Satul Socialist, mai 1971 (Anul 3, nr. 616-641)
1971-05-05 / nr. 619
• Tovarăşul Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., s-a întîlnit cu tovarăşul Alfredo Abarca, membru al Comisiei Politice, al Secretariatului C.C. al Partidului Comunist Peruan, care a participat la lucrările sesiunii științifice organizate în cinstea semicentenarului Partidului Comunist Român și a făcut o Din partea C.C. al P.C.R. Vasile Potop, membru al C.C. al P.C.R., șef de secfie la C.C. al Din partea Uniunii Tineretului Comunist, Voinea Coriolan, membru al Biroului C.C. al U.T.C., Still SICIUISI Qbtidian editat Uniunea, Naţională Cooperativelor Agricole de producţie ANUL III Nr. 619hMIERCURI 5 MAI 1971 4 pagini — 30 bani vizită în țara noastră. Au plecat în R.S.F. Iugoslavia, pentru a participa la cel de-al ll-lea Congres al autoconducerii, în calitate de observatori : EVENIMENTE P.C.R., secretar al Consiliului Național al Frontului Unităţii Socialiste ; Din partea Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Gheorghe Petrescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R. ; , ÎN PAGINA A 3-A , „PARTID AL CELOR VREDNICI,I CINSTIȚI, FĂRĂ DE NUMĂR" prim-secretar Prahova, al Comitetului județean U.T.C. • Delegaţia Uniunii Tineretului Comunist din România, condusă de Vasile Nicoloioiu, secretar al C.C. al U.T.C., care a participat la „Conferinţa de solidaritate cu lupta de eliberare a popoarelor şi tineretului din coloniile portugheze", desfăşurată la Brazzaville, a făcut o escală în capitala Guineei, cu care prilej, şeful delegaţiei române a avut convorbiri cu reprezentanţi ai conducerii Organizaţiei tineretului revoluţionar democratic african (J.R.D.A.), precum şi cu membri ai conducerii Partidului African al Independenței din Guineea și Insulele Capului Verde. Delegația a făcut, de asemenea, o escală în Maroc. STRINS UNITĂ ÎN JURUL PARTIDULUI, PROFUND ATAŞATĂ POLITICII SALE ÎNŢELEPTE, ŢĂRĂNIMEA CINSTEŞTE PRIN MUNCĂ NEOBOSITA 50 DE ANI DE VIAŢĂ A PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN CONSTRUCTORII SOCIETĂŢII SOCIALISTE MULTILATERAL DEZVOLTATE - OAMENI MULTILATERAL PRECAUIŢI Formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor, realizarea unei profunde înnoiri spirituale a societăţii se înscriu în coordonatele esenţiale ale politicii Partidului Comunist Român de edificare multilaterală a socialismului în patria noastră. Construcţia socialistă este o operă vie a maselor largi, o creaţie liberă şi conştientă a întregului popor. Clasicii marxismului apreciau acest proces ca reprezentînd saltul omenirii din imperiul necesităţii în cel al libertăţii, ca acţiune a colectivităţii în ansamblul ei şi a omului ca individ în deplin acord cu legile obiective, cu cerinţele necesităţii istorice. Aceasta înseamnă de fapt trecerea la făurirea şi dirijarea pe deplin conştientă de către popor a propriei sale istorii, a propriului său destin. De aceea o dată cu dezvoltarea forţelor de producţie moderne — atît în industrie cit şiîn agricultură — ca premise materiale, partidul şi statul nostru se ocupă stăruitor şi de făurirea premiselor spirituale ale societăţii socialiste mature, de dezvoltare a culturii, ştiinţei şi învăţămîntului, de formarea multilaterală a omului muncii. Elevarea culturală a poporului exercită o puternică înrîurire asupra vieţii sociale în genere, asupra întregului mecanism de perfecţionare a relaţiilor sociale, de afirmare a democraţiei. Astăzi, amploarea şi ritmul dezvoltării sociale se află, tot mai mult, intr-o relaţie directă cu gradul de dezvoltare a conştiinţei socialiste a maselor, cu înţelegerea de către toţi cetăţenii a îndatoririlor lor sociale, de comportament etic şi civic. Desfăşurarea de către partid şi, sub conducerea sa, de instituţiile de stat şi obşteşti, a unui vast şi multilateral proces educaţional se reflectă în profundele mutaţii de esenţă socialistă în viaţa spirituală a societăţii, in asigurarea locului dominant al ideologiei noastre. Ideile socialismului ştiinţific au pătruns adine în conştiinţa oamenilor, iar politica partidului este însuşită de întregul popor, care munceşte cu însufleţire şi entuziasm pentru realizarea ei. Transformările înnoitoare în sfera GH. ILIE lector universitar conştiinţei se oglindesc sintetic în idealul nou de viaţă al oamenilor de toate vîrstele şi naţionalităţile, în faptul că muncitorii, ţăranii şi intelectualii, toţi oamenii muncii şi-au legat pentru totdeauna destinele de înfăptuirea socialismului şi comunismului, că aceasta a devenit cauza vitală a întregii naţiuni. La scara întregii societăţi sunt cultivate trăsături moral-etice caracteristice profilului de personalitate înaintată, socialistă , atitudinea nouă faţă de muncă şi de avutul obştesc, patriotismul şi solidaritatea frăţească în muncă, o înaltă responsabilitate faţă de îndatoririle sociale şi profesionale, spiritul de dreptate şi justiţie. Aceste trăsături devin manifestări cotidiene ale activităţii ce se desfăşoară în întreprinderi, pe ogoare, în toate domeniile. In concepţia partidului nostru formarea şi dezvoltarea pe mai departe a conştiinţei socialiste a poporului reprezintă un proces complex şi multilateral care implică — aşa cum releva tovarăşul Nicolae Ceauşescu în raportul la cel de-al X-lea Congres — „...atît cunoaşterea temeinică a tot ceea ce este valoros în domeniul culturii, ştiinţei, şi tehnicii contemporane, stăpinirea deplină a profesiunii, cit şi însuşirea concepţiei filozofice despre lume şi societate a partidului nostru — materialismul dialectic şi istoric, formarea unei atitudini cetăţeneşti înaintate. Acestor cerinţe fundamentale, care se condiţionează şi influenţează reciproc, trebuie să le răspundă astăzi — în condiţiile societăţii moderne — întreaga muncă de educaţie desfăşurată de partidul şi statul nostru". Această concepţie porneşte de la locul primordial pe care-l ocupă ştiinţa şi cultura în dezvoltarea societăţii socialiste, de la cerinţa îmbinării armonioase a educaţiei politice şi etice cu preocuparea pentru ridicarea nivelului cultural-ştiinţific. Oamenii muncii, din toate sectoarele de activitate, trebuie ca, pe lingă o opţiune politică clară şi convingeri filozofice înaintate, să posede un orizont larg de cunoştinţe tehnico-ştiinţifice, să se formeze ca specialişti de înaltă competenţă. Făuritorii societăţii socialiste multilateral dezvoltate trebuie să fie oameni multilateral formaţi, capabili să satisfacă dezideratele complexe de construire a unei asemenea societăţi. Din modul cum concepe partidul nostru dezvoltarea conştiinţei socialiste, decurge necesitatea stringentă ca organizaţiile de partid, organizaţiile obşteşti şi de masă, instituţiile de cultură şi artă şi în(Continuare în pag. a 2-a) Întreţinerea culturilor prăşitoare cheamă în cîmp zilele acestea pe toţi cei ce lucrează în agricultură „PRIN FAPTE VOM DOVEDI RECUNOŞTINŢA NOASTRĂ” Prin telegrame adresate Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ţăranii cooperatori din întreaga t°făi îşi exprimă profunda recunoştinţă pentru grija părintească pe care partidul şi statul nostru o acordă în permanenţă dezvoltării şi modernizării agriculturii socialiste, îmbunătăţirii neîncetate a nivelului de trai, material şi cultural al celor ce muncesc pe ogoare. Din conţinutul acestor telegrame reiese că, recenta Hotârîre a Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la unele măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale membrilor cooperativelor agricole — primită pretutindeni cu justificat entuziasm şi deosebit interes — prezintă pentru covîrşitoarea masă a locuitorilor satelor şi comunelor o însemnătate excepţională. TELEGRAME ADRESATE C.C. AL P.C.R.! TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU DE MEMBRII COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE Nutrim, tovarăşe secretar general, un sentiment de profundă mîndrie patriotică, veneraţie şi adine respect pentru activitatea laborioasă desfăşurată de Partidul Comunist Român, pentru eforturile şi consecvenţa pilduitoare cu care dumneavoastră înşivă acţionaţi în slujba progresului şi civilizaţiei, a propăşirii României socialiste, se spune în telegrama ţăranilor cooperatori din comuna Tutova, judeţul Vaslui. Ne angajăm solemn să nu precupeţim nici un efort pentru a aplica şi promova neabătut normele şi principiile partidului nostru, să acţionăm fără preget pentru a obţine recolte tot mai mari pe ogoarele noastre, dînd peste plan la hectar cite 200 kg floarea-soarelui, 300 kg porumb, 100 tone struguri, 1 000 kg legume. De asemenea vom realiza în plus 500 kg lină, 50 hl lapte oaie şi 4 tone carne de porc. In încheierea telegramei se spune: Ne unim gîndurile şi cugetele în faţa partidului, în faţa dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, angajîndu-ne să muncim cu nestăvilit avînt pentru fericirea poporului nostru, pentru propăşirea scumpei noastre patrii. România socialistă. Ţăranii cooperatori din comuna Viile Dejului, judeţul Cluj, exprimă recunoştinţa lor profundă Comitetului Central al partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru grija deosebită acordată membrilor cooperativelor agricole de producţie prin recentele măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă. Ne angajăm tovarăşe Nicolae Ceauşescu, se spune în telegramă, să muncim cu elan pentru realizarea sarcinilor de plan şi să ne achităm cu cinste de sarcinile care ne stau în faţă. Exprimîndu-şi bucuria pentru atenţia pe care conducerea partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu personal o manifestă faţă de dezvoltarea agriculturii noastre socialiste şi faţă de viaţa celor ce muncesc pe ogoare, ţăranii cooperatori din comuna Domneşti, judeţul Ilfov, se angajează ca în cinstea aniversării semicentenarului Partidului Comunist Român şi în întregul an 1971 să muncească cu toată abnegaţia pentru îndeplinirea planuului de producţie şi depăşirea acestuia la grîu cu 11 tone, la porumb boabe cu 70 tone, iar la floareasoarelui cu 6 tone, la legume cu 100 tone, la lapte de vacă cu 350 hectolitri, la carne de bovine cu 10 tone. Vă urăm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să trăiţi mulţi ani pentru binele şi fericirea poporului nostru, se spune în încheierea telegramei. In Hotârîrea Comitetului Executiv al Comitetului Central al P.C.R., pe care am primit-o cu deplină satisfacţie, noi, cooperatorii din comuna Grădiştea, judeţul Vîlcea, găsim încă o dovadă a grijii partidului pentru creşterea nivelului de trai al celor ce muncesc pe ogoare. Acum în preajma măreţei sărbători a semicentenarului Partidului Comunist Român ne manifestăm devotamentul şi recunoştinţa faţă de conducătorul încercat al poporului nostru, asigurind conducerea sa, ca dumneavoastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că nu vom precupeţi nici un efort pentru Îndeplinirea sarcinilor ce ne revin în sporirea producţiei vegetale şi animale. Cu aceeaşi bucurie au primit Hotârîrea Comitetului Executiv al Comitetului Central al P.C.R. membrii cooperativei agricole de producţie din comuna Ciorăşti, judeţul Vrancea. In telegrama adresată cu acest prej C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se spune : Prevederile acestei hotărîri dovedesc încă o dată grija permanentă a partidului şi statului nostru pentru îmbunătăţirea continuă a nivelului de viaţă al ţăranilor cooperatori. In cooperativa noastră, de exemplu, beneficiază de pensie lunară peste 400 de ţărani cooperatori. Toate aceste măsuri luate de către partid în folosul nostru, al celor ce lucrăm pe ogoare, au constituit un stimulent puternic pentru ţăranii cooperatori, care participă în număr tot mai mare la muncă, contribuind la obţinerea unor rezultate tot mai bune. Răspunzând grijii deosebite pe care partidul şi statul nostru, dumneavoastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, o purtaţi ţărănimii cooperatiste, ne angajăm ca în anul 1971 să realizăm la cultura porumbului pe cele 1100 ha 5 000 kg boabe la ha, la grîu 3 000 kg boabe la infitinuare în pag. a 2-a) Numeroase colective de muncă au trimis, în aceste zile, Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, telegrame în care anunţă îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate în cinstea semicentenarului partidului, hotârîrea de a munci, în continuare, cu eforturi sporite pentru înfăptuirea obiectivelor pe care le au de realizat. • Muncitorii, ţăranii cooperatori şi intelectualii din judeţul nostru, se spune în telegrama Comitetului judeţean Satu Mare al P.C.R. şi a Consiliului popular judeţean, alături de întregul nostru popor, au dobîndit succese de seamă în toate sectoarele de activitate. Oamenii muncii din industria judeţului au îndeplinit planul pe primele patru luni la toţi indicatorii cu două zile înainte de termen. La export s-au realizat peste plan aproape 6 milioane lei valută, obţinindu-se beneficii suplimentare în valoare de peste 5 milioane lei. La rîndul lor, lucrătorii din agricultura judeţului au reuşit să încheie însăminţările la toate culturile in perioada optimă şi la un bun nivel calitativ. In sectorul producţiei animaliere, planul livrărilor la fondul de stat a fost depăşit. In aceste zile de efervescenţă creatoare a întregii noastre naţiuni, se spune în telegramă, oamenii muncii de pe meleagurile sătmărene, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, se angajează să muncească cu şi mai mult elan, consacrîndu-și întreaga lor capaci(Continuare în pag. a 2-a) ULTIMUL LUCRATOR VA PĂRĂSI ŞANTIERUL CU 6 LUNI MAI DEVREME Cînd am ajuns, în cumpăna zilei, la complexul intercooperatist aflat în construcţie la Gheja, judeţul Mureş, am găsit pe şantier freamătul marilor întreceri. Se turna betonul la fundaţii, se executau lucrări de zidărie. Excavatoarele şi buldozerele în funcţiune, autocamioanele încărcate cu cărămizi, ciment şi stîlpi de susţinere, macaralele purtînd tone de materiale pentru a astîmpăra foamea acestui „uriaş" flămînd, erau expresia unei munci intense, perfect organizate. Am întîlnit aici, ca şi în numeroase alte unităţi acel entuziasm, acea hotărîre a oamenilor de a înfăptui exemplar măsurile iniţiate de partid, de a întîmpina cu rezultate deosebite gloriosul semicentenar. Despre şantier aflasem multe încă înainte de a-l vizita. Ştiam, bunăoară, că se construieşte un complex cu o capacitate de 30 000 de locuri pentru ridicarea căruia s-au alocat peste 22 000 000 de lei. Stadiul lucrărilor ne-a fost prezentat de un om „de-al casei", economistul șef Eugen Nistor. „Pînă la ora actuală — ne-a informat dînsul — au fost executate lucrări în valoare de aproape 10 000 000 de lei. La finele anului trecut lucrările erau în avans cu patru luni, iar pînă acum, datorită eforturilor depuse de constructori în lunile de iarnă şi de primăvară, avansul a crescut la cinci luni. Aceasta ne-a determinat să prevedem intrarea complexului în producţie la întreaga capacitate în cursul lunii august, termen ce devansează termenul iniţial cu aproximativ o jumătate de an. După cum vedeţi, primele patru hale au fost populate în întregime cu trei luni înainte de data prevăzută ; alte cinci sunt intr-un stadiu destul de avansat, lucru pe care îl vom putea spune, în curînd, şi despre celelalte patru. In afara halelor au intrat în funcţiune un pavilion sanitar-veterinar şi un filtru sanitar, o centrală termică. Acum se lucrează intens la betonarea căilor de acces, urmînd ca în zilele următoare eforturile să fie îndreptate spre terminarea ultimelor două obiective : o rampă de livrare pentru încărcare şi descărcare şi o magazie pentru furaje. Cu toate că complexul se află în stadiul de şantier, lucrările fiind încă în plină desfăşurare, se poate vorbi de acum şi de realizări pe linie de producţie. In halele populate au şi apărut primele sute de purcei care înregistrează sporuri zilnice mari de creştere în greutate. LAZAR LADARIU coresp. „Satului socialist" (Continuare în pag. a 2-a) A înflorit liliacul şi, sorbindu-i mireasma şi admirîndu-i culorile, gîndul mi se îndreaptă către grădinile ţării. Către cîmpie şi păduri, către livezi şi păşuni. Fiinţa vegetală e prin excelenţă a satului, aşa cum metalul aparţine cetăţilor industriale. în mai, în luna florilor, eşti îndemnat în chip deosebit să cutreeri pămîntul patriei, el oferindu-ţi în lumina soarelui de primăvară, în această lumină ce urcă spre solstiţiul verii, o mirifică privelişte. Iar in acest mai, eşti îndemnat şi mai mult să cuprinzi splendida, extraordinara imagine a ţării, căci trăim un anotimp cu profunde semnificaţii istorice. Unind lumina acestor semnificaţii cu lumina soarelui de primăvară, înţelegi mai bine tot се-ţi oferă priveliştea contemporană a pămîntului românesc. A înflorit liliacul şi, văzîndu-l cit de frumos îţi împodobeşte casa din sat, gîndul mi se îndreaptă către primăvara de acum o jumătate de veac, cînd a luat fiinţă partidul nostru comunist. Primăvara simbolizează speranţa. Ca o speranţă şi ca un dor ale acestui popor s-a ivit Partidul Comunist Român. Şi noi, datorită luptei iniţiate şi conduse de partid, ne-am împlinit şi ne împlinim speranţă şi dor. Primăvara înseamnă şi renaşterea naturii. O adevărată renaştere trăieşte ţara de cînd o guvernează partidul clasei noastre muncitoare, partid ce şi-a cucerit, prin platforma sa politică indisolubil legată de destinul poporului român, dragoste şi merite nepieritoare. A înflorit liliacul şi, ştiind cu cită dragoste l-ai sădit în grădină, mă gindesc la toate florile pămîntului românesc şi la florile din inima noastră pe care partidul le-a sădit. Dacă satele prezintă o înfăţişare tot mai civilizată e datorită strădaniei tuturor. Nu munceşti numai pe ogorul cooperativei agricole, nu eşti vrednic numai în gospodăria ta, te dăruieşti şi lucrărilor de interes obştesc pentru ca satul dumitale şi al părinţilor să înflorească. De la un timp, între comune şi sate are loc o amplă întrecere pentru continua lor înfrumuseţare, pentru mai buna lor gospodărire. Mii şi mii de oameni, bărbaţi şi femei, vîrstnici şi tineri îşi dedică timpul lor liber înfăptuirii unor obiective de interes comun. Dintotdeauna ţăranul a avut un dezvoltat sentiment civic. Astăzi, acest sentiment s-a amplificat la dimensiunile sociale şi morale pe care le-a creat biruinţa socialismului în agricultură. Comuniştii au înălţat sentimentul civic, patriotic, pe o treaptă superioară. Ei înşişi sînt exemplu în acest sens. Cînd vorbim despre acest sentiment nu putem să nu facem elogiul muncii patriotice. Poate . PETRE DINCU (Continuare în pag. a 2-a) Cele mai alese flori ale glndirii şi simţirii noastre Щ 1 mt\1 1 Sac&fi 1 *£££ (Щишй g ••■ii. --