raportele ce-i vin de la represintanții sói inferiori, că o mare parte din săteni, a avut o recoltă de porumb așa de slabă acest an, — că peste 2, 3 luni, — ei vor remânea, tocmai în mijlocul ernei, absolut fără nici-o hrană. Nenorocirea acesta vă biciui mai multe regiuni ale țerei, cu osebire acele muntase. . Să caute guvernul a cere informațiuni în acestă privință, ca să nu fie surprins. Să se ordone facerea unei statistice din vreme. [ji se aVA •? pfccVDIV* lucrul nu e de glumă. I nulțirea».] oaselor de pe acum, în sate, e resultatul relei recolte a porumbului cules necopt, pipernicit și impropriu de hrană cum s’a vedut la recoltare. Consiliul sanitar superior și-a făcut datoria dând instrucțiuni la timp pentru culegerea porumbului, dar aceste instrucțiuni au rămas, după obiceiul țârei, bine de pus la delă. Unii arendași și bogătași, — neputând vinde roua recoltă a porumbului pe piețele de desfacere, au început a vinde porumbul lor, — îngrămădit necopt prin pătule,— au început a desface țăranilor cari, chiar de pe acum, nu au ce mânca. Acest porumb s’a mucedit nefiind bine măturat, astfel, — așa stricat, e întrebuințat de săteni pentru hrană. Disenteria este începutul și semnul prevestitor al acestei otrăviri. Pelagra va juca danțul prin sate anul acesta. Atragem seriosa atențiune a cârmuitorilor asupra zeului semnalat, cu credință că măsuri nemerite și la timp se vor lua pentru combaterea nenorocire ce amenință pe săteni. Gomez. Bóléié nevindecabile Morbiditatea cea mare ce există la noi, provenită din cauza bălelor contagiose, mi-a adus aminte de o discuție veche. Acum vr’o 12 ani o revistă moldovenescă agitase chestiunea bălelor contagiose— fi cu regret constata că lumea burgheză, bogată, nu se intereseză deloc de răul ce fac bălele în lume. Și ca acusație, arăta cum oameni bogați lasă averea lor ce i IoOJOOlÍ £xi.r totSU ‘tSLDTSL MARȚI 21 OCTOMBRIE (2 Noembrie) 1897 LUMINEAZA-TE SI VEI FI IN STREINATATE anunciurile se primesc la PARIS d-nu Lorette rue Gaumartin 61.-Havas 3 place de la Bourse. Iones 31 bis rue Faub Montmarte.—Adam 37 rue de Varennes. IN GERMANIA Ja d-nu Rudolf Mosse. Berlin, Munich, Liepzig-Steiner (Hamburg, Berlin) și d-nu H. L. Double Frankfort. ZUBICH Rudolf Mosse. La GENEVA ; la Hassenstein Sc Vogler. AUSTRIA: Viena, Rudolf Mosse I. Scilerstatte—Dukes, Wollzeile 6—8 Viena'; 1 ' 11 ' f Scrisorile nefrancate se refasă.— Articol«», nepublicate se ard . V Chitanțele emise în numele ziarului Românul, spre a fi valabile, vor purta semnătura d-lui V. Rossetti. lor cari vor descoperi cine scie ce, de exemplu celui care va reuși să corespondeze cu ființele superiore din Marte sau celui care va descoperi adevăratul perpetuum mobile,și arată regrete că nu se înființeză societăți cari să premieze pe cel care va găsi Acid oificei, sau al altor băle contagiose. In adevăr, ar fi un progres enorm ca să se potă stabili un mijloc prin care să se părăsei cari sunt condițiunile de existență în Marte, dar e de netăgăduit folosul unui leac contra unei boli care până acum e nevindecabilă și care bălă amără în fiecare an mii de tineri. Nu vorbim de România, unde nu numai că nu s’ar putea face o mișcare în sensul acesta, dar nici nu s’ar putea măcar vorbi ceva serios, ci vorbim de alte țări unde inițiativele sunt la ordinea filei. Cât de recunoscătăre va fi întrega lume aceluia care ar putea să contribuescă la găsirea unui remediu contra vreunei băle, dar care din lipsă de mijloce e silit să muncescă într’o altă direcție pentru existența lui ! Dar cine sunt acei cari cad bălelor... nevindecabile ? Săracii. Și pentru săraci, bogatul fără copii nu-și va lăsa averea iar inițiativa publică nu se va îngriji de ei. Boris 8BIGlipÍMIDO BP0Gtí In Dobrogea bande mană[de hoți cutreeră comunele prădănd și jefuind fără fricii de autorități. Teama locuitorilor dobrogeni de acești briganzii e mare, populațiunea nu mai e sigură nici de avere, nici de viață. Zilele trecute o bandă de peste 70 de turci a cutreerat întregul județ Constanța fără ca nimeni să oprescă aceste călcări și să ia măsuri pentru prinderea hoților. Satul Baisan-Dede a fost întreg prădat iar bandiții au pus stăpânire pe averile locuitorilor. Și nici un jandarm rural, nici o poteră n’a fost organisată pentru prinderea acestor hoți. De ce adică Dobrogea care ereazămul atîtor cuvîntări patriotice, să fie exclusă de la o pază mai bună ? F. Camera Austriacă Urmarea ședinței din 17 Octombre Ședința secretă este închisă la 6 ore sara, apoi se redeschide ședință publică. Imediat se produc scene tumultuase între stingă și Vice-președintele d. M. Abrahamovici care suspendă ședința. La redeschidere un nou tumult isbucnesce, când Vice-președintele dă cuvântul d-lui M. Jedrzejowicz asupra compromisului cu Ungaria. Pe când d. Jedrzejowicz vorbesc, deputații bat pe băncile lor și se aud vociferări. Ședința este din nou suspendată. După noua redeschidere, Vice-președintele declară ședința închisă. Ședința a ținut 27 de ore. Imșmenlor Are cunostință Consiliul sanitar superior că falsificarea băuturilor a ajuns în Capitală un lucru notoriu ? Fără deosebire de centru sau periferie,a falsified băuturile este pentru birtașî și depositarii de băuturi] o meserie inocentă, pe care o exercită fățiș și pe întrecere. Mai cu osebire vinurile, cele extrase din struguri sunt îmbibate cu tot felul de substanțe colorate otrăvitore, pentru a le da o față galbenă, sau roșie, în caare analina, cleiul, precipitatele de plumb, puciasa, etc., sunt amestecate cu nemiluita! Vinurile de struguri sunt actualmente cu totul alterate,— consumatorii în genere simt] că băutura ce o iau drept vin este un amestec murdar, necurat și vătămător sănătăței lor. "Dupe nenorocirea că în Bucuresci nu găsesc apă de gheut, iată și vinurile compromise. In cartea vinurile extrase din alte substanțe decât din struguri, se vând cu sticlele pe stradă și fac cea mai necinstită concurență vinurilor adevărate. Din cauza acestei neleale concurențe, dipofitarii de vin de struguri sunt nevoiți a le amesteca, pentru a le putea vinde maieftin. Țuica de asemenea în Capitală e de un amestec infect de substanțe iritante, corosive și caulies. Este o adevărată caldtunitate pentru tdtă lumea halul în care se găsesc astăzi băuturile chiar în totă țara. Pe capete, cârciumarii cumpără esențe, cu cari fabrică băuturi spirtose și vinuri. Boalele de stomac, indisposiții nervose, efecte de otrăvire, etc. sunt urmările ce bântuesc pe cel ce fregventă birturile, localurile de consumațiune de băuturî. In afară de otrava ce introduce în ființa consumatorilor, în afară de înșelăciunea acestora vândindu-li-se drept băuturi higienice,lucruri vătămătore,— dar aceste băuturi falsificate, alterate, ucid, nimicesc cu totul prin concurența lor sdrobitore,— inundarea vinurilor adevărate, a țuicei veritabile, producțiunea naționale, cari pentru a se mai ține în piață trebue a se supune acelorași mijloce de falsificare. Ne adresăm dar Onor. Consiliu sanitar superior, primarului Capitalei,— D-lui ministru de interne să pornescă o anchetă generală, urgentă, rigurosă, pentru a constata acest colosal räs,— acstă otrăvire obștescă. Răul a atins cel din urmă grad. Dilnic și pretutindeni se văd victimile bejturei otrăvite. E o rușine, să se permită acesta întreită contravențiune, care lovesce teribil în sănătatea publică, în desvoltarea articolelor naționale, săvârșind și un act de excrocherie cu vândarea de altceva decât băuturi. Totă lumea se plânge de acest reű. Credem că, nu vom fi nevoiți a mai reveni a doua oră cu desvoltărî și cu denunțări mai precise. .. prevede pedeapsa ștergere din matriculă, în cazul cînd vreunul din ei nu-șî va fi trecut examenele, în timp de doi ani. Pedepsele ce vor trebui să se aplice studenților au rămas aceleași. S-a adăugat numai închiderea unuia sau mai multor cursuri, în caz de turburări grave. Ea va putea fi pronunțată de senatul universitar sau de ministru. Anteproectul se ocupă și de asociațiunile universitare ale studenților, cari nu se vor putea constitui, decît cu autorisațiunea rectorilor. Vor fi diplome de licențiat și de doctor. Diplomele obținute în străinătate, sunt supuse la examene de echivalență, la cari vor fi supuse și certificatele de studii secundare. Pe lingă profesori, proectul mai prevede agregații și docenții. Acești din urmă vor face cursuri libere, nu vor fi plătiți de Stat și nu vor putea funcționa decît în urma autorizațiunea senatelor universitare. Docenții vor depune examene de abilitare și vor fi numiți de ministru. Agregații vor putea deveni profesori, în cea de vacanță, după o practică de 5 ani. Numirii în posturile de agregați și profesori se vor face după avisul senatului universitar, din listele postulanților ce îî va presinta ministerul. Nu numai titrații pot fi profesori, ci și „ori-ce alte persone cari se vor fi distins prin lucrări șciințifice de mare însemnătate, în specialitatea catedrei vacante“. Cum se vede, instituția concursului este desființată. Totuși ea va funcționa, numai într’un anumit cas: „Cînd va fi lipsă de candidați pentru ocuparea catedrei, spune art. 68, atunci se va publica concurs de agregație.,. Lefile profesorilor universitari vor fi de 900 lei pe lună, iar ale agregaților de 500 lei. Se prevăd diurne rectorilor de 300 lei pe lună și decanilor de 150 lei. Se instituie senatele universitare, cari vor fi presidate de rectori. Ele vor administra averea universităței, vor pregăti budgetele, se vor pronunța asupra acceptațiunea legatelor și în chestiile de disciplină. Senatul se compune din rectori, decani și cîțîva membri de facultate aleși de profesori. Vor mai funcționa alăturea cu senatul alte două instituțiuni: consiliile de facultate și consiliile universitare. Pentru educațiunea femeilor se înființeză în Iași o școală specială superioară de fete, cu două secțiuni: literară și șciințifică. In secțiunea literară se vor propune următoarele materii : limbile romînă, latină, franceză și germană ; istoria literaturilor antice și moderne ; istoria artelor ; istoria germană și istoria Romînilor ; estetica ; noțiuni de dreptul usual și instrucțiunea civică. In secțiunea sciințifică se vor propune : matemacile cu comptabilitatea, cosmografia, fisica, chimia, fisiologia, zoologia, botanica, mineralogia, geologia, igiena. Geografia generală și a Romîniei, psihologia și pedagogia se vor preda în ambele secțiuni Cursurile fiecărei secțiuni vor fi de 3 ani. Elevele școase normale superioare vor fi interne, bursiere și solvente. Reforrma îmbKmântului de mai mult timp ministrul instrucțiunea lucrăză la proectul seu privitor la reforma învățămîntului superior. Nu cunoscem încă amănuntele acelui proect, dar, după cât află un confrate, în anteproectul ministrului se prevede că : Univesitățile sunt persoane juridice, capabile de a dobândi și poseda și vor fi represintate prin sendele profesorale, cari pot delega puterile lor rectorilor sau un oa din membrii lor. In privința studenților, se ECOURI Instititul Meteorologic București 30 Octombrie 12 ore ziua înălțimea Barometrică la 0. 766... Temperatura aerului 9. 4 Vânt slab de la W. “Starea cerului acoperit. Temperat. Max de erî 8. „ Meri de astăzi 5. Temperatura a variat la noi intre 12 și 5 Cerul continuă a fi noros pretutindeni. Noptea timpul recoros. In Moldova și părțile muntose termometrul s’a coborît sub zero grade, ajungând până la—5 grade la Sinaia. La Dorohoi și Strihareț dimineață a fost ceață. In Muntenia temperatura a fost mult mai ridicată ajungând erî în multe localități până la 12 grade. Barometru forte ridicat se menține în Moldova, iar în Muntenia a scăzut cu 1-2 milimetri. Astăzi timpul plăcut, cerul noros și liniștit. De mai multe dile se țin conciliabule între fruntașii grupați în jurul Drapelului la d. Em. Porumbarii. După câte am putut afla, majoritatea este de părere ca în parlament grupul să nu declare rezbel d-lui Sturdza și să se mărginescă a critica proectele ce n’ar fi conform ‘programului de la ’ Iași. ^_IEUC.as când guvernul ar fi atacat de sleviști sau de conservatori pe nedrept, un membru al grupului Drapelului îi va lua apărarea. Poliția din Iași, prevăzând că cu prilejul visitei Regelui, nu va fi îndestulător numărul de trăsuri de care dispune orașul a hotărât să angajeze trăsuri de piață din orașele vecine. Tablourile,pentru avansările proectate a se face în armată, vor fi supuse aprobărei Regelui după întoarcerea de la Iași. Se telegrafieză din Roma că dețină de autoritatea judiciară a fost informată de un fapt forte grav întâmplat în asilul săracilor din Mondova. Patru călugărițe infirmiere au fost cuprinse de dureri intestinale foarte grave, însoțite de toate fenomenele unei puternice otrăviri cu arsenic. Medicul le-a găsit în stare foarte gravă astfel că pentru moment s’a îndoit că le va putea salva. Ele însă fiind de o constituție robustă, au putut scăpa cu viață. Din ordinul autorităței, se face o anchetă. La festivitățile de la Iași, întreaga presă din Capitală’e representată. î Cu această ocasiune diariștii ieșeni vor da un banchet colegilor lor din Capitală. Un englez anume Pean presentat la Londra și la Washington un proect pentru iluminarea în cursul noptei a liniei de navigație de pe oceanul Atlantic între Anglia și Statele Unite. El vrea să înșire pe ocean niște aparate plutitoare inventate de dânsul și cari vor fi fixate prin ancore cu lanțuri foarte groase; frecarea și isbirea valurilor de aceste aparate vor produce electricitatea necesară și astfel linia maritimă va fi iluminată în permanență, înlăturându-se prin acesta un mare număr de nenorociri. Un mare immer de seminariști cu 4 clase au înaintat sinodului un memoriu prin care cer să li se dea dreptul de hirotonie pe care l-au avut după vechea legea. Sinodul va discuta acesta