Satul Socialist, mai 1971 (Anul 3, nr. 616-641)

1971-05-05 / nr. 619

• Tovarăşul Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., s-a întîlnit cu tovară­şul Alfredo Abarca, membru al Comisiei Politi­ce, al Secretariatului C.C. al Partidului Comu­nist Peruan, care a participat la lucrările sesiu­nii științifice organizate în cinstea semicentena­­rului Partidului Comunist Român și a făcut o Din partea C.C. al P.C.R. Vasile Potop, mem­­bru al C.C. al P.C.R., șef de secfie la C.C. al Din partea Uniunii Tineretului Comunist, Voi­­nea Coriolan, membru al Biroului C.C. al U.T.C., Still SICIUISI Qbtidian editat Uniunea, Naţională Cooperativelor Agricole de producţie ANUL III Nr. 619hMIERCURI 5 MAI 1971 4 pagini — 30 bani vizită în țara noastră.­­ Au plecat în R.S.F. Iugoslavia, pentru a participa la cel de-al ll-lea Congres al auto­­conducerii, în calitate de observatori : EVENIMENTE P.C.R., secretar al Consiliului Național al Fron­tului Unităţii Socialiste ; Din partea Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Gheorghe Petrescu, membru su­pleant al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Con­siliului Central al U.G.S.R. ; , ÎN PAGINA A 3-A , „PARTID AL CELOR VREDNICI,­I CINSTIȚI, FĂRĂ DE NUMĂR" prim-secretar Prahova, al Comitetului județean U.T.C. • Delegaţia Uniunii Tineretului Comunist din România, condusă de Vasile Nicoloioiu, secre­tar al C.C. al U.T.C., care a participat la „Con­ferinţa de solidaritate cu lupta de eliberare a popoarelor şi tineretului din coloniile portughe­ze", desfăşurată la Brazzaville, a făcut o escală în capitala Guineei, cu care prilej, şeful dele­gaţiei române a avut convorbiri cu reprezen­tanţi ai conducerii Organizaţiei tineretului re­voluţionar democratic african (J.R.D.A.), pre­cum şi cu membri ai conducerii Partidului A­­frican al Independenței din Guineea și Insulele Capului Verde. Delegația a făcut, de aseme­nea, o escală în Maroc. STRINS UNITĂ ÎN JURUL PARTIDULUI, PROFUND ATAŞATĂ POLITICII SALE ÎNŢELEPTE, ŢĂRĂNIMEA CINSTEŞTE PRIN MUNCĂ NEOBOSITA 50 DE ANI DE VIAŢĂ A PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN CONSTRUCTORII SOCIETĂŢII SOCIALISTE MULTILATERAL DEZVOLTATE - OAMENI MULTILATERAL PRECAUIŢI Formarea şi dezvoltarea con­ştiinţei socialiste a maselor, reali­zarea unei profunde înnoiri spiri­tuale a societăţii se înscriu în coordonatele esenţiale ale politicii Partidului Comunist Român de edificare multilaterală a socialis­mului în patria noastră. Construcţia socialistă este o operă vie a maselor largi, o crea­ţie liberă şi conştientă a întregu­lui popor. Clasicii marxismului apreciau acest proces ca reprezen­­tînd saltul omenirii din imperiul necesităţii în cel al libertăţii, ca acţiune a colectivităţii în ansam­blul ei şi a omului ca individ în deplin acord cu legile obiective, cu cerinţele necesităţii istorice. A­­ceasta înseamnă de fapt trecerea la făurirea şi dirijarea pe deplin conştientă de către popor a pro­priei sale istorii, a propriului său destin. De aceea o dată cu dez­voltarea forţelor de producţie mo­derne — atît în industrie cit şi­­în agricultură — ca premise mate­riale, partidul şi statul nostru se ocupă stăruitor şi de făurirea pre­miselor spirituale ale societăţii socialiste mature, de dezvoltare a culturii, ştiinţei şi învăţămîntului, de formarea multilaterală a omu­lui muncii. Elevarea culturală a poporului exercită o puternică înrîurire asu­pra vieţii sociale în genere, asupra întregului mecanism de perfecţio­nare a relaţiilor sociale, de afir­mare a democraţiei. Astăzi, am­ploarea şi ritmul dezvoltării so­ciale se află, tot mai mult, intr-o relaţie directă cu gradul de dez­voltare a conştiinţei socialiste a maselor, cu înţelegerea de către toţi cetăţenii a îndatoririlor lor sociale, de comportament etic şi civic. Desfăşurarea de către partid şi, sub conducerea sa, de instituţiile de stat şi obşteşti, a unui vast şi multilateral proces educaţional se reflectă în profundele mutaţii de esenţă socialistă în viaţa spiritua­lă a societăţii, in asigurarea locu­lui dominant al ideologiei noas­tre. Ideile socialismului ştiinţific au pătruns adine în conştiinţa oa­menilor, iar politica partidului este însuşită de întregul popor, care munceşte cu însufleţire şi entuziasm pentru realizarea ei. Transformările înnoitoare în sfera GH. ILIE lector universitar conştiinţei se oglindesc sintetic în idealul nou de viaţă al oamenilor de toate vîrstele şi naţionalităţile, în faptul că muncitorii, ţăranii şi intelectualii, toţi oamenii­­ muncii şi-au legat pentru totdeauna des­tinele de înfăptuirea socialismului şi comunismului, că aceasta a de­venit cauza vitală a întregii na­ţiuni. La scara întregii societăţi sunt cultivate trăsături moral-etice caracteristice profilului de perso­nalitate înaintată, socialistă , ati­tudinea nouă faţă de muncă şi de avutul obştesc, patriotismul şi so­lidaritatea frăţească în muncă, o înaltă responsabilitate faţă de în­datoririle sociale şi profesionale, spiritul de dreptate şi justiţie. A­­ceste trăsături devin manifestări cotidiene ale activităţii ce se des­făşoară în întreprinderi, pe ogoare, în toate domeniile. In concepţia partidului nostru formarea şi dezvoltarea pe mai departe a conştiinţei socialiste a poporului reprezintă un proces complex şi multilateral care im­plică — aşa cum releva tovarăşul Nicolae Ceauşescu în raportul la cel de-al X-lea Congres — „...atît cunoaşterea temeinică a tot ceea ce este valoros în domeniul cultu­rii, ştiinţei, şi tehnicii contempo­rane, stăpinirea deplină a profe­siunii, cit şi însuşirea concepţiei filozofice despre lume şi societate a partidului nostru — materialis­mul dialectic şi istoric, formarea unei atitudini cetăţeneşti înaintate. Acestor cerinţe fundamentale, care se condiţionează şi influen­ţează reciproc, trebuie să le răs­pundă astăzi — în condiţiile socie­tăţii moderne — întreaga muncă de educaţie desfăşurată de parti­dul şi statul nostru". Această con­cepţie porneşte de la locul primor­dial pe care-l ocupă ştiinţa şi cultu­ra în dezvoltarea societăţii socia­liste, de la cerinţa îmbinării ar­monioase a educaţiei politice şi etice cu preocuparea pentru ridi­carea nivelului cultural-ştiinţific. Oamenii muncii, din toate sectoa­rele de activitate, trebuie ca, pe lingă o opţiune politică clară şi convingeri filozofice înaintate, să posede un orizont larg de cunoş­tinţe tehnico-ştiinţifice, să se for­meze ca specialişti de înaltă com­petenţă. Făuritorii societăţii socia­liste multilateral dezvoltate tre­buie să fie oameni multilateral formaţi, capabili să satisfacă dezi­deratele complexe de construire a unei asemenea societăţi. Din modul cum concepe partidul nostru dezvoltarea conştiinţei so­cialiste, decurge necesitatea strin­gentă ca organizaţiile de partid, or­ganizaţiile obşteşti şi de masă, in­stituţiile de cultură şi artă şi în­(Continuare în pag. a 2-a) Întreţinerea culturilor prăşitoare cheamă în cîmp zilele acestea pe toţi cei ce lucrează în agricultură „PRIN FAPTE VOM DOVEDI RECUNOŞTINŢA NOASTRĂ” Prin telegrame adresate Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ţăranii coo­peratori din întreaga t°fă­i îşi exprimă profunda recunoştinţă pentru grija părintească pe care partidul şi statul nostru o acordă în permanenţă dezvol­tării şi modernizării agriculturii socialiste, îmbunătăţirii neînce­tate a nivelului de trai, material şi cultural al celor ce muncesc pe ogoare. Din conţinutul aces­tor telegrame reiese că, recenta Hotârîre a Comitetului Executiv al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român cu pri­vire la unele măsuri de îmbună­tăţire a condiţiilor de viaţă ale membrilor cooperativelor agri­cole — primită pretutindeni cu justificat entuziasm şi deosebit interes — prezintă pentru covîr­­şitoarea masă a locuitorilor sa­telor şi comunelor o însemnă­tate excepţională. TELEGRAME ADRESATE C.C. AL P.C.R.! TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU DE MEMBRII COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE Nutrim, tovarăşe secretar general, un sentiment de profundă mîndrie patriotică, veneraţie şi adine respect pentru activitatea laborioasă desfă­şurată de Partidul Comunist Român, pentru eforturile şi consecvenţa pil­duitoare cu care dumneavoastră în­şivă acţionaţi în slujba progresului şi civilizaţiei, a propăşirii României socialiste, se spune în telegrama ţă­ranilor cooperatori din comuna Tu­­tova, judeţul Vaslui. Ne angajăm solemn să nu precu­peţim nici un efort pentru a aplica şi promova neabătut normele şi principiile partidului nostru, să ac­ţionăm fără preget pentru a obţine recolte tot mai mari pe ogoarele noastre, dînd peste plan la hectar cite 200 kg floarea-soarelui, 300 kg porumb, 100 tone struguri, 1 000 kg legume. De asemenea vom realiza în plus 500 kg lină, 50 hl lapte oaie şi 4 tone carne de porc. In încheierea telegramei se spune: Ne unim gîndurile şi cugetele în faţa partidului, în faţa dumneavoas­tră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, angajîndu-ne să muncim cu nestăvilit avînt pentru fericirea poporului nostru, pentru propăşirea scumpei noastre patrii. România so­cialistă. Ţăranii cooperatori din comuna Viile Dejului, judeţul Cluj, exprimă recunoştinţa lor profundă Comitetu­lui Central al partidului, tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, pentru grija deosebită acordată membrilor coope­rativelor agricole de producţie prin recentele măsuri pentru îmbunătăţi­rea condiţiilor de­ viaţă. Ne angajăm tovarăşe Nicolae Ceauşescu, se spune în telegramă, să muncim cu elan pentru realizarea sarcinilor de plan şi să ne achităm cu cinste de sarcinile care ne stau în faţă. Exprimîndu-şi bucuria pentru a­­tenţia pe care conducerea partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu perso­nal o manifestă faţă de dezvoltarea agriculturii noastre socialiste şi faţă de viaţa celor ce muncesc pe ogoare, ţăranii cooperatori din comuna Dom­neşti, judeţul Ilfov, se angajează ca în cinstea aniversării semicentenaru­lui Partidului Comunist Român şi în întregul an 1971 să muncească cu toată abnegaţia pentru îndeplinirea planuului de producţie şi depăşirea acestuia la grîu cu 11 tone, la po­rumb boabe cu 70 tone, iar la floarea­soarelui cu 6 tone, la legume cu 100 tone, la lapte de vacă cu 350 hectoli­tri, la carne de bovine cu 10 tone. Vă urăm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să trăiţi mulţi ani pentru binele şi fericirea poporului nostru, se spune în încheierea telegramei. In Hotârîrea Comitetului Executiv al Comitetului Central al P.C.R., pe care am primit-o cu deplină satis­facţie, noi, cooperatorii din comuna Grădiştea, judeţul Vîlcea, găsim încă o dovadă a grijii partidului pentru creşterea nivelului de trai al celor ce muncesc pe ogoare. Acum în preajma măreţei sărbători a semicentenarului Partidului Comu­nist Român ne manifestăm devota­mentul şi recunoştinţa faţă de con­ducătorul încercat al poporului nos­tru, asigurind conducerea sa, ca dumneavoastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că nu vom pre­cupeţi nici un efort pentru Înde­plinirea sarcinilor ce ne revin în sporirea producţiei vegetale şi ani­male. Cu aceeaşi bucurie au primit Hotâ­rîrea Comitetului Executiv al Comi­tetului Central al P.C.R. membrii cooperativei agricole de producţie din comuna Ciorăşti, judeţul Vran­­cea. In telegrama adresată cu acest pr­ej C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se spune : Preve­derile acestei hotărîri dovedesc încă o dată grija permanentă a partidului şi statului nostru pentru îmbunătă­ţirea continuă a nivelului de viaţă al ţăranilor cooperatori. In cooperativa noastră, de exemplu, beneficiază de pensie lunară peste 400 de ţărani cooperatori. Toate aceste măsuri lua­te de către partid în folosul nostru, al celor ce lucrăm pe ogoare, au constituit un stimulent puternic pen­tru ţăranii cooperatori, care participă în număr tot mai mare la muncă, contribuind la obţinerea unor rezul­tate tot mai bune. Răspunzând grijii deosebite pe care partidul şi statul nostru, dumnea­voastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, o purtaţi ţărănimii coo­peratiste, ne angajăm ca în anul 1971 să realizăm la cultura porum­bului pe cele 1100 ha 5 000 kg boabe la ha, la grîu 3 000 kg boabe la i­nfitinuare în pag. a 2-a) Numeroase colective de mun­că au trimis, în aceste zile, Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, telegrame în care anunţă îndeplinirea sarcini­lor de plan şi a angajamentelor luate în cinstea semicentenarului partidului, hotârîrea de a munci, în continuare, cu eforturi spori­te pentru înfăptuirea obiectivelor pe care le au de realizat. • Muncitorii, ţăranii coopera­tori şi intelectualii din judeţul nostru, se spune în telegrama Comitetului judeţean Satu Mare al P.C.R. şi a Consiliului popu­lar judeţean, alături de întregul nostru popor, au dobîndit suc­cese de seamă în toate sectoa­rele de activitate. Oamenii muncii din industria judeţului au îndeplinit planul pe primele patru luni la toţi in­dicatorii cu două zile înainte de termen. La export s-au realizat peste plan aproape 6 milioane lei valută, obţinindu-se benefi­cii suplimentare în valoare de peste 5 milioane lei. La rîndul lor, lucrătorii din agricultura judeţului au reuşit să încheie însăminţările la toate culturile in perioada optimă şi la un bun n­ivel calitativ. In sectorul pro­ducţiei animaliere, planul livră­rilor la fondul de stat a fost depăşit. In aceste zile de efervescenţă creatoare a întregii noastre na­ţiuni, se spune în telegramă, oamenii muncii de pe melea­gurile sătmărene, români, ma­ghiari, germani şi de alte na­ţionalităţi, se angajează să mun­cească cu şi mai mult elan, con­­sacrîndu-și întreaga lor capaci­(Continuare în pag. a 2-a) ULTIMUL LUCRATOR VA PĂRĂSI ŞANTIERUL CU 6 LUNI MAI DEVREME Cînd am ajuns, în cumpăna zilei, la complexul intercooperatist aflat în construcţie la Gheja, judeţul Mureş, am găsit pe şantier freamă­tul marilor întreceri. Se turna beto­nul la fundaţii, se executau lucrări de zidărie. Excavatoarele şi buldo­zerele în funcţiune, autocamioane­le încărcate cu cărămizi, ciment şi stîlpi de susţinere, macaralele pur­­tînd tone de materiale pentru a astîmpăra foamea acestui „uriaş" flămînd, erau expresia unei munci intense, perfect organizate. Am în­­tîlnit aici, ca şi în numeroase alte unităţi acel entuziasm, acea hotă­­rîre a oamenilor de a înfăptui e­­xemplar măsurile iniţiate de par­tid, de a întîmpina cu rezultate de­osebite gloriosul semicentenar. Despre şantier aflasem multe încă înainte de a-l vizita. Ştiam, bunăoară, că se construieşte un complex cu o capacitate de 30 000 de locuri pentru ridicarea căruia s-au alocat peste 22 000 000 de lei. Stadiul lucrărilor ne-a fost pre­zentat de un om „de-al casei", e­­conomistul șef Eugen Nistor. „Pînă la ora actuală — ne-a in­format dînsul — au fost executate lucrări în valoare de aproape 10 000 000 de lei. La finele anului trecut lucrările erau în avans cu patru luni, iar pînă acum, datorită eforturilor depuse de constructori în lunile de iarnă şi de primăvară, avansul a crescut la cinci luni. A­ceasta ne-a determinat să prevedem intrarea complexului în producţie la întreaga capacitate în cursul lu­nii august, termen ce devansează termenul iniţial cu aproximativ o jumătate de an. După cum vedeţi, primele patru hale au fost popu­late în întregime cu trei luni îna­inte de data prevăzută ; alte cinci sunt intr-un stadiu destul de avan­sat, lucru pe care îl vom putea spune, în curînd, şi despre celelalte patru. In afara halelor au intrat în funcţiune un pavilion sanitar-ve­­terinar şi un filtru sanitar, o cen­trală termică. Acum se lucrează in­tens la betonarea căilor de acces, urmînd ca în zilele următoare e­­forturile să fie îndreptate spre terminarea ultimelor două obiec­tive : o rampă de livrare pentru încărcare şi descărcare şi o maga­zie pentru furaje. Cu toate că complexul se află în stadiul de şantier, lucrările fiind încă în plină desfăşurare, se poate vorbi de acum şi de realizări pe linie de producţie. In halele popu­late au şi apărut primele sute de purcei care înregistrează sporuri zilnice mari de creştere în greutate. LAZAR LADARIU coresp. „Satului socialist" (Continuare în pag. a 2-a) A înflorit liliacul şi, sor­­bindu-i mireasma şi admi­­rîndu-i culorile, gîndul mi se îndreaptă către grădini­le ţării. Către cîmpie şi pă­duri, către livezi şi păşuni. Fiinţa vegetală e prin ex­celenţă a satului, aşa cum metalul aparţine cetăţilor industriale. în mai, în luna florilor, eşti îndemnat în chip deosebit să cutreeri pămîntul patriei, el oferin­­du-ţi în lumina soarelui de primăvară, în această lumină ce urcă spre sol­­stiţiul verii, o mirifică pri­velişte. Iar in acest mai, eşti îndemnat şi mai mult să cuprinzi splendida, ex­traordinara imagine a ţării, căci trăim un a­­notimp cu profunde sem­nificaţii istorice. Unind lumina acestor semnificaţii cu lumina soarelui de pri­măvară, înţelegi mai bine tot се-ţi oferă priveliştea contemporană a pămîntu­­lui românesc. A înflorit liliacul şi, vă­­zîndu-l cit de frumos îţi împodobeşte casa din sat, gîndul mi se îndreaptă că­tre primăvara de acum o jumătate de veac, cînd a luat fiinţă partidul nos­tru comunist. Primăvara simbolizează speranţa. Ca o speranţă şi ca un dor ale acestui popor s-a ivit Par­tidul Comunist Român. Şi noi, datorită luptei iniţiate şi conduse de partid, ne-am împlinit şi ne împlinim speranţă şi dor. Pri­măvara înseamnă şi re­naşterea naturii. O ade­vărată renaştere trăieşte ţara de cînd o guvernează partidul clasei noastre muncitoare, partid ce şi-a cucerit, prin plat­forma sa politică in­disolubil legată de destinul poporului român, dragos­te şi merite nepieritoare. A înflorit liliacul şi, ştiind cu cită dragoste l-ai sădit în grădină, mă gin­­desc la toate florile pămîn­­tului românesc şi la flo­rile din inima noastră pe care partidul le-a sădit. Dacă satele prezintă o înfăţişare tot mai civili­zată e datorită strădaniei tuturor. Nu munceşti nu­mai pe ogorul cooperativei agricole, nu eşti vrednic numai în gospodăria ta, te dăruieşti şi lucrărilor de interes obştesc pentru ca satul dumitale şi al părin­ţilor să înflorească. De la un timp, între comune şi sate are loc o amplă în­trecere pentru continua lor înfrumuseţare, pentru mai buna lor gospodărire. Mii şi mii de oameni, băr­baţi şi femei, vîrstnici şi tineri îşi dedică timpul lor liber înfăptuirii unor obiective de interes co­mun. Dintotdeauna ţăra­nul a avut un dezvoltat sentiment civic. Astăzi, acest sentiment s-a ampli­ficat la dimensiunile so­ciale şi morale pe care le-a creat biruinţa socia­lismului în agricultură. Co­muniştii au înălţat senti­mentul civic, patriotic, pe o treaptă superioară. Ei înşişi sînt exemplu în a­­cest sens. Cînd vorbim despre acest sentiment nu putem să nu facem elogiul muncii patriotice. Poate . PETRE DINCU (Continuare în pag. a 2-a) Cele mai alese flori ale glndirii şi simţirii noastre Щ 1 mt\1 1 Sac&fi 1 *£££ (Щишй g ••■ii. --­

Next