Satul Socialist, noiembrie 1970 (Anul 2, nr. 463-487)

1970-11-25 / nr. 483

/ TOAMNA E CAPRICIOASA, AZI PLOUĂ, MÎINE SE ÎNSENINEAZĂ. TRACTOARELE SĂ CONTINUE LUCRUL PENTRU SATUL SOCIALIST .........П41 n ■ 1 u и ' I и- 'И' ..иким1 J........... LUMII' V ' I ' „I.IH. .■!--.--11. . ii» I............n il * .-... ....... — , ■ ------------———n: „..-у,-.- — ------—Í ANUL II Nr. 483 MIERCURI 25 NOIEMBRIE 1970 |­4 pagini - 30 bani • Luni dupâ-amiazâ, în marea sală de festivităţi a Casei de cultură a muncitorilor constructori din capitala ungară, s-au deschis lucrările celui de-al X-lea Congres al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. Delegaţia Partidului Comunist Român, care participă la lucrările Congresului, este condusă de tovarăşul Paul Nicu­­lescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. • Marţi dimineaţa, a plecat în Belgia o delegaţie a Par­tidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Manea Mâ­­nescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., care, la invitaţia Partidului Socialist Belgian, va face o vizită în această ţară. Din delegaţie fac parte tovarăşii Tudor Ionescu şi Ghi­­zela Vass, membri ai C.C. al P.C.R., Grigore Comartin, se­ EVENIMENTE­ cretar al Comitetului judeţean Argeş, al P.C.R., şi George Se­rafim, redactor şef adjunct la revista „Lumea". • La Berlin a avut loc şedinţa Comisiei permanente a C.A.E.R. pentru construcţii, în cadrul căreia au fost discutate probleme referitoare la specializarea şi cooperarea în pro­ducţie. De asemenea, Comisia permanentă C.A.E.R. pentru indus­tria uşoară şi-a ţinut cea de-a 13 şedinţă la Praga cu care . • PESTE 2,5 MILIOANE DE HECTARE AU FOST ARATE. • ÎN JUDEŢELE ARGEŞ, VÎLCEA, GORJ, SĂLAJ, BRASOV, HARGHITA, SUCEAVA LUCRAREA ESTE ÎNCHEIATA. • 659 367 DE HECTARE AŞTEAPTĂ PLUGURILE. • RITM NESATISFACATOR ÎN COOPERATIVE­LE AGRICOLE DIN TELEORMAN, TIMIŞ, ARAD, DÎMBOVIŢA, CONSTANTA. In momentul de faţă, una dintre lucrările de mare răspundere pentru producţia anului viitor este efectuarea în cel mai scurt timp a arăturilor de toamnă. Datele centralizate recent la M.A.S. arată, în ansamblul lor, că specialiştii şi condu­cerile de unităţi, mecanizatorii şi cooperatorii, au înţeles necesitatea utilizării mai raţionale a potenţialului tehnic de care dispun unităţile, secţiile de mecanizare au înţeles rostul şi însem­nătatea indicaţiilor stabilite în acest sens de că­tre forurile competente. La data de 22 noiembrie se executaseră alături de toamnă pe mai bine de 2,5 milioane de hectare, ceea ce echivalează cu circa 79 la sută din suprafaţa prevăzută în plan, în numai trei zile au fost arate peste 200 000 de hectare. Un ritm îmbucurător, care vorbeşte despre responsabilitatea celor ce au fost investiţi cu îndatorirea de a asigura pîine pentru un în­treg popor. Intr-un număr de şapte judeţe — Argeş, Vîlcea, Gorj, Sălaj, Braşov, Harghita, Su­ceava — arăturile au fost încheiate, iar în Satu Mare, Alba, Hunedoara, Covasna, Bistriţa-Nă­­săud au mai rămas nearate suprafeţe destul de reduse. „ Şi totuşi... Este de datoria noastra sa­ relevam că lucrurile stau cu totul altfel într-o serie în­treagă de judeţe din zone importante ale ţări. Cu mai puţin de 70 la sută din plan se prezintă cooperativele agricole din Teleorman, Timiş, Arad, Dîmboviţa. Nu poate fi considerată mulţu­mitoare nici situaţia din judeţele Constanţa, unde mai sunt de arat aproape 50 000 de hectare, Ilfov a­proape 63 000 de hectare, Dolj — 33 000 de hectare, Iaşi — 37 000 de hectare. Pe întreaga ţară, în cooperativele agricole o suprafaţă de ёб9 367 hectare aşteaptă să fie arată. Din capul locului, facem o subliniere : există toate condiţiile şi trebuie să facem totul pentru ca întreaga suprafaţă stabilită în plan să fie arată înainte de venirea îngheţului şi căderea zăpezii. îndeplinirea acestei cerinţe de extremă­­importanţă, care condiţionează în mare măsură recolta anului viitor, impune măsuri operative, eficiente, atît în unităţi, în secţiile de mecani­zare, cit şi la nivel judeţean. Avem în vedere în primul rînd necesitatea unei regrupări a for­ţelor în sensul deplasării în cadrul judeţelor a tractoarelor şi maşinilor rămase disponibile în unitățile unde lucrarea s-a încheiat, către cele (Continuare în pag a 2­a) prilej a fost analizată îndeplinirea sarcinilor decurgînd din hotârîrile sesiunii a 23-a (specială) şi 24-a a C.A.E.R. şi din hotârîrile şedinţelor Comitetului Executiv al Consiliului. • Cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Populare Alba­nia, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă a organizat luni seara la cinematograful „Capitol" din Bucureşti un spectacol de gală cu filmul „Nemurire". Filmul redă un episod din lupta eroică dusă de partizanii albanezi pen­tru apărarea ţârii împotriva ocupanţilor hitlerişti. • La Nicosia a fost semnat protocolul privind listele de mărfuri ce vor face obiectul schimburilor dintre Republica Socialistă România și Republica Cipru în anul 1971. Proto­colul prevede sporirea­­schimburilor reciproce cu 25 la sută față de anul trecut. ncheierea grabnică A ARĂTURILOR TIMPII­­-l AŞTEAPTĂ PE LEGUMICULTORII HTIRZIAŢI ! Judeţul ILFOV constituie principala bază de aprovizionare a Capitalei cu legume, in nume­roase cooperative agricole : Berceni, Vidra, O­­grezeni, Vârâşti, există o veche tradiţie în a­­ceasta ramură. Cu toate neajunsurile din anul acesta, cînd calamităţile naturale abătute asu­pra ţării noastre şi-au pus amprenta şi pe re­zultatele din legumicultura, numeroase ferme au reuşit să-şi realizeze producţiile planificate. Bazele recoltelor de legume pen­tru anul 1971 se pun acum. Coope­ratorii din fermele legumicole au de executat în acest sezon un volum mare de lucrări. Nivelarea terenuri­lor, însâmînţarea şi plantarea legu­­melor-verdeţuri, arătura, fertilizarea şi discuirea, precum şi consolida­rea solariilor sunt lucrări care, con­form graficului întocmit de Minis­terul Agriculturii şi Silviculturii se impun a fi efectuate pînă la sfîrşi­­tul acestei luni. De la direcţia agricolă judeţeană aflăm că aceste lucrări sunt mult ră­mase în urmă. De pildă, nivelarea terenului s-a făcut numai pe 1000 de hectare, mai sunt nearate circa 2 000 de hectare, restanţe înregis­­trîndu-se şi la fertilizarea terenuri­lor. Dacă la prima vedere planul de însămînţare şi plantare a verdeţuri­lor pare a fi îndeplinit — s-au în­­sămînţat 1 064 de hectare faţă de 1 050 planificate, aşa cum aproxi­mează inginerul Eftimie Vasilescu, director adjunct al direcţiei agrico­le,­­ constatăm serioase rămîneri în urmă la unele sortimente şi îndeo­sebi la salată şi ceapă. Numeroase cooperative din judeţ mai au de plantat salată şi ceapă pe mari suprafeţe. Bunăoară, la Va­lea Dragului, din cele cinci hecta­re ce trebuiau plantate cu salată au fost realizate doar trei, la Ştefă­­neşti din cele zece hectare de spa­nac mai erau încă neînsămînțate două hectare. Este invocată aici lip­sa de sămînfă, dar cine, oare, tre­buia să se ocupe de această im­portantă problemă ? La Domneşti şi Căciulari, răsadurile de salată a­­şteaptă zadarnic să ajungă în cîmp. Serioase rămîneri în urmă consta­tăm şi la semănatul cepei- La Gău­­jani, de exemplu, din zece hectare Ing. C. ONOFREI (Continuare in pag. a 3-a) Se trag cele din urmă brazde adinei pe ogoarele cooperati­vei agricole din Limpeziş, jude­ţul Buzău Foto : D. CONSTANTIN NU „CONSILIERI" ONORIFICI, CI CONSILIERI PE CARE OBŞTEA SE POATE BIZUI Referindu-se la comisia de revizie, statutul coopera­tivei agricole de producţie preci­zează că aceasta este subordonată numai adunării generale şi are sarcina de a veri­fica activitatea gospodărească şi financiară a consi­liului de condu­cere, înregistrarea tuturor veniturilor în bani şi­­ în natură, res­pectarea regulilor de efectuare a cheltuielilor, păstrarea în bune condiţii a bunurilor obşteşti. Man­datul primit din partea adunării generale este expresia unei mari încrederi acordate, de regulă, nu­mai acelor cooperatori care în în­treaga lor activitate au dovedit o cinste ireproşabilă, grija neprecu­peţită faţă de avutul obştesc. Sînt numeroase cooperativele a­­gricole ale căror adunări generale au ales în comisi­ile de revizie oa­meni de o corecti­tudine exempla­ră, care pun avu­ţia comună îna­intea propriului avut, acţionează cu abnegaţie şi curaj pentru in-­­­tegritatea pro­prietăţii coope­ratiste, îndeplinindu-şi cu maxi­mum de exigenţă şi promptitudine sarcinile statutare. Astfel acţio­nează comisia de revizie a coope­rativei agricole „23 August" din I. OANCEA economist (Continuare in pag. a 3-a) Locul şi rolul comisiilor de revizie in gospodărirea avuţiei obşteşti a coperativelor agricole Greu încercaţi In această primăvară de furia apelor, lo­cuitorii municipiu­lui Satu-Mare pri­vesc acum cu rus­­tifca­ o mulţumire ritmul alert în care se înalţă noile blocuri 7n aceste zile în co­munele patriei noas­tre au loc adunări în care consiliile popu­lare vin în faţa cetă­ţenilor să raporteze cum au dus la înde­plinire ceea ce s-a stabilit cu un an în urmă. De fapt, eve­nimentul nici nu ar mai trebui consem­nat. Şi aceasta din simplul motiv că ob­ştea nu îşi spune cu­­vîntul numai o dată pe an — cu prilejul amintit — ci în fie­care zi, ori de cîte ori este nevoie. S-a înce­tăţenit în practica muncii tuturor orga­nelor de partid şi de stat, începînd de la forurile cele mai înal­te, obiceiul de a se consulta cu cetăţenii în toate domeniile vieţii economice şi politice, de a cere pă­rerea maselor, de a stimula iniţiativa cre­atoare a acestora. Cu alte prilejuri, oamenii îşi spun pă­rerea separat, să-i zi­cem individual. A­­cum, însă, în adună­rile populare, toţi oa­menii comunei anali­zează împreună ce au făcut bine şi ce nu, ce trebuie să se facă în continuare şi mai ales cum trebuie să se facă. Spre deosebi­re de alţi ani — sunt mulţi de atunci — pe omul care trăieşte la sat îl interesează nu numai ograda lui, cu­prinsă între patru garduri din scîndură sau sirmă. Ograda lui e acum tot satul, toa­tă comuna, toată ţara. Şi fiecare doreşte ca în această ogradă să se construiască fru­mos şi economic, fie­care vrea — cu posi­bilităţile lui — să-şi aducă contribuţia fi­ OGRADA CELOR 12 916 SATE­ rească, astfel ca a­­ceastă ogradă să fie aşa cum nu a fost anul trecut, ci mai arătoasă, mai apre­ciată. Oamenii vin la ju­deţ sau la primărie ca la el acasă, fac propuneri, dau solu­ţii practice ştiind că sunt ascultaţi şi spu­sele lor sunt luate în consideraţie. Odată, să tot fie o lună de atunci, am pus lui Dumitru Mitrancă, cooperator din Segar­­cea, judeţul Dolj, în­trebarea : „Unde în­cepe şi unde se­ ter­mină ograda dumita­­le ?" Omul ne-a pri­vit puţin cam ciudat, a întins pe masă o hartă cu noua împăr­­fire teritorial-admi­­nistrativă a ţării, a plimbat degetul de-a lungul hotarelor na­turale şi convenţiona­le şi a spus : „De aici pînă aici Г Intr-o discuţie cu primarul comunei Mi­­hăieşti, judeţul Olt, am reţinut doar că fiecare construcţie, fiecare lucrare de în­frumuseţare a cos­tat... „pe jumătate". „Ne-am adunat, am discutat şi am hotă­­rit !" spunea prima­rul. S-au făcut apoi calculele, devizele şi alte formalităţi finan­ciare, că... de... nu te poţi juca cu banii statului. Uneori, fără multă discuţie, fără şedinţe, oamenii au căutat so­luţii mai practice şi mai ieftine. „De ce să facem un singur pod, cînd cu aceşti GH. NEAGU D. TARNAUCEANU (Continuare m­­ino a 2-a) Comisia de inventariere la lu­cru — aspect din cooperativa agricolă Târtuşeşti, judeţul Il­fov Foto : C. DUMITRU Actualitatea monografiei Tradiţia scrierii de monografii ale satelor şi comunelor se pierde tot negura anilor. Scrierile croni­carilor munteni şi moldoveni din secolele XVII şi XVIII din care aflăm amănunte privind ocupaţia oamenilor, date asupra moravuri­lor, a obiceiurilor şi portului, in­formaţii despre viaţa politică in­ternă, a relaţiilor cu ţările ve­cine, sunt într-un fel tot mono­grafii. Cele trei monografii realizate în secolul trecut de Ion Ionescu de la Brad asupra judeţelor Put­na, Do­­rohoi şi Mehedinţi sunt primele lucrări cu adevărat ştiinţifice în acest domeniu, constituind ani la rînd un model în materie. Reflec­tarea vieţii satelor în aceste scrieri era făcută diferenţiat. Ierarhiza­rea factorilor fundamentali ai u­­niversului rural, demascarea, în acelaşi timp, a cruntei exploatări la care erau supuşi ţăranii sunt merite incontestabile ale mono­grafiilor respective. Mai aproape de noi, Dimitrie Gusti, prin fecunda sa activitate de sociolog contribuie la creşterea prestigiului monografiei româneşti. Antrenînd în această muncă ală­turi de oameni de ştiinţă şi stu­denţi, învăţători şi profesori, lo­calnici, acţiunile profesorului Gusti au avut puternice rezonanţe în rîndurile acestora din urmă, vreme strădania vreunui învăţător sau chiar sătean de a consemna evenimentele marcante ale aşezării lor erau cazuri izo­late. Astăzi sunt tot mai multe D. PETRE (Continuare in pag a 2-a) Ca în orice alt domeniu de ac­tivitate şi în agricultură — ramură importantă a economiei noastre na­ţionale — ascendenţa dezvoltării sale este indisolubil legată, printre altele, şi de consolidarea, dezvolta­rea şi apărarea avutului obştesc, înţelegerea acestei necesităţi se con­cretizează zi de zi în exigenţa cu care fiecare cooperator în parte, consiliile de conducere ale coope­rativelor agricole de producţie con­tribuie pe de o parte la folosirea în mod raţional a pămîntului şi poten­ţialului tehnic de producţie de care dispun pentru a obţine venituri din ce în ce mai mari, iar pe de altă parte prin grija cu care îşi gospo­dăresc avutul obştesc. In fond, grija pentru avutul obştesc constituie o datorie de onoare a fiecărui cetă­ţean, ştiut fiind că proprietatea so­cialistă constituie temelia bunăstării tuturor. Apărarea şi dezvoltarea a­vutului obştesc implică munca con­ştiincioasă, creatoare, de calitate pentru realizarea planului propus, o atitudine consecvent manifestată împotriva lucrului „de mîntuială", a neglijenţei şi risipei. Apreciate sub acest aspect, suc­cesele obţinute de cooperativele a­­gricole din Pecica, judeţul Arad, Schela şi Pechea, judeţul Galaţi (şi alte atîtea cooperative fruntaşe), sunt un rezultat firesc al spiritului gospodăresc, al grijii pentru avutul obştesc. Aceşti oameni sunt convinşi de faptul că sporirea veniturilor cooperativei se răsfrânge direct a­­шрга venitului fiecăruia dintre ei. Mai sînt însă cazuri, şi nu pu­ţine, cînd se lucrează „la repezeală", cînd neglijenţa şi risipa iau locul corectitudinii Risipă, neglijenţă­­este şi atunci cînd „uiţi” cu lunile în­­grăşămintele chimice pe rampele gărilor, sau cînd acestea sînt lăsate in ploaie ; risipă este şi atunci cînd din motive mai mult sau mai puţin întemeiate, întîrziind recoltatul, se pierd sute de kilograme de cereale. In totală contradicţie cu etica so­cialistă, cu demnitatea omului sînt faptele celor, care fură din avutul obştesc. Este adevărat că prin îm­bunătăţirea activităţii organelor de control, prin sporirea eficienţei me­todelor de depistare, fenomenul in­fracţional este într-o continuă scă­dere. Mai sunt însă suficiente ex­cepţii. Casierul Nicolae Bunicar de la cooperativa agricolă de producţie „Spicul", comuna Vinga, judeţul Vrad, şi-a însuşit din banii coopera­tivei suma de 14 191 lei. Magazione­rul Ion Hodea din comuna Tamaşi ELENA SOLNNCA (Continuare în pag . 2-a) VEGHEA PUBLICA - ANTIDOTUL NECINSTEI

Next