Satul Socialist, septembrie 1971 (Anul 3, nr. 721-746)
1971-09-15 / nr. 733
V SHIL SOCIALIST Cotidian editat de Uniunea Iraționala Cooperetivelor Agricultate Producție . ................................. imintaati шчпмичй .J. - - ANUL III Nr. 733 MIERCURI 15 SEPTEMBRIE 1971 4 pagini — 30 bani SPORIREA PRODUCŢIEI DE GRIU A ANULUI VIITOR IMPUNE: Sămînţă de calitate, din soiuri valoroase In recenta scrisoare adresată de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al partidului nostru, lucrătorilor din agricultură, un loc deosebit ocupă preţioasele indicaţii cu privire la pregătirea şi desfăşurarea, în cele mai bune condiţiuni, a campaniei de însămînţare a griului. Un rol hotărîtor în îndeplinirea acestor sarcini îl are folosirea unor seminţe de bună calitate, din soiuri valoroase care să garanteze punerea în valoare a potenţialului productiv al solului şi a avantajelor create prin extinderea mecanizării şi chimizării, prin îmbunătăţirea procesului de producţie în agricultură; în acest sens, consfătuirea pe ţară privind cultura griului, pornind de la cerinţele sporirii producţiei, de la experienţa acumulată în acest an şi în anii anteriori, de la posibilităţile existente, a stabilit un plan concret de măsuri, care vizează atît extinderea în producţie a noilor soiuri şi organizarea producţiei de sămînţă necesară pentru anul viitor, cît şi asigurarea şi buna pregătire a seminţei pentru întreaga suprafaţă ce va fi însămînţată cu grîu în această toamnă. Care este stadiul realizării acestor prevederi acum, cind ne mai despart doar cîteva zile de perioada începerii semănatului ? Este asigurat întregul material semincer, din soiurile corespunzătoare fiecărei zone pedoclimatice ? Trebuie spus că, la indicaţia conducerii de partid şi de stat, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor a elaborat, încă de la începutul acestui an, un studiu-program privind asigurarea unei seminţe de calitate, pentru întreaga suprafaţă cultivată cu grîu. S-a stabilit, de pildă, ca înmulţirea seminţei originale şi elită să se facă in ferme specializate, dotate corespunzător. De asemenea, pe lîngă Bezostaia — soiul cu ponderea cea mai mare — s-a prevăzut să se cultive în fiecare unitate, începînd din această toamnă, unul sau două din soiurile autohtone, nou create sau străine, care s-au remarcat printr-un potenţial productiv ridicat in condiţiile ţării noastre. După cum aflăm de la minister au fost asigurate şi seminţele necesare materializării acestui program. Astfel, repartiţiile pentru sămînţă admisă, destinată marii producţii, au fost date încă de la începutul lunii august, iar pentru sămînţă elită şi originală, repartiţiile au fost difuzate la începutul lui septembrie. In ambele cazuri — atît pentru producţie cît şi pentru înmulţire — a fost asigurat un sortiment mai larg de soiuri, autohtone sau importate, care au dat bune rezultate în cadrul pedoclimatic al ţării noastre. Din cele 130 000 tone de sămînţă admisă necesară, asigurată de MAIA SA, MARIA MIHAESCU cu sprijinul corespondenţilor judeţeni (Continuare în pag . 3-a) CAMPANIA AGRICOLA • Ministrul transporturilor şi telecomunicaţiilor, Florian Dănulache, însoţit de specialişti, a plecat marţi la amiază la Varşovia, unde va face o vizită, la invitaţia ministrului comunicaţiilor din R. P. Polonă, M. Zajfryd. • În continuarea vizitei pe care o întreprinde în Danemarca, tovarăşul Petre Lupu, ministrul muncii, însoţit de un grup de specialişti, a fost oaspetele şcolii de cadre sindicale a Uniunii naţionale a sindicatelor, unde a avut convorbiri cu Rosenberg Jensen, vicepreşedinte al Uniunii naţionale a sindicatelor daneze, şi cu Peer Calsen, şeful secţiei internaţionale. • Cea de-a X IV-a Conferinţă internaţională asupra utilizării energiei atomice în scopuri paşnice care se desfăşoară la Geneva şi-a continuat lucrările, în cadrul unei şedinţe generale şi a mai multor şedinţe tehnice. Pe ordinea de zi a şedinţei tehnice, consacrată folosirii şi rolului reactoarelor de cercetări pentru promovarea tehnologiei nucleare în ţările în curs de dezvoltare, s-a aflat comunicarea unui grup de cercetători români sub conducerea academicianului Horia Hulubei, intitulată „Utilizarea şi rolul reactorului de cercetări pentru promovarea tehnologiei nucleare în România". Comunicarea românească s-a bucurat de un real interes în rîndul asistenţei. • Jenő Fock, preşedintele Guvernului Muncitoresc Ţărănesc Ungar, l-a primit, în vizită de prezentare, pe Ion Cotoţ, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România la Budapesta. • Cancelarul R. F. a Germaniei, Willy Brandt, l-a primit pe Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe al României, aflat într-o vizită la Bonn, la invitaţia secretarului de stat vest-german pentru informaţii, Conrad Ahlers. Adjunctul ministrului de externe român a avut o convorbire şi cu Gerhard Schroeder, preşedintele Comisiei de politică externă a Bundestagului. Ţăranii cooperatori din comuna Vadu Paşii, judeţul Buzău, adună cu grijă recolta de porumb. Ei răspund, în acest fel, îndemnului adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, de a nu precupeţi nici un efort pentru strîngerea la timp a roadelor obţinute. Foto : C. STOICESCU Vom munci neobosit pentru dezvoltarea activităţilor industriale, pentru ridicarea lor la nivelul cerinţelor societăţii Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimate tovarăşe secretar general, Întreaga noastră ţărănime cooperatistă, activiştii uniunilor judeţene şi ai Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie au primit cu deosebită satisfacţie, cu justificată mîndrie şi bucurie înaltele aprecieri cuprinse în scrisoarea pe care aţi adresat-o oamenilor muncii, organelor şi organizaţiilor de partid, sindicale şi de U.T.C., conducătorilor întreprinderilor socialiste de stat şi unităţilor cooperatiste, ministerelor economice din domeniul producţiei şi desfacerii bunurilor de larg consum, pentru care vă adresează cele mai calde mulţumiri. Prezenţa pentru prima oară — a sectorului cooperatist al agriculturii la o manifestare de asemenea importanţă cum este Pavilionul de mostre reflectă posibilităţile, resursele inepuizabile de care dispun cooperativele agricole de producţie pentru ca, îndeplinind sarcinile ce le revin în creşterea producţiei agricole, să dezvolte pe scară largă activităţile industriale şi prestările de servicii, să aducă şi pe această cale contribuţia lor la înfăptuirea programului elaborat de cel de al X-lea Congres al partidului. Înscrierea agriculturii cooperatiste ca producătoare de bunuri industriale de larg consum reprezintă materializarea măsurilor de mare importanţă economică şi socială pe care dumneavoastră personal, tovarăşe secretar general, le-aţi iniţiat pentru mai buna folosire a forţei de muncă din agricultură, a resurselor de materii prime şi materiale, pentru valorificarea unor îndeletniciri tradiţionale prin crearea şi dezvoltarea activităţilor industriale şi a prestărilor de servicii către populaţie. Reţinînd cu atenţie deosebită aprecierile cuprinse în scrisoare, precum şi indicaţiile pe care le-aţi dat cu prilejul vizitei dumneavoastră la Pavilionul de mostre, vă asigurăm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că nu vom precupeţi nici un efort pentru transpunerea lor în fapte, prin îmbunătăţirea organizării producţiei şi a muncii, prin folosirea deplină a capacităţilor de producţie şi prin crearea altora noi, acordînd prioritate producţiei acelor bunuri care sunt mai mult solicitate atît pe piaţa internă, cît şi la export. Biroul Permanent şi organizaţia de partid a Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie vor acţiona cu hotărîre şi fermitate pentru ridicarea acestor activităţi la nivelul cerinţelor actuale şi de perspectivă ale societăţii noastre. Ne vom încadra cu toată energia şi capacitatea în amplul efort depus de întregul nostru popor pentru realizarea marilor obiective ale actualului cincinal, vom milita neabătut, în spirit revoluţionar, pentru înfăptuirea politicii Ştiinţifice, marxist-leniniste, a Partidului Comunist Român. Biroul Permanent şi organizaţia de partid Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie PUTERNIC ÎNDEMN NOI REALIZĂRI întreaga ţărănime cooperatistă din judeţul Ilfov a primit cu vie satisfacţie aprecierile făcute de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în scrisoarea adresată oamenilor muncii, organelor şi organizaţiilor de partid, sindicale şi de U.T.C., conducerilor întreprinderilor socialiste de stat şi unităţilor cooperatiste, ministerelor şi organizaţiilor economice din domeniul producţiei şi desfacerii bunurilor de larg consum. Ne bucură din suflet faptul că secretarul general al partidului nostru dă o înaltă apreciere rezultatelor bune de pînă acum, în care este inclusă şi activitatea ţărănimii cooperatiste. Cine vizitează Pavilionul de mostre deschis nu demult în Capitală are şi mai pregnant conturate vrednicia şi priceperea cooperatorilor. Admiră aici varietatea exponatelor — materiale de construcţii, mobilă, articole de uz gospodăresc, ţesături naţionale de o neasemuită frumuseţe, împletituri — care atestă justeţea măsurilor iniţiate de conducerea partidului privind punerea în valoare a posibilităţilor existente în cooperativele agricole de producţie, precum şi bogatele tradiţii ale satului românesc. Printre exponate se află şi multe produse ale cooperativelor agricole din judeţul Ilfov. Putem afirma că, în general, am obţinut rezultate bune în această privinţă. Cooperatorii au fost stimulaţi la MARIN ARGINT preşedintele Uniunii judeţene Ilfov a cooperativelor agricole de producţie (Continuare In pag a 3-a) Fiecare cămin cultural are un „jurnal de bord“, un dosar cu rubrici tipizate, cu filele numerotate şi care, completat zilnic, consemnează în stil concis şi telegrafic activitatea acestei instituţii săteşti de o veche şi frumoasă tradiţie în viaţa aşezărilor noastre rurale. Fireşte, un astfel de jurnal se află şi la căminul cultural din comuna Bosanci, judeţul Suceava. E o comună mare şi bogată, cu locuitori de o proverbială vrednicie şi mîndrie. Are o şcoală cu două etaje, cu 24 săli de clasă, în care învaţă peste 900 de elevi şi lucrează 49 de cadre didactice. Din anul 1962 pînă azi la Bosanci s-au construit peste 400 de case noi. Şase sute de tineri din comună lucrează în fabricile şi întreprinderile din împrejurimi şi acest amănunt vine să dea un specific aparte activitaţii căminului cultural care capătă caracterul unei case de cultură cu numeroase elemente şi semnificaţii citadine. Mai trebuie spus că în afară de biblioteca publică amenajată în cadrul căminului cultural, avînd 9 000 de volume, şi o reţea bine organizată de 50 de cercuri de citit, funcţionează şi la şcoală o bibliotecă bogată (cu peste 4 000 de volume). Zilnic are loc cîte un spectacol de film la cinematograful comunal, iar sîmbăta şi duminica au loc cîte două spectacole. în cadrul căminului cultural activează un cor bărbătesc de 80 de persoane (toţi ţărani cooperatori), formaţie ce a atins un înalt nivel de pregătire şi măiestrie artistică şi care, anul trecut, la Festivalul Ciprian Porumbescu, a cîştigat titlul de laureat într-o confruntare la care au participat peste 60 de coruri din întreaga ţară. De asemenea, în cadrul căminului cultural activează, cu excelente rezultate, şi cu un larg ecou în opinia publică locală, o brigadă de agitaţie, un grup vocal feminin de douăzeci de persoane, o formaţie de teatru, o echipă de dansuri, o echipă de fluieraşi, ca şi un număr mare de solişti declamatori, vocali şi instrumentişti. Anul trecut s-au cumpărat instrumente în valoare de 30 mii de lei pentru fanfara sătească. Toate acestea exprimă în mod evident înflorirea continuă a vieţii culturale din Bosanci, dar în egală măsură şi grija autorităţilor locale acordată acestui important factor de cultură şi educaţie comunistă care este căminul cultural. PETRU VINTILA (Continuare in Pag. a 2-a) JURNALUL VIEŢII CULTURALE POATE FI SI MAI BOGAT Imagine de pe șantierul naval din Turnu Severin NOUL AN ŞCOLARUN AN AL EXIGENŢELOR SPORITE 15 septembrie... De sub frunze, gutuile se ivesc ca nişte globuri luminoase, în aer stăruie o aromă de struguri copţi, iar pe cîmpuri floarea-soarelui îşi ia rămas bun de la zeul văzduhului căruia i-a împrumutat numele. Se aud legende nemaiauzite şi cîntece de rod şi hărnicie. Grîul se gîndeşte la pîine şi la noi stînd împrejurul meselor. 15 septembrie... Sau ziua pe care toţi copiii ţării o numesc „prima zi de şcoală" cu emoţii şi bucurie. O zi a unui nou început, o zi prin care debutează o nouă călătorie în universul învăţăturii. O zi cu cartea sub braţ, îmbrăcată în uniformă de şcolar. 15 septembrie... Iată-i pe elevi străbătînd uliţele satelor şi comunelor Teleormanului, pentru ca astăzi, să-şi înceapă un nou an de muncă dar şi de pătrundere tot mai adine în universul slovelor. Ii cunoaştem pe toţi, după nume şi chip, pentru că i-am întîlnit în urmă cu cîteva zile la acel examen al hărniciei şi entuziasmului pe care l-au numit Săptămina muncii patriotice. Şi pe cei din Furculeşti, şi pe cei din Salcia, şi pe cei din Bujoru şi Pietroşani — într-un cuvînt, pe toţi care astăzi, 15 septembrie, răspund într-un singur glas : „prezent" ! Iată un cuvînt pe care şcolarii ţării nu-1 rostesc numai în aceste ocazii. Pentru pionierii şi şcolarii patriei a rosti „prezent" înseamnă a răspunde, din toată inima la chemările ţării, la multele şi înaltele chemări ale ţării, ale acestei ţări care le gîndeşte şi le construieşte viitorul, lor, celor mai tineri cetăţeni ai ei. Iar toate aceste chemări se rezumă, în esenţă, la una : de a deveni demni constructori ai socialismului şi comunismului în patria noastă, pătrunşi deun adînc spirit revoluţionar, cu dragoste şi pasiune pentru muncă, adevăraţi creatori de valori materiale şi spirituale. Cînd vorbim despre copii, aproape instantaneu se naşte o metaforă — viitorul patriei. Un poet îndemna să ne uităm în ochii copiilor ca să putem vedea, în perspectivă lumea de mîine. Noi ne uităm în ochii copiilor noştri şi privim viitorul socialist al patriei. Cînd citim documentele de partid, cînd transpunem în viaţă programul partidului, neapărat, trebuie să ne gîndim la copiii noştri, la a- FLORIN COSTINESCU (Continuare în pag. a 2-a) PRIVIŢI ÎN JUR ŞI VA VEŢI CONVINGE O comună oarecare din Podişul Transilvaniei, o comună ca atîtea altele, cu nume vechi şi oameni gospodari — Sînpaul. Trăiesc aici, în această cîmpie mănoasă ce unduieşte domol către Mureş, români şi maghiari uniţi prin destin, prin veacuri de suferinţe comune şi lupte. „Oamenii de pe aceste meleaguri, spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu la plenara Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, au înţeles întotdeauna că interesele lor se împletesc, că pentru a-şi crea o viaţă liberă, independentă, ei trebuie să conlucreze, să lupte împreună atît împotriva celor ce veneau din afară să-i cotropească, cît şi împotriva asupritorilor proprii. Aceasta este caracteristica comună, principală, a acestei convieţuiri". Primarul comunei, în acelaşi timp secretar al comitetului comunal de partid, Ioan Popa, s-a născut aici la Sînpaul ; aici a învăţat carte, iar acum oamenii l-au investit cu încrederea lor, alegîndu-l în fruntea obştii. Este un om de statură potrivită, cu părul cărunt, poate prea devreme cărunt, dar avînd în ochi acea licărire de neastîmpăr ce caracterizează omul veşnic tînăr, mereu în căutare de ceva mai bun, mai nou, mai frumos. Mergem alături pe uliţa mare a satului. Toamna îşi scutură primele frunze arămii, florile plantate pe marginea drumului au început să se ofilească. O pală de vînt stîrnită din senin aduce, miros de frunze uscate şi pîine caldă. — A venit toamna, îmi spune Ioan Popa, în timp ce ajungem în dreptul clădirii impunătoare, a şcolii generale de zece ani din comună. în curînd vor veni şi elevii. Le-am pregătit cele mai bune condiţii de învăţătură . O şcoală nouă, luminoasă, cu două secţii, română şi maghiară, cu laboratoare, cu cadre didactice bine pregătite. Surprind o privire nostalgică. — Mă gîndesc la condiţiile în care învăţam eu cînd eram copil, într-o săliţă mică şi întunecoasă, umedă, dascălul înghesuia cîteva zeci de copii şi mai mari şi mai mici. Aşa am învăţat carte. Aşa au învăţat şi alţii din comună. Pe atunci cea mai mare parte a pămîntului era în stăpînirea unui conte şi a unei moşieriţe. Mulţi dintre ţărani trudeau din greu pe pămînturile acestora. După 1944 viaţa s-a schimbat. Oamenii priveau mai drept, parcă mai semeţ, în 1950 românii şi maghiarii din comună, 140 de familii şi-au unit pămînturile înjghebînd cooperativa agricolă de producţie. Fondul de bază al cooperativei era pe atunci de numai 82 000 lei. Puţin , dar marea avere era în oameni, în sufletele lor. Fiecare a pus umă- A. PERVA (Continuare în pag. a 4-a) 1