Satul Socialist, septembrie 1971 (Anul 3, nr. 721-746)
1971-09-26 / nr. 743
4. dumneavoastră satirică sun SICIUISIANUL III Nr. 743 DUMINICA 26 SEPTEMBRIE 1971 4 pagini — 30 bani SUCCESUL PE FRONTUL RECOLTENEDZE» Angajarea totală, ceas de ceas, a fiecărui COOPERATOR şi MECANIZATOR In pagina аКа * Saptamina a trecut, dar nu pentru toţi cu folos! (Raid ancheta în judeţul Cluj) * Secvenţe pe alb şi negru * Cimpul aşteaptă culegătorii şi semănătorii * Pentru gazeta • Vineri dimineaţa, tovarăşul Constantin Drăgan, membru al Comitatul foi Executiv al C.C. al P.C.R., Prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov alC.R., a primit delegaţia Uniunii Centrale a Cooperativelor Agricole de Producfiei din R. P. Polonă, condusă de Stefan Jedryszczak, preşedintele Consiliului Uniunii Centrale a Cooperativelor Agricole de Producfie, care se află in vizită în România la invitaţia Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. La convorbire, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă tovărăşească, a participat Gheorghe Petrescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. în cursul aceleiaşi zile, delegaţia poloneză a vizitat Uzina de autocamioane, cartiere noi de locuinţe din municipiul Braşov, monumente culturale şi obiective turistice de pe Valea Prahovei, precum şi Complexul intercooperatist de sere din Bârcâneşti, judeţul Prahova. în continuarea vizitei oficiale pe care o întreprinde în R. F. a Germaniei, tovarăşul Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, a avut la 23 septembrie o întrevedere cu membrii Comisiei pentru alimentaţie, agricultură şi silvicultură a Bundestagului. în aceeaşi zi, au fost continuate convorbirile cu ministrul federal pentru alimentaţie, agricultură şi silvicultură, Josef Ertl, care a oferit apoi un prînz în cinstea oaspetelui român. în cursul dupâ-amiezii, delegaţia română s-a deplasat în Saxonia inferioară pentru a vizita institute de cercetare în domeniul agriculturii. Seara, guvernul Landului Saxonia inferioară a oferit un dineu în cinstea oaspeţilor români. Ministrul comerţului exterior al Republicii Socialiste România, Cornel Burtică, a sosit la Teheran pentru a participa la lucrările celei de-a 7-a sesiuni a Comisiei mixte româno-iraniene. El este însoţit de Gheorghe Lazar, adjunct al ministrului industriei lemnului, şi de Cristinel Vîlciu, adjunctul ministrului energiei electrice. în capitala R.O.G. şi-a deschis lucrările conferinţa organizată de Asociaţia Internaţională a Juriştilor Democraţi, avînd ca temă „Aspecte juridice ale securităţii şi colaborării europene". La conferinţă participă jurişti din 17 ţâri europene, printre care şi o delegaţie din Republica Socialistă România din care fac parte prof. dr. Ioan Ceterchi, vicepreşedinte al Asociaţiei Juriştilor, şi prof. dr. Edwin Glaser, şeful sectorului drept internaţional al Asociaţiei Juriştilor. Situaţia recoltării porumbului boabe in cooperativele agricole de producţie la data de 24 septembrie. AGRICOLA Pina vineri cooperativele agricole au recoltat: • PORUMBUL DE PE 327 568 HA DIN 1 923 740 • FLOAREA-SOARELUI DE PE 263 055 HA DIN 429 983~ • SFECLA DE ZAHAR DE PE 50 647 HA DIN 176 018 “ • CARTOFII DE TOAMNA DE PE 31 925 HA DIN 104 385 • STRUGURII DE PE 15 661 HA DIN 137 424 —— AVEREA OBŞTEASCĂ - BUN AL TUTUROR. FIECARE ESTE DATOR SA O APERE! Cum se realizează această cerinţă in judeţele Argeş, Braşov si Prahova ? Cu cîtăva vreme în urmă, la una din brigăzile cooperativei agricole din Gruiu, judeţul Argeş, a izbucnit un incendiu. Cu toate eforturile făcute de cooperatorii ce se aflau acolo, de a împiedica extinderea focului, flăcările au mistuit însemnate cantităţi de furaje: 20 tone defîn, 40 tone de paie balotate, 35 tone de pleavă... Cum s-au petrecut lucrurile ? Doicooperatori ce fumau în apropierea bazei furajere — nesocotind cele mai elementare norme de prevenire a incendiilor — au aruncat resturile ţigărilor la întîmplare. Un fapt mărunt, în aparenţă, dar care s-a soldat cu pagube însumînd peste 40 000 lei. Fireşte, vinovaţii vor plăti scump clipa de neatenţie", gestul necugetat. Dar numai ei poartă întreaga răspundere? Hotărît că nu ! Cînd şi-au aprins ţigările, spre exemplu, le-a atras cineva atenţia că în locul acesta fumatul este interzis ? De cîte ori s-a discutat cu cooperatorii despre necesitatea respectării normelor de prevenire a incendiilor, despre importanţa gospodăririi cu grijă a utilajelor şi materialelor, despre consecinţele pe care le poate avea „momentul de neatenţie", ca de altfel orice manifestare de indiferenţă sau neglijenţă, asupra bunului mers al activităţii economice, asupra apărării şi întăririi avuţiei obşteşti? Sînt întrebări al căror răspuns rămîne sub semnul incertitudinii. Pentru că, de obicei, atenţia consiliilor de conducere, a specialiştilor şi şefilor formaţiilor de lucru se îndreaptă mai des spre rezolvarea treburilor curente ale producţiei, iar problemele educative, acţiunile de ridicare a conştiinţei cooperatorilor — care, de fapt, concură la realizarea obiectivelor ce stau în EMIL BUNEA "(Continuare în pag. a 4-a) Imagine a şantierului naval din Turnu Severin, aflat astăzi în plin proces de extindere şi modernizare TEJGHETARI LA CATEDRĂ Intr-o anchetă, pe care am întreprins-o la un liceu pedagogic printre elevii ultimului an, o fată, referindu-se la primul ei învăţător, ne-a mărturisit : Aş vrea să scriu despre el cele mai frumoase, cele mai calde cuvinte care s-au scris vreodată. Ii port o amintire de neşters. II văd şi azi cum a desenat pe tablă prima literă din alfabet. Mai tirziu, am scris o compoziţie despre adevăr. Adevărul era el, erau cărţile, grija şi dragostea sa faţă de noi. In închipuirea mea de copil, el era mai presus de orice, chiar şi de părinţi. II aud cum ne numea „copiii mei". Imi dai, iţi dau... sau despre plocoane şi... ploconeli r Valoarea educativă a muncii patriotice Lucrul despre care vreau să vorbesc a devenit în anii noştri atît de obişnuit, îneît, socotindu-l în ordinea firească a vieţii, trecem uneori pe lîngă el fără să-l vedem, sau chiar dacă îl remarcăm, nu ne gîndim totdeauna la semnificaţiile sociale pe care le comportă şi mai ales la valorile educative profunde , pe care le încorporează. E vorba de munca patriotică pentru înfrumuseţarea şi modernizarea satelor şi comunelor noastre. Iată, de exemplu, la Bosanci, în judeţul Suceava, valoarea muncii patriotice depuse în acest an atinge suma de 1 850 000 de lei. Ea reprezintă o listă impunătoare de valori materiale : 900 metri liniari de canalizare, 3 km de şanţ pavat cu dale de beton, 4 000 m.p. de trotuare, un teren de sport, amenajarea unei mari suprafeţe de spaţii verzi pe marginea şoselei de-a lungul întregii comune şi 28 mii de puieţi (paltin şi stejar) plantaţi în pădurea comunală care are în total 256 de hectare. La anul viitor, în cadrul aceleiaşi tradiţionale şi vrednice acţiuni a muncii patriotice, locuitorii comunei Bosanci vor extinde cu încă 4 km reţeaua electrică şi vor introduce încălzire centrală la consiliul popular şi căminul cultural, la şcoală, dispensar şi la casa de naşteri. Despre toate aceste lucruri am stat de vorbă, nu cu multe zile în urmă, cu cîţiva locuitori din Bosanci. Ne găseam în strada principală a comunei, arteră ce începe evident să semene cu un adevărat bulevard citadin. Localnicii, foarte harnici şi ambiţioşi, povesteau cu mare mîndrie despre realizările lor edilitare, despre cele aproape două milioane transformate în bunuri materiale de o profundă frumuseţe, avînd trăinicia lucrurilor bine gîndite şi construite şi de o funcţionalitate vitală pentru continua dezvoltare a comunei. Şi atunci, avînd în faţă roadele muncii lor patriotice, înfăţişate ca într-o expoziţie amenajată la scara ei reală, m-am gîndit că în ele stau încorporate nu numai hărnicia, vrednicia şi simţul gospodăresc al obştii, ci şi imaginea nouă a tipologiei lor, tot ceea ce ţine de conştiinţa socialistă a omului contemporan. A trăi într-un sat frumos şi bogat în accepţia modernităţii edilitare a cuvîntului, a construi un cămin cultural sau a extinde cu încă patru kilometri reţeaua electrică nu înseamnă PETRU VINTILA (Continuare în pag. a 2-a) EVENIMENT. ГГ 99AŞA CUM II SÍNT GlNDURILE" La standurile „Agrocoop", din cadrul celui de al V-lea Pavilion de mostre, trei exponate (trimise de cooperatorii din comuna Măgura, judeţul Buzău) — „pavele", „socluri de clădiri" şi „piesă ornamentală pentru parcuri şi alei" — ne atrag în mod deosebit atenţia. Sînt executate „din piatră de calcar de Cetăţuie, prin cioplire cu scule de mină". Gîndul ne poartă către meşterii pietrari care le-au lucrat cu sîrg, migală şi pricepere. Auzim bătăile ritmice ale ciocanului şi dălţii, vedem scînteierile de o clipă ale fierului, се-şi face loc muşcînd din piatră, dîndu-i forma dorită de om. în preajmă, pulberea fină de calcar îmbracă totul în alb strălucitor. Şi, după ore de muncă asiduă, privirii i se dezvăluie ceea ce în limbaj tehnic se numesc — pavele, soclu de casă, piesă ormanetală pentru parcuri şi alei. Palmele aspre ale meşterilor cioplitori, parcă într-o mîngîiere continuă, trec peste muchiile pietrei cu formă precisă, netezesc feţele. Ochii privesc undeva peste zare, către masivul muntos, de unde, cu efort şi pricepere au fost smulse espezite mari de piatră de Cetăţuia. De mîine, oamenii vor lua din nou drumul către munte... Cine sínt aceşti meşteri făurari ? Oameni care preţuiesc munca. Şi munca le este etalon de preţuire. Au îndrăgit meşteşugul de cioplitori în piatră. L-au moştenit şi deprins prin tradiţie şi duc tradiţia acestui meşteşug mai departe. Sunt 26. Douăzeci si şase de meşteri formînd o echipă, o fami- DECEBAL TOCA (Continuare in pag. a 4-a) Dintre exponatele standului ,,Agree pop" vi prezentăm astăzi piese de cărămidă produsa de întreprinderile Inter cooperatiste de automatică şi confecţii metalice din Giurgiu Acum, interlocutoarea noastră e la catedră. Cîndva, unul dintre elevii ei va dori să scrie şi el cele mai frumoase cuvinte despre cea care s-a numit şi-i va numi mereu „copiii mei". Există oare cineva care poate să uite casa părintească, chipul mamei şi al tatălui, şcoala şi chipul învăţătorului ? Nu poţi să-i treci în uitare pe cei ce ţi-au vegheat copilăria, zâmbetul şi lacrima, te-au învăţat să gîndeşti şi să vorbeşti, ţi-au dat răspuns la primele întrebări. Siau străduit să înţelegi ce este lumea, ce sens are existenţa, cum să trăieşti ca să nu-ţi fie ruşine, ca să nu te temi. Ceva definitiv purtăm în noi de acasă şi de la şcoală. Copilăria ne însoţeşte pînă la moarte. Nu numai ca o amintire. In această vîrstă decisivă pentru destinul fiecăruia, în miraculosul univers al copilăriei, intervine omul de la catedră. Imensă răspundere, nobilă menire ! în omul de la catedră am văzut şi vedem, înainte de toate, un caracter. Cea mai curioasă privire şi, în acelaşi timp, cea mai necruţătoare, privirea copilăriei, stă aţintită asupra lui. Candoarea nu se vrea întinată, visul se cere împlinit. Iar acest vis se ţese din adevăr, şi cinste, şi dreptate. Numai astfel, peste ani, vom spune despre omul de la catedră . Adevărul era el, erau cărţile, grija şi dragostea sa pentru noi. In închipuirea noastră de copii, el era mai presus de orice, chiar de părinţi. Ce răsplată mai mare poate rîvni un om decît să rămână pildă de virtute, de onoare, în conştiinţa generaţiilor ? Omul de la catedră n-are voie să greşească. In aceasta constă, poate, dificultatea cea mai mare a meseriei. O greşeală săvîrşită de cel care te învaţă, te educă, are grave şi îndelungi repercusiuni. In ancheta amintită, un băiat, vorbind, ca și co- PETRE DINCU PAUL URDEA (Continuare in pag. a 2-a) AGENDA INTERNA A SAPTAMÎNII SUB SEMNUL DEZVOLTĂRII CONTINUE A ORINDUIRII NOASTRE SOCIALE Săptămîna aceasta a consemnat evenimente deosebite în viaţa politică, economică şi culturală a ţării. însemnătatea acestora ne apare şi mai elocventă atunci cînd vedem că, prin natura lor, prin ţelul pe care îl urmăresc, ele sunt legate de dezvoltarea şi întărirea orinduirii noastre socialiste, de ridicarea continuă a rolului conducător al partidului, de perfecţionare in permanentă a societăţii, de făurirea unui om nou, cu o conştiinţă înaintată, capabil să creeze valori materiale şi spirituale şi să beneficieze de acestea. Participarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la sărbătorirea semicentenarului Uzinei „23 August", vizita In diverse secţii ale acesteia au ilustrat tocmai o asemenea preocupare constantă a partidului nostru. S-au relevat cu acest prilej nu numai succesele obţinute de această uzină, cu glorioase tradiţii revoluţionare şi, muncitoreşti, hărnicia şi capacitatea de creaţie tehnică a cadrelor de aici, dar şi o serie întreagă de probleme care vizează perfecţionarea producţiei şi a muncii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a menţionat că încă mai sunt lucruri de îmbunătăţit, de perfecţionat, că trebuie depuse în continuare eforturi pentru mai buna organizare a activităţii fiecărei fabrici şi secţii, a producţiei, pentru folosirea mai raţională a maşinilor, a întregii înzestrări tehnice de care dispune uzina. Este necesară modernizarea proceselor tehnologice şi a produselor, astfel incit Uzina „23 August” al cărui renume este bine cunoscut atît in ţară cit şi în străinătate, să constituie şi în viitor un post de avangardă al industriei noastre constructoare de maşini. Insistînd pe contribuţia pe care trebuie să şi-o aducă Uzina „23 August" la autodotare şi dotarea noilor uzine, înnoirea utilajului la uzinele mai vechi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a atras GHEORGHE DIACONU (Continuare In pag. a 2-a)