Saptamina, 1975 (Anul 5, nr. 213-264)
1975-01-03 / nr. 213
chipul republicii în 1974 La ora cînd apar aceste rînduri, din calendarul lui 1974 desprindem ultima filă. Firesc, este un moment aparte care generează sentimente deosebite. Este o zi in care lucizi, calmi și generoși privim la 1974 întocmind un prim bilanț marcat puternic de aceste clipe. Dar, totodată, este o zi în care scrutăm cu îndrăzneală și optimism viitorul. Ambele ipostaze sunt îndreptățite și semnificative pentru starea noastră de spirit. Ne vom despărți deci de 1974 conștienți de tot ce au însemnat aceste 12 luni în existența fiecăruia dintre noi, in viața partidului și a țării. 1974, ca an politic, a fost unul dintre cei mai denși și mai reprezentativi din întregul cronic românesc. Scriind cele de mai sus ne gîndim atît la evenimentele istorice pe care le-am consemnat in acest interval de timp dar, deopotrivă, și la aspirațiile noastre care și-au găsit împlinirea. Ne referim deci, cronologic, la sărbătoarea celor trei decenii de la insurecția națională antifascistă armată — piatră de hotar in istoria românească, ce a marcat descătușarea și eliberarea de sub asuprire pentru totdeauna a poporului nostru. Ne gîndim deopotrivă și la marele forum al Congresului al XI-lea al partidului nostru care a adoptat documente hotăritoare pentru continuarea ascensiunii noastre pe scara civilizației și progresului, pentru edificarea cu deplin succes a socialismului și comunismului in România. 1974 a fost anul în care, într-o exemplară unitate de voință, gind și faptă am ales întîiul președinte al României socialiste, pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, și tot cu aceste puternice și definitorii sentimente l-am reales secretar general al Partidului Comunist Român. 1974 a fost un an in care, la fel ca în alții, dar și mai mult, am continuat să construim școli și uzine, lăcașuri de cultură și știință, combinate agricole și așezăminte de sănătate. Tot acest an a marcat, ca un element major, editicul amplu, atotcuprinzător, de perfecționare a organizării și conducerii societății , am adoptat Programul partidului — cea mai reprezentativă și mai mobilizatoare istorie a viitorului, cum i s-a zis atît de inspirat. 1974 a fost, de asemenea, un an al continuării eficiente a impunătorului dialog al secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu cei ce lucrează cu spor in întreprinderi industriale și șantiere, unități agricole și social-culturale, instituții de învățămînt superior, din București și din județele țării. A fost deci și un an al dialogului neîntrerupt cu poporul, cu oamenii care muncesc la sporirea avuției noastre naționale. La sârșitul acestui decembrie celebrăm și cei 27 de ani împliniți de Republica noastră, conștienți că, în 1974, prin munca noastră neobosită, chipul patriei socialiste s-a îmbogățit substanțial. 1974 a fost și un an al unei puternice și active prezențe românești în concertul națiunilor, un an in care a căpătat noi valențe prestigiul nostru internațional, în care vocea României — prin președintele său — a devenit mai distinctă, mai ascultată și mai bogată in inițiative, propuneri, pentru edificarea unei lumi mai bune și mai drepte. dumitru Constantin „PAMINT AL ȚÂRII MELE ȘI AL MEU, /■ NU M-AI UITAT ? E PASUL MEU. SÎNT EU..." TUDOR ARGHEZI despre arcul carpatic... Despre inima noastră în care se zbate o spadă despre neînvinsele chipuri umane din pîine despre ochiul mulțimii care-ncepe să vadă despicîndu-se timpul spre aerul clipei de miine despre fluvii albastre înconjurînd la hotare ziua solară ziua de umbră ziua cînd ninge despre arcul carpatic luminînd cu ardoare lumea ideală viu răsărită-n meninge despre veghea senină sub razele marelui astru care naște în oricare clipă un destin o poemă despre culorile clare roșu galben albastru înscrise împreună cu viața pe-o limpede stemă despre luminile anului nou ivite cu zorii deasupra pămîntului plin de romantice spații despre soarele veșnic ce alungă ceața și norii și proclamă în noi o stare de limpezi ovații despre toate acestea și mai presus de cuvinte scrie copilul națiunii care e trubadurul patima versului său e o lume visată fierbinte ce-și înalță în inima zilei de astăzi conturul. mihail sabia rrr PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITIVA I istoria patriei în documentele congresului al XI-lea al partidului comunist român Istoria este prezentă in Programul Partidului Comunist Român pe două mari planuri. Prin fixarea unor etape și evenimente definitorii țin mersul înainte al poporului român spre progres economic și social, spre libertate. Și, deopotrivă, prin proiectarea limpede a viitorului, clădit pe munca și creația noastră de astăzi, pe efortul stăruitor și de durată al întregii națiuni. Cele două planuri alcătuiesc un tot : construcția prezentului și țelurile de miine reprezintă treptele superioare ale unei dezvoltări începută cu cel puțin două milenii și jumătate in urmă și realizată prin aportul, însumat, al părinților, al înaintașilor, al fiecărei generații. Între etapele definitorii, sunt înscrise în Program : istoria dacilor, interferată cu aceea a grecilor și a romanilor; etnogeneza poporului român prin sinteza dacoromână și dăinuirea sa fără Întrerupere, in timpul migrațiilor, pe același teritoriu, din cetatea Carpatilor la Dunăre și la Marea Neagră; formarea voievodatelor române și apărarea lor in fața imperiilor, a puterilor vremii. Sunt consemnate luptele „pentru libertate și dreptate socială, pentru apărarea ființei naționale și neazimare, pentru progres și civilizație“ și în care răzeșii și moșnenii — stăpinii de mici ocini — au avut un aport hotăritor. După cum, in evul de mijloc și mai tirziu, pînă spre epoca modernă, țărănimea s-a ridicat împotriva asupririi, a împilării : s...Nobilii stăpîni de moșii să-și părăsească o dată pentru totdeauna moșiile, și ei să plătească dare ca și poporul de rînd. Pămînturile lor (nemeșești) că se împartă între poporul de rînd..." — așa au cerut răsculații transilvăneni în toamna tlrzie a lui 1784. Și martiriul lui Horia, Cloșca și Crișan strigă, pentru totdeauna, voința de dreptate socială și libertate națională. Mai tirziu, revoluția din 1821, condusă de Tudor Vladimirescu, marchează chiar începutul epocii moderne. Este urmată de revoluția burghezo-democrată de la 1848, de unirea din 1859 și cirmuirea lui Alexandru Ioan Cuza, cînd s-au pus bazele statului modern. La 1877 este cucerită, cu armele, independența deplină, iar la finele primului război mondial statul național unitar devine realitate, prin voința liber exprimată a tuturor românilor, „opera întregului popor, a întregii națiuni", realitate recunoscută și de tratatele internaționale. Crearea Partidului Comunist Român, în mai 1921 — forță ce va realiza, începînd cu 1944, cea mai importantă și rapidă schimbare și transformare din istoria noastră, in ultimul mileniu — reprezintă un eveniment esențial al istoriei contemporane. Programul evocă în continuare, în anii dintre cele două războaie mondiale, lupta partidului pentru unirea forțelor antifasciste, pentru apărarea drepturilor democratice și a intereselor celor ce muncesc , pentru apărarea hotarelor. Comuniștii s-au aflat in primele rînduri împotriva dictaturii fasciste, împotriva aservirii țării de către Reich-ul nazist în 1940—1944. Și lupta lor a biruit prin insurecția națională armată, antifascistă și antiimperialistă, din august 1944, înfăptuită de Partidul Comunist Român, în colaborare cu o largă coaliție de forțe democratice. Cele trei decenii, de la eliberare pînă la al XI-lea Congres, înscriu, prin puterea faptelor, mersul inainte in edificarea orînduirii socialiste. ... Istoria este prezentă nu numai prin etape și evenimente majore. Programul Partidului — aprobat în unanimitate de Marea Adunare a Comuniștilor țării, Congresul al XI-lea — înscrie, deopotrivă, sensurile majore ale trecutului. Prin atari sensuri, istoria, carte de învățătură a ceea ce a fost, se afirmă și ca o realitate contemporană, ca parte alcătuitoare în educarea tinerei generații, a fiecărui cetățean al patriei socialiste, menită să explicem I desfășurări ale prezentului, și opțiuni de viitor." Nu am dus o politică de expansiune, de cuceriri ; am urmărit, dimpotrivă, statornic, *8 ne apărăm pămîntul și dreptul de a trăi după voința și legile noastre. _ Istoria capătă noi dimensiuni prin înseși obiectivele Programului, de dezvoltare pe multiple planuri a națiunii socialiste, de înaintare a României spre comunism. Problema centrală a lumii de astăzi este Înscrierea fiecărui stat in coordonatele complexe ale unei economii de înaltă productivitate întemeiată pe rezultatele recente ale revoluției științifice și tehnice. Aceste coordonate au fost analizate, cu deplină cumpănire și «așu noaștere a realităților țârii, cu răspundere comunistă, de secretarul general al Partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în raportul prezentat Congresului al XI-lea. Programul Partidului ne arată cum se ajungem la aceste trepte superioare de civili lizație. Ne demonstrează că stă în puterea noastră să le urcăm , că Istoria României socialiste se scrie prin voința și munca creatoare a tuturora, uniți in gind și în faptă, în cuget și simțiri. *"■ dinu c. giuriscl