Satul Socialist, septembrie 1971 (Anul 3, nr. 721-746)

1971-09-26 / nr. 743

4. dumneavoastră satirică sun SICIUISI­­­ANUL III Nr. 743 DUMINICA 26 SEPTEMBRIE 1971 4 pagini — 30 bani SUCCESUL PE FRONTUL RECOLTENEDZE» Angajarea totală, ceas de ceas, a fiecărui COOPERATOR şi MECANIZATOR In pagina а­К­а * Saptamina a trecut, dar nu pentru toţi­ cu folos! (Raid ancheta în judeţul Cluj) * Secvenţe pe alb şi negru * Cimpul aşteaptă culegătorii şi semănătorii * Pentru gazeta • Vineri dimineaţa, tovarăşul Constan­tin Drăgan, membru al Comitatul fo­i Executiv al C.C. al P.C.R., Prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al­­C.R., a primit delegaţia Uniunii Centrale a Coope­rativelor Agricole de Producfiei din R. P. Polonă, con­dusă de Stefan Jedryszczak, preşedintele Consiliului Uniunii Centrale a Cooperativelor Agricole de Pro­­ducfie, care se află in vizită în România la invitaţia Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Pro­ducţie. La convorbire, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă tovărăşească, a participat Gheorghe Petrescu, pre­şedintele Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. în cursul aceleiaşi zile, delegaţia poloneză a vizi­tat Uzina de autocamioane, cartiere noi de locu­inţe din municipiul Braşov, monumente culturale şi obiective turistice de pe Valea Prahovei, precum şi Complexul intercooperatist de sere din Bârcâneşti, ju­deţul Prahova.­­ în continuarea vizitei oficiale pe care o între­prinde în R. F. a Germaniei, tovarăşul Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi ape­lor, a avut la 23 septembrie o întrevedere cu mem­brii Comisiei pentru alimentaţie, agricultură şi sil­vicultură a Bundestagului. în aceeaşi zi, au fost con­tinuate convorbirile cu ministrul federal pentru ali­mentaţie, agricultură şi silvicultură, Josef Ertl, care a oferit apoi un prînz în cinstea oaspetelui român. în cursul dupâ-amiezii, delegaţia română s-a depla­sat în Saxonia inferioară pentru a vizita institute de cercetare în domeniul agriculturii. Seara, guver­nul Landului Saxonia inferioară a oferit un dineu în cinstea oaspeţilor români.­­ Ministrul comerţului exterior al Republicii Socia­liste România, Cornel Burtică, a sosit la Teheran pentru a participa la lucrările celei de-a 7-a sesiuni a Comisiei mixte româno-iraniene. El este însoţit de Gheorghe Lazar, adjunct al ministrului industriei lem­nului, şi de Cristinel Vîlciu, adjunctul ministrului ener­giei electrice.­­ în capitala R.O.G. şi-a deschis lucrările confe­rinţa organizată de Asociaţia Internaţională a Ju­riştilor Democraţi, avînd ca temă „Aspecte juridice ale securităţii şi colaborării europene". La conferin­ţă participă jurişti din 17 ţâri europene, printre care şi o delegaţie din Republica Socialistă România din care fac parte prof. dr. Ioan Ceterchi, vicepreşedinte al Asociaţiei Juriştilor, şi prof. dr. Edwin Glaser, şeful sectorului drept­ internaţional al Asociaţiei Juriştilor. Situaţia recoltării porumbului boabe in cooperativele agricole de producţie la data de 24 sep­tembrie. AGRICOLA Pina vineri cooperativele agricole au recoltat: • PORUMBUL DE PE 327 568 HA DIN 1 923 740 • FLOAREA-SOARELUI DE PE 263 055 HA DIN 429 983~ • SFECLA DE ZAHAR DE PE 50 647 HA DIN 176 018 “ • CARTOFII DE TOAMNA DE PE 31 925 HA DIN 104 385 • STRUGURII DE PE 15 661 HA DIN 137 424 —— AVEREA OBŞTEASCĂ - BUN AL TUTUROR. FIECARE ESTE DATOR SA O APERE! Cum se realizează această cerinţă in judeţele Argeş, Braşov si Prahova ? Cu cîtăva vreme în urmă, la una din brigăzile cooperativei agricole din Gruiu, judeţul Argeş, a izbucnit un incendiu. Cu toate eforturile fă­cute de cooperatorii ce se aflau a­­colo, de a împiedica extinderea fo­cului, flăcările au mistuit însemna­te cantităţi de furaje: 20 tone de­­fîn, 40 tone de paie balotate, 35 tone de pleavă... Cum s-au petrecut lu­crurile ? Doi­­cooperatori ce fumau în apropierea bazei furajere — ne­socotind cele mai elementare norme de prevenire a incendiilor — au a­­runcat­ resturile ţigărilor la întîm­­plare. Un fapt mărunt, în aparen­ţă, dar care s-a soldat cu pagube însumînd peste 40 000 lei. Fireşte, vinovaţii vor plăti scump clipa de neatenţie", gestul necuge­tat. Dar numai ei poartă întreaga răspundere? Hotărît că nu ! Cînd şi-au aprins ţigările, spre exemplu, le-a atras cineva atenţia că în lo­cul acesta fumatul este interzis ? De cîte ori s-a discutat cu cooperatorii despre necesitatea respectării nor­melor de prevenire a incendiilor, despre importanţa gospodăririi cu grijă a utilajelor şi materialelor, despre consecinţele pe care le poate avea „momentul de neatenţie", ca de altfel orice manifestare de indi­ferenţă sau neglijenţă, asupra bu­nului mers al activităţii economice, asupra apărării şi întăririi avuţiei obşteşti? Sînt întrebări al căror răs­puns rămîne sub semnul incertitu­dinii. Pentru că, de obicei, atenţia consiliilor de conducere, a specialiş­tilor şi şefilor formaţiilor de lucru se îndreaptă mai des spre rezolva­rea treburilor curente ale produc­ţiei, iar problemele educative, ac­ţiunile de ridicare a conştiinţei coo­peratorilor — care, de fapt, concură la realizarea obiectivelor ce stau în EMIL BUNEA "(Continuare în pag. a 4-a) Imagine a şantierului naval din Turnu Severin, aflat astăzi în plin proces de extindere şi modernizare TEJGHETARI LA CATEDRĂ Intr-o anchetă, pe care am întreprins-o la un liceu pedagogic printre elevii ultimului an, o fată, referindu-se la primul ei învă­ţător, ne-a mărturisit : Aş vrea să scriu despre el cele mai frumoase, cele mai calde cuvinte care s-au scris vreodată. Ii port o amintire de neşters. II văd şi azi cum a desenat pe tablă prima literă din alfabet. Mai tirziu, am scris o compoziţie despre adevăr. Adevărul era el, erau cărţile, grija şi dragostea sa faţă de noi. In închipuirea mea de copil, el era mai presus de orice, chiar şi de părinţi. II aud cum ne numea „copiii mei". Imi dai, iţi dau... sau despre plocoane şi... ploconeli r Valoarea educativă a muncii patriotice Lucrul despre care vreau să vorbesc a devenit în anii noştri atît de obişnuit, îneît, socotin­­du-l în ordinea firească a vieţii, trecem uneori pe lîngă el fără să-l vedem, sau chiar dacă îl remarcăm, nu ne gîndim tot­deauna la semnificaţiile sociale pe care le comportă şi mai ales la valorile educative profunde , pe care le încorporează. E vorba de munca patriotică pentru în­frumuseţarea şi modernizarea satelor şi comunelor noastre. Iată, de exemplu, la Bosanci, în judeţul Suceava, valoarea muncii patriotice depuse în acest an atinge suma de 1 850 000 de lei. Ea reprezintă o listă impu­nătoare de valori materiale : 900 metri liniari de canalizare, 3 km de şanţ pavat cu dale de beton, 4 000 m.p. de trotuare, un teren de sport, amenajarea unei mari suprafeţe de spaţii verzi pe marginea şoselei de-a lungul în­tregii comune şi 28 mii de pu­­ieţi (paltin şi stejar) plantaţi în pădurea comunală care are în total 256 de hectare. La anul viitor, în cadrul ace­leiaşi tradiţionale şi vrednice acţiuni a muncii patriotice, lo­cuitorii comunei Bosanci vor extinde cu încă 4 km reţeaua electrică şi vor introduce încăl­zire centrală la consiliul popular şi căminul cultural, la şcoală, dispensar şi la casa de naşteri. Despre toate aceste lucruri am stat de vorbă, nu cu multe zile în urmă, cu cîţiva locuitori din Bosanci. Ne găseam în strada principală a comunei, arteră ce începe evident să semene cu un adevărat bulevard citadin. Localnicii, foarte harnici şi am­biţioşi, povesteau cu mare mîn­­drie despre realizările lor edili­tare, despre cele aproape două milioane transformate în bunuri materiale de o profundă fru­museţe, avînd trăinicia lucruri­lor bine gîndite şi construite şi de o funcţionalitate vitală pen­tru continua dezvoltare a comu­nei. Şi atunci, avînd în faţă roa­dele muncii lor patriotice, înfă­ţişate ca într-o expoziţie ame­najată la scara ei­­ reală, m-am gîndit că în ele stau încorporate nu numai hărnicia, vrednicia şi simţul gospodăresc al obştii, ci şi imaginea nouă a tipologiei lor, tot ceea ce ţine de conştiinţa socialistă a omului contempo­ran. A trăi într-un sat frumos şi bogat în accepţia modernită­ţii edilitare a cuvîntului, a con­strui un cămin cultural sau a extinde cu încă patru kilometri reţeaua electrică nu înseamnă PETRU VINTILA (Continuare în pag. a 2-a) EVENIMENT. ГГ 99AŞA CUM II SÍNT GlNDURILE" La standurile „Agro­­coop", din cadrul celui de al V-lea Pavilion de mostre, trei exponate (trimise de cooperato­rii din comuna Măgu­ra, judeţul Buzău) — „pavele", „socluri de clădiri" şi „piesă or­namentală pentru parcuri şi alei" — ne atrag în mod deosebit atenţia. Sînt executate „din piatră de calcar de Ce­­tăţuie, prin cioplire cu scule de mină". Gîndul ne poartă către meşte­rii pietrari care le-au lucrat cu sîrg, migală şi pricepere. Auzim bă­tăile ritmice ale cioca­nului şi dălţii, vedem scînteierile de o clipă ale fierului, се-şi face loc muşcînd din pia­tră, dîndu-i forma do­rită de om. în preaj­mă, pulberea fină de calcar îmbracă totul în alb strălucitor. Şi, după ore de muncă a­­siduă, privirii i se dez­văluie ceea ce în lim­baj tehnic se numesc — pavele, soclu de casă, piesă ormanetală pentru parcuri şi alei. Palmele aspre ale meşterilor cioplitori, parcă într-o mîngîiere continuă, trec peste muchiile pietrei cu for­mă precisă, netezesc feţele. Ochii privesc undeva peste zare, că­tre masivul muntos, de unde, cu efort şi pri­cepere au fost smulse espezite mari de pia­tră de Cetăţuia. De mîine, oamenii vor lua din nou drumul către munte... Cine sínt aceşti meş­teri făurari ? Oameni care preţuiesc munca. Şi munca le este eta­lon de preţuire. Au în­drăgit meşteşugul de cioplitori în piatră. L-au moştenit şi de­prins prin tradiţie şi duc tradiţia acestui meşteşug mai departe. Sunt 26. Douăzeci si şase de meşteri for­­mînd o echipă, o fami- DECEBAL TOCA (Continuare in pag. a 4-a) Dintre exponatele standului ,,Agree pop" vi prezentăm astăzi piese de cără­midă produsa de întreprinderile Inter cooperatiste de automatică şi confecţii metalice din Giurgiu Acum, interlocutoarea noastră e la catedră. Cîndva, unul dintre e­­levii ei va dori să scrie şi el cele mai frumoase cuvinte despre cea care s-a numit şi-i va numi mereu „copiii mei". Exis­tă oare cineva care poate să uite casa părintească, chipul mamei şi al tată­lui, şcoala şi chipul învă­ţătorului ? Nu poţi să-i treci în uitare pe cei ce ţi-au vegheat copilăria, zâmbetul şi lacrima, te-au învăţat să gîndeşti şi să vorbeşti, ţi-au dat răs­puns la primele întrebări. Siau străduit să înţelegi ce este lumea, ce sens are existenţa, cum să trăieşti ca să nu-ţi fie ruşine, ca să nu te temi. Ceva defi­nitiv purtăm în noi de a­­casă şi de la şcoală. Co­pilăria ne însoţeşte pînă la moarte. Nu numai ca o amintire. In această vîrs­­tă decisivă pentru desti­nul fiecăruia, în miracu­losul univers al copilă­riei, intervine omul de la catedră. Imensă răspun­dere, nobilă menire ! în omul de la catedră am văzut şi vedem, îna­inte de toate, un caracter. Cea mai curioasă privire şi, în acelaşi timp, cea mai necruţătoare, privirea co­pilăriei, stă aţintită asu­pra lui. Candoarea nu se vrea întinată, visul se ce­re împlinit. Iar acest vis se ţese din adevăr, şi cinste, şi dreptate. Numai astfel, peste ani, vom spu­ne despre omul de la ca­tedră . Adevărul era el, erau cărţile, grija şi dra­gostea sa pentru noi. In închipuirea noastră de co­pii, el era mai presus de orice, chiar de părinţi. Ce răsplată mai mare poate rîvni un om decît să ră­mână pildă de virtute, de onoare, în conştiinţa ge­neraţiilor ? Omul de la catedră n-are voie să greşească. In aceasta constă, poate, dificultatea cea mai mare a meseriei. O greşeală să­­vîrşită de cel care te în­vaţă, te educă, are grave şi îndelungi repercusiuni. In ancheta amintită, un băiat, vorbind, ca și co- PETRE DINCU PAUL URDEA (Continuare in pag. a 2-a) AGENDA INTERNA A SAPTAMÎNII SUB SEMNUL DEZVOLTĂRII CONTINUE A ORINDUIRII NOASTRE SOCIALE Săptămîna aceasta a consemnat e­­venimente deosebite în viaţa politică, economică şi culturală a ţării. în­semnătatea acestora ne apare şi mai elocventă atunci cînd vedem că, prin natura lor, prin ţelul pe care îl ur­măresc, ele sunt legate de dezvolta­rea şi întărirea orinduirii noastre so­cialiste, de ridicarea continuă a ro­lului conducător al partidului, de per­fecţionare in permanentă a societăţii, de făurirea unui om nou, cu o con­ştiinţă înaintată, capabil să cre­eze valori materiale şi spirituale şi să beneficieze de acestea. Partici­parea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la sărbătorir­ea semicentenarului Uzinei „23 August", vizita In diverse secţii ale acesteia au ilustrat tocmai o asemenea preocupare cons­tantă a partidului nostru. S-au re­levat cu acest prilej nu numai suc­cesele obţinute de această uzină, cu glorioase tradiţii revoluţionare şi, muncitoreşti, hărnicia şi capacitatea de creaţie tehnică a cadrelor de aici, dar şi o serie întreagă de probleme care vizează perfecţionarea produc­ţiei şi a muncii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a menţionat că încă mai sunt lucruri de îmbunătăţit, de per­fecţionat, că trebuie depuse în con­tinuare eforturi pentru mai buna or­ganizare a activităţii fiecărei fabrici şi secţii, a producţiei, pentru folosi­rea mai raţională a maşinilor, a în­tregii înzestrări tehnice de care dis­pune uzina. Este necesară moderni­zarea proceselor tehnologice şi a produselor, astfel incit Uzina „23 Au­gust” al cărui renume este bine cu­noscut atît in ţară cit şi în străină­tate, să constituie şi în viitor un post de avangardă al industriei noastre constructoare de maşini. Insistînd pe contribuţia pe care trebuie să şi-o aducă Uzina „23 August" la auto­­dotare şi dotarea noilor uzine, în­noirea utilajului la uzinele mai vechi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a atras GHEORGHE DIACONU (Continuare In pag. a 2-a)

Next