Satul Socialist, noiembrie 1970 (Anul 2, nr. 463-487)
1970-11-25 / nr. 483
/ TOAMNA E CAPRICIOASA, AZI PLOUĂ, MÎINE SE ÎNSENINEAZĂ. TRACTOARELE SĂ CONTINUE LUCRUL PENTRU SATUL SOCIALIST .........П41 n ■ 1 u и ' I и- 'И' ..иким1 J........... LUMII' V ' I ' „I.IH. .■!--.--11. . ii» I............n il * .-... ....... — , ■ ------------———n: „..-у,-.- — ------—Í ANUL II Nr. 483 MIERCURI 25 NOIEMBRIE 1970 |4 pagini - 30 bani • Luni dupâ-amiazâ, în marea sală de festivităţi a Casei de cultură a muncitorilor constructori din capitala ungară, s-au deschis lucrările celui de-al X-lea Congres al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. Delegaţia Partidului Comunist Român, care participă la lucrările Congresului, este condusă de tovarăşul Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. • Marţi dimineaţa, a plecat în Belgia o delegaţie a Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Manea Mânescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., care, la invitaţia Partidului Socialist Belgian, va face o vizită în această ţară. Din delegaţie fac parte tovarăşii Tudor Ionescu şi Ghizela Vass, membri ai C.C. al P.C.R., Grigore Comartin, se EVENIMENTE cretar al Comitetului judeţean Argeş, al P.C.R., şi George Serafim, redactor şef adjunct la revista „Lumea". • La Berlin a avut loc şedinţa Comisiei permanente a C.A.E.R. pentru construcţii, în cadrul căreia au fost discutate probleme referitoare la specializarea şi cooperarea în producţie. De asemenea, Comisia permanentă C.A.E.R. pentru industria uşoară şi-a ţinut cea de-a 13 şedinţă la Praga cu care . • PESTE 2,5 MILIOANE DE HECTARE AU FOST ARATE. • ÎN JUDEŢELE ARGEŞ, VÎLCEA, GORJ, SĂLAJ, BRASOV, HARGHITA, SUCEAVA LUCRAREA ESTE ÎNCHEIATA. • 659 367 DE HECTARE AŞTEAPTĂ PLUGURILE. • RITM NESATISFACATOR ÎN COOPERATIVELE AGRICOLE DIN TELEORMAN, TIMIŞ, ARAD, DÎMBOVIŢA, CONSTANTA. In momentul de faţă, una dintre lucrările de mare răspundere pentru producţia anului viitor este efectuarea în cel mai scurt timp a arăturilor de toamnă. Datele centralizate recent la M.A.S. arată, în ansamblul lor, că specialiştii şi conducerile de unităţi, mecanizatorii şi cooperatorii, au înţeles necesitatea utilizării mai raţionale a potenţialului tehnic de care dispun unităţile, secţiile de mecanizare au înţeles rostul şi însemnătatea indicaţiilor stabilite în acest sens de către forurile competente. La data de 22 noiembrie se executaseră alături de toamnă pe mai bine de 2,5 milioane de hectare, ceea ce echivalează cu circa 79 la sută din suprafaţa prevăzută în plan, în numai trei zile au fost arate peste 200 000 de hectare. Un ritm îmbucurător, care vorbeşte despre responsabilitatea celor ce au fost investiţi cu îndatorirea de a asigura pîine pentru un întreg popor. Intr-un număr de şapte judeţe — Argeş, Vîlcea, Gorj, Sălaj, Braşov, Harghita, Suceava — arăturile au fost încheiate, iar în Satu Mare, Alba, Hunedoara, Covasna, Bistriţa-Năsăud au mai rămas nearate suprafeţe destul de reduse. „ Şi totuşi... Este de datoria noastra sa relevam că lucrurile stau cu totul altfel într-o serie întreagă de judeţe din zone importante ale ţări. Cu mai puţin de 70 la sută din plan se prezintă cooperativele agricole din Teleorman, Timiş, Arad, Dîmboviţa. Nu poate fi considerată mulţumitoare nici situaţia din judeţele Constanţa, unde mai sunt de arat aproape 50 000 de hectare, Ilfov aproape 63 000 de hectare, Dolj — 33 000 de hectare, Iaşi — 37 000 de hectare. Pe întreaga ţară, în cooperativele agricole o suprafaţă de ёб9 367 hectare aşteaptă să fie arată. Din capul locului, facem o subliniere : există toate condiţiile şi trebuie să facem totul pentru ca întreaga suprafaţă stabilită în plan să fie arată înainte de venirea îngheţului şi căderea zăpezii. îndeplinirea acestei cerinţe de extremăimportanţă, care condiţionează în mare măsură recolta anului viitor, impune măsuri operative, eficiente, atît în unităţi, în secţiile de mecanizare, cit şi la nivel judeţean. Avem în vedere în primul rînd necesitatea unei regrupări a forţelor în sensul deplasării în cadrul judeţelor a tractoarelor şi maşinilor rămase disponibile în unitățile unde lucrarea s-a încheiat, către cele (Continuare în pag a 2a) prilej a fost analizată îndeplinirea sarcinilor decurgînd din hotârîrile sesiunii a 23-a (specială) şi 24-a a C.A.E.R. şi din hotârîrile şedinţelor Comitetului Executiv al Consiliului. • Cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Populare Albania, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă a organizat luni seara la cinematograful „Capitol" din Bucureşti un spectacol de gală cu filmul „Nemurire". Filmul redă un episod din lupta eroică dusă de partizanii albanezi pentru apărarea ţârii împotriva ocupanţilor hitlerişti. • La Nicosia a fost semnat protocolul privind listele de mărfuri ce vor face obiectul schimburilor dintre Republica Socialistă România și Republica Cipru în anul 1971. Protocolul prevede sporireaschimburilor reciproce cu 25 la sută față de anul trecut. ncheierea grabnică A ARĂTURILOR TIMPII-l AŞTEAPTĂ PE LEGUMICULTORII HTIRZIAŢI ! Judeţul ILFOV constituie principala bază de aprovizionare a Capitalei cu legume, in numeroase cooperative agricole : Berceni, Vidra, Ogrezeni, Vârâşti, există o veche tradiţie în aceasta ramură. Cu toate neajunsurile din anul acesta, cînd calamităţile naturale abătute asupra ţării noastre şi-au pus amprenta şi pe rezultatele din legumicultura, numeroase ferme au reuşit să-şi realizeze producţiile planificate. Bazele recoltelor de legume pentru anul 1971 se pun acum. Cooperatorii din fermele legumicole au de executat în acest sezon un volum mare de lucrări. Nivelarea terenurilor, însâmînţarea şi plantarea legumelor-verdeţuri, arătura, fertilizarea şi discuirea, precum şi consolidarea solariilor sunt lucrări care, conform graficului întocmit de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii se impun a fi efectuate pînă la sfîrşitul acestei luni. De la direcţia agricolă judeţeană aflăm că aceste lucrări sunt mult rămase în urmă. De pildă, nivelarea terenului s-a făcut numai pe 1000 de hectare, mai sunt nearate circa 2 000 de hectare, restanţe înregistrîndu-se şi la fertilizarea terenurilor. Dacă la prima vedere planul de însămînţare şi plantare a verdeţurilor pare a fi îndeplinit — s-au însămînţat 1 064 de hectare faţă de 1 050 planificate, aşa cum aproximează inginerul Eftimie Vasilescu, director adjunct al direcţiei agricole, constatăm serioase rămîneri în urmă la unele sortimente şi îndeosebi la salată şi ceapă. Numeroase cooperative din judeţ mai au de plantat salată şi ceapă pe mari suprafeţe. Bunăoară, la Valea Dragului, din cele cinci hectare ce trebuiau plantate cu salată au fost realizate doar trei, la Ştefăneşti din cele zece hectare de spanac mai erau încă neînsămînțate două hectare. Este invocată aici lipsa de sămînfă, dar cine, oare, trebuia să se ocupe de această importantă problemă ? La Domneşti şi Căciulari, răsadurile de salată aşteaptă zadarnic să ajungă în cîmp. Serioase rămîneri în urmă constatăm şi la semănatul cepei- La Găujani, de exemplu, din zece hectare Ing. C. ONOFREI (Continuare in pag. a 3-a) Se trag cele din urmă brazde adinei pe ogoarele cooperativei agricole din Limpeziş, judeţul Buzău Foto : D. CONSTANTIN NU „CONSILIERI" ONORIFICI, CI CONSILIERI PE CARE OBŞTEA SE POATE BIZUI Referindu-se la comisia de revizie, statutul cooperativei agricole de producţie precizează că aceasta este subordonată numai adunării generale şi are sarcina de a verifica activitatea gospodărească şi financiară a consiliului de conducere, înregistrarea tuturor veniturilor în bani şi în natură, respectarea regulilor de efectuare a cheltuielilor, păstrarea în bune condiţii a bunurilor obşteşti. Mandatul primit din partea adunării generale este expresia unei mari încrederi acordate, de regulă, numai acelor cooperatori care în întreaga lor activitate au dovedit o cinste ireproşabilă, grija neprecupeţită faţă de avutul obştesc. Sînt numeroase cooperativele agricole ale căror adunări generale au ales în comisiile de revizie oameni de o corectitudine exemplară, care pun avuţia comună înaintea propriului avut, acţionează cu abnegaţie şi curaj pentru in-tegritatea proprietăţii cooperatiste, îndeplinindu-şi cu maximum de exigenţă şi promptitudine sarcinile statutare. Astfel acţionează comisia de revizie a cooperativei agricole „23 August" din I. OANCEA economist (Continuare in pag. a 3-a) Locul şi rolul comisiilor de revizie in gospodărirea avuţiei obşteşti a coperativelor agricole Greu încercaţi In această primăvară de furia apelor, locuitorii municipiului Satu-Mare privesc acum cu rustifca o mulţumire ritmul alert în care se înalţă noile blocuri 7n aceste zile în comunele patriei noastre au loc adunări în care consiliile populare vin în faţa cetăţenilor să raporteze cum au dus la îndeplinire ceea ce s-a stabilit cu un an în urmă. De fapt, evenimentul nici nu ar mai trebui consemnat. Şi aceasta din simplul motiv că obştea nu îşi spune cuvîntul numai o dată pe an — cu prilejul amintit — ci în fiecare zi, ori de cîte ori este nevoie. S-a încetăţenit în practica muncii tuturor organelor de partid şi de stat, începînd de la forurile cele mai înalte, obiceiul de a se consulta cu cetăţenii în toate domeniile vieţii economice şi politice, de a cere părerea maselor, de a stimula iniţiativa creatoare a acestora. Cu alte prilejuri, oamenii îşi spun părerea separat, să-i zicem individual. Acum, însă, în adunările populare, toţi oamenii comunei analizează împreună ce au făcut bine şi ce nu, ce trebuie să se facă în continuare şi mai ales cum trebuie să se facă. Spre deosebire de alţi ani — sunt mulţi de atunci — pe omul care trăieşte la sat îl interesează nu numai ograda lui, cuprinsă între patru garduri din scîndură sau sirmă. Ograda lui e acum tot satul, toată comuna, toată ţara. Şi fiecare doreşte ca în această ogradă să se construiască frumos şi economic, fiecare vrea — cu posibilităţile lui — să-şi aducă contribuţia fi OGRADA CELOR 12 916 SATE rească, astfel ca această ogradă să fie aşa cum nu a fost anul trecut, ci mai arătoasă, mai apreciată. Oamenii vin la judeţ sau la primărie ca la el acasă, fac propuneri, dau soluţii practice ştiind că sunt ascultaţi şi spusele lor sunt luate în consideraţie. Odată, să tot fie o lună de atunci, am pus lui Dumitru Mitrancă, cooperator din Segarcea, judeţul Dolj, întrebarea : „Unde începe şi unde se termină ograda dumitale ?" Omul ne-a privit puţin cam ciudat, a întins pe masă o hartă cu noua împărfire teritorial-administrativă a ţării, a plimbat degetul de-a lungul hotarelor naturale şi convenţionale şi a spus : „De aici pînă aici Г Intr-o discuţie cu primarul comunei Mihăieşti, judeţul Olt, am reţinut doar că fiecare construcţie, fiecare lucrare de înfrumuseţare a costat... „pe jumătate". „Ne-am adunat, am discutat şi am hotărit !" spunea primarul. S-au făcut apoi calculele, devizele şi alte formalităţi financiare, că... de... nu te poţi juca cu banii statului. Uneori, fără multă discuţie, fără şedinţe, oamenii au căutat soluţii mai practice şi mai ieftine. „De ce să facem un singur pod, cînd cu aceşti GH. NEAGU D. TARNAUCEANU (Continuare mino a 2-a) Comisia de inventariere la lucru — aspect din cooperativa agricolă Târtuşeşti, judeţul Ilfov Foto : C. DUMITRU Actualitatea monografiei Tradiţia scrierii de monografii ale satelor şi comunelor se pierde tot negura anilor. Scrierile cronicarilor munteni şi moldoveni din secolele XVII şi XVIII din care aflăm amănunte privind ocupaţia oamenilor, date asupra moravurilor, a obiceiurilor şi portului, informaţii despre viaţa politică internă, a relaţiilor cu ţările vecine, sunt într-un fel tot monografii. Cele trei monografii realizate în secolul trecut de Ion Ionescu de la Brad asupra judeţelor Putna, Dorohoi şi Mehedinţi sunt primele lucrări cu adevărat ştiinţifice în acest domeniu, constituind ani la rînd un model în materie. Reflectarea vieţii satelor în aceste scrieri era făcută diferenţiat. Ierarhizarea factorilor fundamentali ai universului rural, demascarea, în acelaşi timp, a cruntei exploatări la care erau supuşi ţăranii sunt merite incontestabile ale monografiilor respective. Mai aproape de noi, Dimitrie Gusti, prin fecunda sa activitate de sociolog contribuie la creşterea prestigiului monografiei româneşti. Antrenînd în această muncă alături de oameni de ştiinţă şi studenţi, învăţători şi profesori, localnici, acţiunile profesorului Gusti au avut puternice rezonanţe în rîndurile acestora din urmă, vreme strădania vreunui învăţător sau chiar sătean de a consemna evenimentele marcante ale aşezării lor erau cazuri izolate. Astăzi sunt tot mai multe D. PETRE (Continuare in pag a 2-a) Ca în orice alt domeniu de activitate şi în agricultură — ramură importantă a economiei noastre naţionale — ascendenţa dezvoltării sale este indisolubil legată, printre altele, şi de consolidarea, dezvoltarea şi apărarea avutului obştesc, înţelegerea acestei necesităţi se concretizează zi de zi în exigenţa cu care fiecare cooperator în parte, consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producţie contribuie pe de o parte la folosirea în mod raţional a pămîntului şi potenţialului tehnic de producţie de care dispun pentru a obţine venituri din ce în ce mai mari, iar pe de altă parte prin grija cu care îşi gospodăresc avutul obştesc. In fond, grija pentru avutul obştesc constituie o datorie de onoare a fiecărui cetăţean, ştiut fiind că proprietatea socialistă constituie temelia bunăstării tuturor. Apărarea şi dezvoltarea avutului obştesc implică munca conştiincioasă, creatoare, de calitate pentru realizarea planului propus, o atitudine consecvent manifestată împotriva lucrului „de mîntuială", a neglijenţei şi risipei. Apreciate sub acest aspect, succesele obţinute de cooperativele agricole din Pecica, judeţul Arad, Schela şi Pechea, judeţul Galaţi (şi alte atîtea cooperative fruntaşe), sunt un rezultat firesc al spiritului gospodăresc, al grijii pentru avutul obştesc. Aceşti oameni sunt convinşi de faptul că sporirea veniturilor cooperativei se răsfrânge direct aшрга venitului fiecăruia dintre ei. Mai sînt însă cazuri, şi nu puţine, cînd se lucrează „la repezeală", cînd neglijenţa şi risipa iau locul corectitudinii Risipă, neglijenţăeste şi atunci cînd „uiţi” cu lunile îngrăşămintele chimice pe rampele gărilor, sau cînd acestea sînt lăsate in ploaie ; risipă este şi atunci cînd din motive mai mult sau mai puţin întemeiate, întîrziind recoltatul, se pierd sute de kilograme de cereale. In totală contradicţie cu etica socialistă, cu demnitatea omului sînt faptele celor, care fură din avutul obştesc. Este adevărat că prin îmbunătăţirea activităţii organelor de control, prin sporirea eficienţei metodelor de depistare, fenomenul infracţional este într-o continuă scădere. Mai sunt însă suficiente excepţii. Casierul Nicolae Bunicar de la cooperativa agricolă de producţie „Spicul", comuna Vinga, judeţul Vrad, şi-a însuşit din banii cooperativei suma de 14 191 lei. Magazionerul Ion Hodea din comuna Tamaşi ELENA SOLNNCA (Continuare în pag . 2-a) VEGHEA PUBLICA - ANTIDOTUL NECINSTEI