Satul Socialist, septembrie 1971 (Anul 3, nr. 721-746)

1971-09-15 / nr. 733

V SHIL SOCIALIST Cotidian editat de­ Uniunea Iraționala Cooperetivelor Agricultate Producție . ................................. imint­a­­­­­­­­­­­­­­a­­­ti шчпмичй .­J. - - ANUL III Nr. 733 MIERCURI 15 SEPTEMBRIE 1971 4 pagini — 30 bani SPORIREA PRODUCŢIEI DE GRIU A ANULUI VIITOR IMPUNE: Sămînţă de calitate, din soiuri valoroase In recenta scrisoare adresată de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al partidului nostru, lucrătorilor din agricultură, un loc deosebit ocupă preţioasele indicaţii cu privire la pregătirea şi desfăşurarea, în cele mai bune con­­diţiuni, a campaniei de însămîn­­ţare a griului. Un rol hotărîtor în îndeplinirea acestor sarcini îl are folosirea unor seminţe de bună calitate, din soiuri valoroase care să garanteze pune­rea în valoare a potenţialului pro­ductiv al solului şi a avantajelor create prin extinderea mecanizării şi chimizării, prin îmbunătăţirea procesului de producţie în agricul­tură; în acest sens, consfătuirea pe ţară privind cultura griului, por­nind de la cerinţele sporirii pro­ducţiei, de la experienţa acumu­lată în acest an şi în anii anteriori, de la posibilităţile existente, a sta­bilit un plan concret de măsuri, care vizează atît extinderea în pro­ducţie a noilor soiuri şi organi­zarea producţiei de sămînţă nece­sară pentru anul viitor, cît şi asi­gurarea şi buna pregătire a se­minţei pentru întreaga supra­faţă ce va fi însămînţată cu grîu în această toamnă. Care este stadiul realizării acestor prevederi acum, cind ne mai despart doar cîteva zile de perioada începerii semănatului ? Este asigurat între­gul material semincer, din soiurile corespunzătoare fiecărei zone pe­doclimatice ? Trebuie spus că, la indicaţia con­ducerii de partid şi de stat, Minis­terul Agriculturii, Industriei Ali­mentare, Silviculturii şi Apelor a elaborat, încă de la începutul a­­cestui an, un studiu-program pri­vind asigurarea unei seminţe de calitate, pentru întreaga suprafaţă cultivată cu grîu. S-a stabilit, de pildă, ca înmulţirea seminţei ori­ginale şi elită să se facă in ferme specializate, dotate corespunzător. De asemenea, pe lîngă Bezostaia — soiul cu ponderea cea mai mare — s-a prevăzut să se cultive în fiecare unitate, începînd din aceas­tă toamnă, unul sau două din so­iurile autohtone, nou create sau străine, care s-au remarcat prin­­tr-un potenţial productiv ridicat in condiţiile ţării noastre. După cum aflăm de la minister­ au fost asigurate şi seminţele nece­sare materializării acestui program. Astfel, repartiţiile pentru sămînţă admisă, destinată marii producţii, au fost date încă de la începutul lu­nii august, iar pentru sămînţă elită şi originală, repartiţiile au fost di­fuzate la începutul lui septembrie. In ambele cazuri — atît pentru pro­ducţie cît şi pentru înmulţire — a fost asigurat un sortiment mai larg de soiuri, autohtone sau importate, care au dat bune rezultate în cadrul pedoclimatic al ţării noastre. Din cele 130 000 tone de sămînţă admisă necesară, asigurată de MAIA SA, MARIA MIHAESCU cu sprijinul corespondenţilor judeţeni (Continuare în pag . 3-a) CAMPANIA AGRICOLA • Ministrul transporturilor şi telecomunicaţiilor, Florian Dănulache, însoţit de specialişti, a plecat marţi la amiază la Varşovia, unde va face o vizită, la invitaţia ministrului comunicaţiilor din R. P. Po­lonă, M. Zajfryd. • În continuarea vizitei pe care o întreprinde în Danemarca, tovarăşul Petre Lupu, ministrul muncii, însoţit de un grup de specialişti, a fost oaspetele şcolii de cadre sindicale a Uniunii naţionale a sin­dicatelor, unde a avut convorbiri cu Rosenberg Jen­sen, vicepreşedinte al Uniunii naţionale a sindicatelor daneze, şi cu Peer Calsen, şeful secţiei internaţionale. • Cea de-a X IV-a Conferinţă internaţională asupra utilizării energiei atomice în scopuri paşnice care se desfăşoară la Geneva şi-a continuat lucrările, în ca­drul unei şedinţe generale şi a mai multor şedinţe tehnice. Pe ordinea de zi a şedinţei tehnice, consa­crată folosirii şi rolului reactoarelor de cercetări pentru promovarea tehnologiei nucleare în ţările în curs de dezvoltare, s-a aflat comunicarea unui grup de cercetători români sub conducerea academicia­nului Horia Hulubei, intitulată „Utilizarea şi rolul reac­torului de cercetări pentru promovarea tehnologiei nucleare în România". Comunicarea românească s-a bucurat de un real interes în rîndul asistenţei. • Jenő Fock, preşedintele Guvernului Muncitoresc Ţărănesc Ungar, l-a primit, în vizită de prezentare, pe Ion Cotoţ, ambasadorul extraordinar şi plenipo­tenţiar al Republicii Socialiste România la Budapesta. • Cancelarul R. F. a Germaniei, Willy Brandt, l-a primit pe Vasile Gliga, adjunct al ministrului aface­rilor externe al României, aflat într-o vizită la Bonn, la invitaţia secretarului de stat vest-german pentru informaţii, Conrad Ahlers. Adjunctul ministrului de externe român a avut o convorbire şi cu Gerhard Schroeder, preşedintele Comisiei de politică externă a Bundestagului. Ţăranii coopera­tori din comuna Vadu Paşii, judeţul Buzău, adună cu grijă recolta de porumb. Ei răs­pund, în acest fel, îndemnului adre­sat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, de a nu precupeţi nici un efort pentru strîngerea la timp a roadelor ob­ţinute. Foto : C. STOICESCU Vom munci neobosit pentru dezvoltarea activităţilor industriale, pentru ridicarea lor la nivelul cerinţelor societăţii Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimate tovarăşe secretar general, Întreaga noastră ţărănime cooperatistă, activiştii uniuni­lor judeţene şi ai Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agri­cole de Producţie au primit cu deosebită satisfacţie, cu justificată mîndrie şi bucurie înaltele aprecieri cuprinse în scrisoarea pe care a­ţi adresat-o oamenilor muncii, or­ganelor şi organizaţiilor de partid, sindicale şi de U.T.C., conducătorilor întreprinderilor socialiste de stat şi unităţi­lor cooperatiste, ministerelor economice din domeniul pro­ducţiei şi desfacerii bunurilor de larg consum, pentru care vă adresează cele mai calde mulţumiri. Prezenţa­­ pentru prima oară — a sectorului coopera­tist al agriculturii la o manifestare de asemenea importanţă cum este Pavilionul de mostre reflectă posibilităţile, resur­sele inepuizabile de care dispun cooperativele agricole de producţie pentru ca, îndeplinind sarcinile ce le revin în creşterea producţiei agricole, să dezvolte pe scară largă activităţile industriale şi prestările de servicii, să aducă şi pe această cale contribuţia lor la înfăptuirea programului elaborat de cel de al X-lea Congres al partidului. Înscrierea agriculturii cooperatiste ca producătoare de bunuri industriale de larg consum reprezintă materializa­rea măsurilor de mare importanţă economică şi socială pe care dumneavoastră personal, tovarăşe secretar general, le-aţi iniţiat pentru mai buna folosire a forţei de muncă din agricultură, a resurselor de materii prime şi materiale, pentru valorificarea unor îndeletniciri tradiţionale prin crea­rea şi dezvoltarea activităţilor industriale şi a prestărilor de servicii către populaţie. Reţinînd cu atenţie deosebită aprecierile cuprinse în scrisoare, precum şi indicaţiile pe care le-aţi dat cu prilejul vizitei dumneavoastră la Pavilionul de mostre, vă asigu­răm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că nu vom precu­peţi nici un efort pentru transpunerea lor în fapte, prin îmbunătăţirea organizării producţiei şi a muncii, prin folo­sirea deplină a capacităţilor de producţie şi prin crearea altora noi, acordînd prioritate producţiei acelor bunuri care sunt mai mult solicitate atît pe piaţa internă, cît şi la export. Biroul Permanent şi organizaţia de partid a Uniunii Na­ţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie vor acţiona cu hotărîre şi fermitate pentru ridicarea acestor activităţi la nivelul cerinţelor actuale şi de perspectivă ale societăţii noastre. Ne vom încadra cu toată energia şi capacitatea în amplul efort depus de întregul nostru popor pentru reali­zarea marilor obiective ale actualului cincinal, vom milita neabătut, în spirit revoluţionar, pentru înfăptuirea politicii Ştiinţifice, marxist-leniniste, a Partidului Comunist Român. Biroul Permanent şi organizaţia de partid Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie PUTERNIC ÎNDEMN NOI REALIZĂRI întreaga ţărănime cooperatistă d­in judeţul Ilfov a primit cu vie satisfacţie aprecierile făcute de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în scrisoarea adresată oamenilor mun­cii, organelor şi organizaţiilor de partid, sindicale şi de U.T.C., con­ducerilor întreprinderilor socialiste de stat şi unităţilor cooperatiste, ministerelor şi organizaţiilor eco­nomice din domeniul producţiei şi desfacerii bunurilor de larg con­sum. Ne bucură din suflet faptul că secretarul general al partidului nostru dă o înaltă apreciere rezul­tatelor bune de pînă acum, în care este inclusă şi activitatea ţărănimii cooperatiste. Cine vizitează Pavi­lionul de mostre deschis nu demult în Capitală are şi mai pregnant conturate vrednicia şi priceperea cooperatorilor. Admiră aici va­rietatea exponatelor — materiale de construcţii, mobilă, articole de uz gospodăresc, ţesături naţionale de o neasemuită frumuseţe, împle­tituri — care atestă justeţea mă­surilor iniţiate de conducerea partidului privind punerea în va­loare a posibilităţilor existente în cooperativele agricole de produc­ţie, precum şi bogatele tradiţii ale satului românesc. Printre exponate se află şi multe produse ale cooperativelor agri­cole din judeţul Ilfov. Putem afir­ma că, în general, am obţinut re­zultate bune în această privinţă. Cooperatorii au fost stimulaţi la­ MARIN ARGINT preşedintele Uniunii judeţene Ilfov a cooperativelor agricole de producţie (Continuare In pag a 3-a) Fiecare cămin cultural are un „jurnal de bord“, un dosar cu rubrici tipiza­te, cu filele numerotate şi care, completat zilnic, con­semnează în stil concis şi telegrafic activitatea aces­tei instituţii săteşti de o veche şi frumoasă tradiţie în viaţa aşezărilor noastre rurale. Fireşte, un astfel de jur­nal se află şi la căminul cultural din comuna Bo­­sanci, judeţul Suceava. E o comună mare şi bogată, cu locuitori de o prover­bială vrednicie şi mîndrie. Are o şcoală cu două eta­je, cu 24 săli de clasă, în care învaţă peste 900 de elevi şi lucrează 49 de ca­dre didactice. Din anul 1962 pînă azi la Bosanci s-au construit peste 400 de case noi. Şase sute de ti­neri din comună lucrează în fabricile şi întreprinde­rile din împrejurimi şi a­­cest amănunt vine să dea un specific aparte activi­taţii căminului cultural care capătă caracterul u­­nei case de cultură cu nu­meroase elemente şi sem­nificaţii citadine. Mai tre­buie spus că în afară de biblioteca publică amena­jată în cadrul căminului cultural, avînd 9 000 de volume, şi o reţea bine organizată de 50 de cercuri de citit, funcţio­nează şi la şcoală o biblio­tecă bogată (cu peste 4 000 de volume). Zilnic are loc cîte un spectacol de film la cinematograful comu­nal, iar sîmbăta şi dumi­nica au loc cîte două spectacole. în cadrul căminului cul­tural activează un cor băr­bătesc de 80 de persoane (toţi ţărani cooperatori), formaţie ce­ a atins un înalt nivel de pregătire şi măiestrie artistică şi care, anul trecut, la Festivalul Ciprian Porumbescu, a cîştigat titlul de laureat într-o confruntare la care au participat peste 60 de coruri din întreaga ţară. De asemenea, în cadrul căminului cultural acti­vează, cu excelente rezul­tate, şi cu un larg ecou în opinia publică locală, o brigadă de agitaţie, un grup vocal feminin de douăzeci de persoane, o formaţie de teatru, o echi­pă de dansuri, o echipă de fluieraşi, ca şi un nu­măr mare de solişti decla­matori, vocali şi instru­mentişti. Anul trecut s-au cumpărat instrumente în valoare de 30 mii de lei pentru fanfara sătească. Toate acestea exprimă în mod evident înflorirea continuă a vieţii cultura­le din Bosanci, dar în ega­lă măsură şi grija autori­tăţilor locale acordată a­­cestui important factor de cultură şi educaţie comu­nistă care este căminul cultural. PETRU VINTILA (Continuare in Pag. a 2-a) JURNALUL VIEŢII CULTURALE POATE FI SI MAI BOGAT Imagine de pe șantierul naval din Turnu Severin NOUL AN ŞCOLAR­UN AN AL EXIGENŢELOR SPORITE 15 septembrie... De sub frunze, gutuile se ivesc ca nişte globuri luminoase, în aer stăruie o aro­mă de struguri copţi, iar pe cîmpuri floarea-soarelui îşi ia rămas bun de la zeul văzduhului căruia i-a împrumutat numele. Se aud legen­de nemaiauzite şi cîntece de rod şi hărnicie. Grîul se gîndeşte la pîine şi la noi stînd împrejurul meselor. 15 septembrie... Sau ziua pe care toţi copiii ţării o numesc „prima zi de şcoală" cu emoţii şi bucurie. O zi a unui nou început, o zi prin care debutează o nouă călătorie în uni­versul învăţăturii. O zi cu cartea sub braţ, îmbrăcată în uniformă de şcolar. 15 septembrie... Iată-i pe elevi străbătînd uliţele satelor şi comunelor Teleormanu­lui, pentru ca astăzi, să-şi înceapă un nou an de muncă dar şi de pă­trundere tot mai adine în universul slovelor. Ii cunoaştem pe toţi, după nume şi chip, pentru că i-am în­­tîlnit în urmă cu cîteva zile la a­­cel examen al hărniciei şi entuzias­mului pe care l-au numit Săptă­­mina muncii patriotice. Şi pe cei din Furculeşti, şi pe cei din Sal­cia, şi pe cei din Bujoru şi Pietro­­şani — într-un cuvînt, pe toţi care astăzi, 15 septembrie, răspund în­tr-un singur glas : „prezent" ! Iată un cuvînt pe care şcolarii ţării nu-1 rostesc numai în aceste ocazii. Pentru pionierii şi şcolarii patriei a rosti „prezent" înseamnă a răspunde, din toată inima la che­mările ţării, la multele şi înaltele chemări ale ţării, ale acestei ţări care le gîndeşte şi le construieşte viitorul, lor, celor mai tineri cetă­ţeni ai ei. Iar toate aceste chemări se rezumă, în esenţă, la una : de a deveni demni constructori ai socia­lismului şi comunismului în patria noastă, pătrunşi de­­un adînc spirit revoluţionar, cu dragoste şi pasiune pentru muncă, adevăraţi creatori de valori materiale şi spirituale. Cînd vorbim despre copii, aproa­pe instantaneu se naşte o meta­foră — viitorul patriei. Un poet în­demna să ne uităm în ochii co­piilor ca să putem vedea, în pers­pectivă lumea de mîine. Noi ne uităm în ochii copiilor noştri şi pri­vim viitorul socialist al patriei. Cînd citim documentele de partid, cînd transpunem în viaţă progra­mul partidului, neapărat, trebuie să ne gîndim la copiii noştri, la a- FLORIN COSTINESCU (Continuare în pag. a 2-a) PRIVIŢI ÎN JUR ŞI VA VEŢI CONVINGE O comună oarecare din Podişul Transilvaniei, o comună ca atîtea altele, cu nume vechi şi oameni gos­podari — Sînpaul. Trăiesc aici, în această cîmpie mănoasă ce undu­ieşte domol către Mureş, români şi maghiari uniţi prin destin, prin veacuri de suferinţe comune şi lupte. „Oamenii de pe aceste me­leaguri, spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu la plenara Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, au înţeles întotdeauna că interesele lor se împletesc, că pentru a-şi crea o viaţă liberă, in­dependentă, ei trebuie să conlu­creze, să lupte împreună atît îm­potriva celor ce veneau din afară să-i cotropească, cît şi împotriva asupritorilor proprii. Aceasta este caracteristica comună, principală, a acestei convieţuiri". Primarul comunei, în acelaşi timp secretar al comitetului co­munal de partid, Ioan Popa, s-a născut aici la Sînpaul ; aici a în­văţat carte, iar acum oamenii l-au investit cu încrederea lor, alegîn­­du-l în fruntea obştii. Este un om de statură potrivită, cu părul că­runt, poate prea devreme cărunt, dar avînd în ochi acea licărire de neastîmpăr ce caracterizează omul veşnic tînăr, mereu în căutare de ceva mai bun, mai nou, mai fru­mos. Mergem alături pe uliţa mare a satului. Toamna îşi scutură pri­mele frunze arămii, florile plantate pe marginea drumului au început să se ofilească. O pală de vînt stîrnită din senin aduce, miros de frunze uscate şi pîine caldă. — A venit toamna, îmi spune Ioan Popa, în timp ce ajungem în dreptul clădirii impunătoare, a şcolii generale de zece ani din comună. în curînd­ vor veni şi elevii. Le-am pregătit cele mai bune condiţii de învăţătură­ . O şcoală nouă, luminoasă, cu două secţii, română şi maghiară, cu laboratoare, cu cadre didactice bine pregătite. Surprind o privire nostalgică. — Mă gîndesc la condiţiile în care învăţam eu cînd eram copil, într-o săliţă mică şi întunecoasă, umedă, dascălul înghesuia cîteva zeci de copii şi mai mari şi mai mici. Aşa am învăţat carte. Aşa au învăţat şi alţii din comună. Pe atunci cea mai mare parte a pă­­mîntului era în stăpînirea unui conte şi a unei moşieriţe. Mulţi dintre ţărani trudeau din greu pe pămînturile acestora. După 1944 viaţa s-a schimbat. Oamenii pri­veau mai drept, parcă mai semeţ, în 1950 românii şi maghiarii din comună, 140 de familii şi-au unit pămînturile înjghebînd coopera­tiva agricolă de producţie. Fondul de bază al cooperativei era pe atunci de numai 82 000 lei. Puţin , dar marea avere era în oameni, în sufletele lor. Fiecare a pus umă- A. PERVA (Continuare în pag. a 4-a) 1

Next