Romănul, octombrie 1897 (Anul 41, nr. 818-827)

1897-10-21 / nr. 818

\] j\Ar\AM-A ANUL AL 41-LEA Ne­mmwms&'&r­ 818.— Ediția de seară VOEȘTE ȘI VEI PUTEA­­M ABONAMENTE In totă țara 20 lei pe an —pe 0 luna 10 lei—5 lei pe 3 lunî. Cu Românul de Duminică 26 lei pe an. — In străină­­tate 40 lei pe an. Amintuttiri • Pag. IV 50 bani linia. MINIICIUM . Pag. in 2 lei linia. Pag. II 3 lei linia. Redacția și Administrația STR. ACADEMIEI No. 2. București. Mandatele și corespondențele privitoare la redacție se vor a­­dresa personal d-lnx Vintilă Rosetti Fondat în 1857 de C. A. ROSETTI Director : UMILI C. 1. ROSETTI la compromisul provisor cu Ungaria și să se fie ședință secretă. Situația a devenit din cele mai grave și desnodă­­mântul ei, în împrejurările actuale, are un mare interes și pentru noi, din cauză că de el pute depinde și sorti’ fraților noștri din monar­h­ia austro-ungară. V. R. BULETIN Regele la Iași—Obstrncționis­mul în Camera austriacă. Astă­zi se face primirea ofi­cială a M. S. Regelui la Iași. Recepțiunea ce se va face suveranilor va fi din cele mai frumóse, judecând după pregătirile ce s’au făcut. Arcuri de triumf s’au ri­dicat în diverse locuri și tote stradele pe unde va trece cortegiul regal sunt frumos împodobite cu ghirlande și dr­apeluri. Trupele vor fi înșirate pe stradele Gara, Arcu, Golia, Lăpușneanu, Carol și Ștefan cel Mare. De astă dată recepțiunea nu va avea numai un ca­racter oficial, căci tote cla­sele societăței, fără deose­bire de partid, vor lua parte și vor întâmpina pe M. M. L. L. In numărul de mâine vom da amănunte asupra acelei ceremonii. Evenimentele ce se pe­trec în Austria iau din di în <Ji un caracter mai grav. Lupta din p­arlamentl a­ devenit un adevărat scan­dal și nu mai sunt în joc două partide, ci însuși re­gimul constituțional. Elementul slav din Aus­tria nu mai voeste să fie subjugat de cel german. Și partida germană, fiind în minoritate în parlament, a recurs la un obstrucționism ne mai pomenit în analele parlamentare. De o lună asistăm la scene scandalose în parlament, și după ce se perd dile întregi cu apeluri nominale la fie­care vot, am vedut oratori începând discursul lor la 9 ore seara și continuându-i până la 9 dimineața, vorbind chiar doi în același timp. Contele Badeni a trebuit să facă concesiuni Slavilor și anti-semiților, spre a-și asigura majoritatea, intro­ducând limba cehă și cea germană, ca limbi obliga­torii pentru tote autoritățile din Bohemia și Moravia. Conflictele dintre Germa­nia și cehi au fost sânge­­rose,­șr dacă obstrucționismul din parlament va continua, guvernul va recurge la a­­plicarea unui articol din Constituția Austriei care îi dă dreptul, în asemenea ca­zuri, să aplice legile prin ordonanțe ministeriale. Acesta, tocmai în ajunul reînoirei actului dualist, ar putea să aibă grave con­secințe și chiar de acum Ungurii au început să a­­menințe, d. Banffy lăsând a se înțelege, într’un dis­curs al său, că dacă Aus­tria ar recurge la asemenea mijloce, dualismul,ar fi des­ființat. Ultima ședință a Camerei din Viena a ținut 27 de ore, în care timp a trebuit să se facă suspendări de câte­va minute, din cauza scanda­lurilor petrecute cu privire Foametea in sate Administrațiunea centrală a țarei trebue să scie, să cunosca din raportele ce-i vin de la represintanții sói inferiori, că o mare parte din săteni, a avut o recoltă de porumb așa de slabă a­­cest an, — că peste 2, 3 luni, — ei vor remânea, toc­mai în mijlocul ernei, abso­lut fără nici-o hrană. Neno­rocirea acesta vă biciui mai multe regiuni ale țerei, cu osebire acele muntase. . Să caute guvernul a cere informațiuni în acestă pri­vință, ca să nu fie surprins. Să se ordone facerea unei statistice din vreme. [ji se a­VA •? pfccVDIV* lu­­crul nu­­ e de glumă. I nulțir­ea».] oaselor de pe acum, în sate, e resulta­­tul relei recolte a porumbu­lui cules necopt, pipernicit și impropriu de hrană cum s’a vedut la recoltare. Consiliul sanitar superior­­ și-a făcut datoria dând ins­trucțiuni la timp pentru cu­legerea porumbului,­­ dar aceste instrucțiuni au rămas, după obiceiul țârei, bine de pus la delă. Unii aren­dași și bogătași, — nepu­­tând vinde roua recoltă a porumbului pe piețele de desfacere, au început a vin­de porumbul lor, — îngră­mădit necopt prin pătule,— au început a­­ desface ță­ranilor cari, chiar de pe a­­cum, nu au ce mânca. A­­cest porumb s’a mucedit nefiind bine măturat, ast­fel, — așa stricat, e între­buințat de săteni pentru hra­nă. Disenteria este începu­tul și semnul prevestitor al acestei otrăviri. Pelagra va juca danțul prin sate anul acesta. Atragem seriosa atenți­une a cârmuitorilor asupra zeului semnalat, cu credință că măsuri nemerite și la timp se vor lua pentru com­baterea nenorocire­ ce a­­menință pe săteni. Gomez. Bóléié nevindecabile Morbiditatea cea mare ce există la noi, provenită din cauza bălelor contagiose, mi-a adus aminte de o discuție veche. Acum vr’o 12 ani o revistă moldovenescă agitase chestiu­nea bălelor contagiose— fi cu regret constata că lumea bur­gheză, bogată, nu se intereseză de­loc de răul ce fac bălele în lume. Și ca acusație, arăta cum oa­meni bogați lasă averea lor ce­­ i IoOJOOlÍ £xi.r totSU ‘tSLDTSL MARȚI 21 OCTOMBRIE (2 Noembrie) 1897 LUMINEAZA-TE SI VEI FI IN STREINATATE anunciurile se pri­mesc la PARIS d-nu Lorette rue Gaumartin 61.-Havas 3 place de la Bourse. Iones 31 bis rue Faub Montmarte.—Adam 37 rue de Va­­rennes. IN GERMANIA Ja d-nu Rudolf Mosse. Ber­lin, Munich, Liepzig-Steiner (Hamburg, Ber­lin) și d-nu H. L. Double Frankfort. ZUBICH Rudolf Mosse. La GENEVA ; la Hassenstein Sc Vogler. AUSTRIA: Viena, Rudolf Mosse I. Sciler­­statte—Dukes, Wollzeile 6—8 Viena'; 1 ' 11 ' f Scrisorile nefrancate se refasă.— Articol«»,­ nepublicate se ard . V Chitanțele emise în numele ziarului Românul, spre a fi valabile, vor purta semnătura d-lui V. Rossetti. lor cari vor descoperi cine scie ce, de exemplu celui care va reuși să corespondeze cu fiin­țele superiore din Marte sau celui care va descoperi adevăra­tul perpetuum mobile,­­și arată­­ regrete că nu se înființeză so­cietăți cari să premieze pe cel care va găsi Acid oificei, sau al altor băle contagiose. In adevăr, ar fi un progres enorm ca să se potă stabili un mijloc prin care să se pără­sei cari sunt condițiunile de existență în Marte, dar e de netăgăduit folosul unui leac contra unei boli care până a­­cum e nevindecabilă și care bălă amără în fie­care an mii de tineri. Nu vorbim de România, unde nu numai că nu s’ar pu­tea face o mișcare în sensul acesta, dar nici nu s’ar putea măcar vorbi ceva serios, ci vor­bim de alte țări unde inițiati­vele sunt la ordinea filei. Cât de recunoscătăre va fi întreg­a lume aceluia care ar putea să contribuescă la găsirea unui remediu contra vre­unei băle, dar care din lipsă de mijloce e silit să muncescă într’o altă direcție pentru existența lui ! Dar cine sunt acei cari cad bălelor... nevindecabile ? Săracii. Și pentru săraci, bo­­­gatul fără copii nu-și va lăsa­­ averea iar inițiativa publică nu se va îngriji de ei. Boris 8BIGlipÍMIDO BP0Gtí In Dobrogea bande mană[de hoți cutreeră comunele prădănd și je­fuind fără fricii de autorități. Teama locuitorilor dobrogeni de acești briganzii e mare, popu­­lațiunea nu mai e sigură nici de avere, nici de viață. Z­ilele trecute o bandă de peste 70 de turci a cutreerat întregul județ Constanța fără ca nimeni să oprescă aceste călcări și să ia măsuri pentru prinderea hoților. Satul Baisan-Dede a fost întreg prădat iar bandiții au pus stăpânire pe averile locuitorilor. Și nici un jandarm rural, nici o poteră n’a fost organisată pentru prinderea acestor hoți. De ce adică Dobrogea care e­reazămul atîtor cuvîntări patrio­tice, să fie exclusă de la o pază mai bună ? F. Camera Austriacă Urmarea ședinței din 17 Octombre Ședința secretă este în­chisă la 6 ore sara, apoi se redeschide ședință pu­blică. Imediat se produc scene tumultuase între stin­gă și Vice-președintele d. M. Abrahamovici care sus­pendă ședința. La redeschidere un nou tumult isbucnesce, când Vi­ce-președintele dă cuvântul d-lui M. Jedrzejowicz asupra compromisului cu Ungaria. Pe când d. Jedrzejowicz vorbesc­, deputații bat pe băncile lor și se aud voci­ferări. Ședința este din nou suspendată. După noua re­deschidere, Vice-președin­tele declară ședința închisă. Ședința a ținut 27 de ore. Imșme­n­lor Are cunostință Consiliul sa­nitar superior că falsificarea bău­turilor a ajuns în Capitală un lucru notoriu ? Fără deose­bire de centru sau periferie,­a fal­sified băuturile este pentru bir­­tașî și depositarii de băuturi] o meserie inocentă, pe care o exer­cită fățiș și pe întrecere. Mai cu osebire vinurile, cele extrase din struguri sunt îmbi­bate cu tot felul de substanțe colorate otrăvitore, pentru a le da o față galbenă, sau roșie, în caare analina, cleiul, precipitate­le de plumb, puciasa, etc., sunt amestecate cu nemiluita! Vinurile de struguri sunt ac­tualmente cu totul alterate,— consumatorii în genere simt­] că băutura ce o iau drept vin este un amestec murdar, necurat și vătămător sănătăței lor. "Dupe nenorocirea că în Bu­­curesci nu găsesc­ apă de gheut, iată și vinurile compromise. In cartea vinurile extrase din alte substanțe de­cât din struguri, se vând cu sticlele pe stradă și fac cea mai necinstită concurență vinurilor adevărate. Din cauza acestei neleale concurențe,­­ dipofitarii de vin de struguri sunt nevoiți a le amesteca, pen­tru a le putea vinde mai­eftin. Țuica de asemenea în Capitală e de un amestec infect de sub­stanțe iritante, corosive­­­ și cau­lies. Este o adevărată caldtunitate pentru tdtă lumea halul în care se găsesc astă­zi băuturile chiar în totă țara. Pe capete, cârciumarii cumpără esențe, cu cari fabrică băuturi spirt­o­se și vinuri. Boalele de stomac, indisposi­­ții nervose, efecte de otrăvire, etc. sunt urmările ce bântuesc pe cel ce fregventă birturile, loca­lurile de consumațiune de bău­­turî. In afară de otrava ce intro­duce în ființa consumatorilor, în afară de înșelăciunea acestora vândindu-li-se drept băuturi hi­­gienice,­lucruri vătămătore,— dar aceste băuturi falsificate, al­terate, ucid, nimicesc cu totul prin concurența lor sdrobitore,— inundarea vinurilor adevărate, a țuicei veritabile, producțiunea naționale, cari pentru a se mai ține în piață trebue a se supune acelorași mijloce de falsificare. Ne adresăm dar Onor. Con­siliu sanitar superior, primarului Capitalei,— D-lui ministru de interne să pornescă o­­ anchetă ge­nerală, urgentă, rigurosă, pentru a constata acest colosal räs,— ac­st­ă otrăvire obștescă. Răul a atins cel din urmă grad. Dilnic și pretutindeni se văd victimile bej­turei otrăvite. E o rușine, să se permită acesta întreită contravențiune, care lovesce te­ribil în sănătatea publică, în desvoltarea articolelor naționale, săvârșind și un act de excroche­­rie cu vândarea de alt­ceva de­cât băuturi. Totă lumea se plânge de acest reű. Credem că, nu vom fi nevoiți a mai reveni a doua­ oră cu desvoltărî și cu denunțări mai precise.­ ­.. prevede pedeapsa ștergere­ din matriculă, în cazul cînd vre­unul din ei nu-șî va fi trecut exa­menele, în timp de doi ani. Pedepsele ce vor trebui să se aplice studenților au rămas a­­celeași. S-a adăugat numai în­chiderea unuia sau mai multor cursuri, în caz de turburări gra­ve. Ea va putea fi pronunțată de senatul universitar sau de mi­nistru. Anteproectul se ocupă și de asociațiunile universitare ale studenților, cari nu se vor pu­tea constitui, de­cît cu autori­­sațiunea rectorilor. Vor fi diplome de licențiat și de doctor. Diplomele obținute în străină­tate, sunt supuse la examene de echivalență, la cari vor fi supuse și certificatele de studii secundare. Pe lingă profesori, proectul mai prevede agregații și do­cenții. Acești din urmă vor face cur­­sur­i libere, nu vor fi plătiți de Stat și nu vor putea funcționa de­cît în urma autorizațiunea senatelor universitare. Docenții vor depune examene de abilitare și vor fi numiți de ministru. Agregații vor putea deveni profesori, în cea de vacanță, după o practică de 5 ani. Numirii în posturile de a­gregați­ și profesori se vor face după avisul senatului­­ universi­tar, din listele postulanților ce îî va presinta ministerul. Nu numai titrații pot fi pro­fesori, ci și „ori-ce alte persone cari se vor fi distins prin lu­crări șciințifice de mare însem­nătate, în specialitatea catedrei vacante“. Cum se vede, instituția con­cursului este desființată. Totuși ea va funcționa, numai într’un anumit cas: „Cînd va fi lipsă de candidați pentru­ ocuparea catedrei, spune art. 68, atunci se va publica con­curs de agregație.,. Lefile profesorilor universitar­i vor fi de 900 le­i pe lună, iar ale agregaților de 500 lei. Se prevăd diurne rectorilor de 300 lei pe lună și decanilor de 150 lei. Se instituie senatele universi­tare, cari vor fi presidate de rectori. Ele vor administra averea u­­niversităței, vor pregăti budge­tele, se vor pronunța asupra ac­­ceptațiunea legatelor și în ches­tiile de disciplină. Senatul se compune din rec­tori, decani și cîțî­va membri de facultate aleși de profesori. Vor mai funcționa alăturea cu senatul alte două instituțiuni: consiliile de facultate și consili­ile universitare. Pentru educațiunea femeilor se înființeză în Iași o școală specială superioară de fete, cu două secțiuni: literară și șciin­­țifică. In secțiunea literară se vor propune următoarele materii : limbile romînă, latină, franceză și germană ; istoria literaturilor antice și moderne ; istoria arte­lor ; istoria germană și istoria Romînilor ; estetica ; noțiuni de dreptul usual și instrucțiunea civică. In secțiunea sciințifică se vor propune : matemacile cu comp­­tabilitatea, cosmografia, fisica, chimia, fisiologia, zoologia, bo­tanica, mineralogia, geologia, i­­giena. Geografia generală și a Ro­­mîniei, psih­ologia și pedagogia se vor preda în ambele secțiuni Cursurile fie­cărei secțiuni vor fi de 3 ani. Elevele școase­ normale supe­rioare vor fi interne, bursiere și solvente. Reforrma îmb­Km­ân­tului d­e mai mult timp ministrul instrucțiunea lucrăză la proectul seu privitor la reforma învăță­­mîn­tului superior. Nu cunoscem încă amănuntele acelui proect, dar, după cât află un confrate, în ant­eproectul ministrului se prevede că : U­­niv­esitățile sunt persoane ju­ridice, capabile de a dobândi și pos­eda și vor fi represintate prin sen­dele profesorale, cari pot delega puterile lor rectorilor sau un o­a din membrii lor. In privința studenților, se ECOURI Instititul Meteorologic București 30 Octombrie 12 ore ziua înălțimea Baro­metrică la 0. 766... Temperatura aerului 9. 4 Vânt slab de la W. “Starea cerului acoperit. Temperat. Max de erî 8. „ Meri de astă­zi 5. Temperatura a variat la noi intre 12 și­­ 5 Cerul continuă a fi noros pre­tutindeni. Noptea timpul reco­­ros. In Moldova și părțile mun­tose termometrul s’a coborît sub zero grade, ajungând până la—5 grade la Sinaia. La Dorohoi și Strihareț dimi­neață a fost ceață. In Munte­nia temperatura a fost mult mai ridicată ajungând erî în multe localități până la 12 grade. Ba­rometru forte ridicat se menține în Moldova, iar în Muntenia a scăzut cu 1-2 milimetri. Astă­zi timpul plăcut, cerul noros și liniștit. De mai multe dile se țin con­ciliabule între fruntașii grupați în jurul Drapelului la d. Em. Porumbarii. După câte­ am putut afla, ma­joritatea este de­­ părere ca în parlament grupul să nu declare rezbel d-lui Sturdza și să se mărginescă a critica proectele ce n’ar fi conform ‘programului de la ’ Iași. ^_IEUC.as când guvernul ar fi atacat de sleviști sau de con­servatori pe nedrept, un mem­bru al grupului Drapelului îi va lua apărarea. Poliția din Iași, prevăzând că cu prilejul visitei Regelui, nu va fi îndestulător numărul de trăsuri de care dispune orașul a hotărât să angajeze trăsuri de piață din orașele vecine. Tablourile,pentru­­ avansările proectate a se face în armată, vor fi supuse aprobărei Regelui după întoarcerea de la Iași. Se telegrafieză din Roma că dețină de autoritatea judiciară a fost informată de un fapt forte grav întâmplat în asilul săra­cilor din Mondova. Patru călugărițe infirmiere au fost cuprinse de dureri intesti­nale foarte grave, însoțite de toate fenomenele unei puternice otrăviri cu arsenic. Medicul le-a găsit în stare foar­te gravă ast­fel că pentru mo­ment s’a îndoit că le va putea sal­va. Ele însă fiind de o constituție robustă, au putut scăpa cu viață. Din ordinul autorităței, se face o anchetă. La festivitățile de la Iași, în­treaga presă din Capitală’e re­­presentată. î Cu această ocasiune diariștii ieșeni vor da un banchet cole­gilor lor din Capitală. Un englez anume Pean presentat la Londra și la Was­­­hington un proect pentru ilu­minarea în cursul noptei a liniei de navigație de pe oceanul A­­tlantic între Anglia și Statele­ Unite. El vrea să înșire pe o­­cean niște aparate plutitoare inventate de dânsul și cari vor fi fixate prin ancore cu lanțuri foarte groase; frecarea și isbi­­rea valurilor de aceste aparate vor produce electricitatea nece­sară și ast­fel linia maritimă va fi iluminată în permanență, în­­lăturându-se prin acesta un mare număr de nenorociri.­­ Un mare immer de semina­riști cu 4 clase au înaintat si­nodului un memoriu prin care cer să li se dea dreptul de hi­­rotonie pe care l-au avut după vechea legea. Sinodul va discuta acesta

Next