Satul Socialist, mai 1973 (Anul 5, nr. 1236-1262)
1973-05-29 / nr. 1260
T • Legumicultorii din Sântana, județul Arad, care s-au angajat să întimpine sărbătoarea aniversării a 29 de ani de la Eliberarea patriei de sub jugul fascist cu rezultate deosebite, înregistrează încă de pe acum mari izbînzi. Pe prim plan se situează recoltarea șî livrarea de pe numai o optime din suprafaţă a 125 tone de tomate de seră, ceea ce reprezintă jumătate din plan. Pe de altă parte, prin respectarea strictă a tehnologiei de cultură în spaţiile acoperite, prin încadrarea tuturor lucrărilor — mai ales a plantatului — în limitele timpului optim, ei au reuşit să recolteze şi să livreze din solarii peste 20 tone de varză. • Colectivul Combinatului chimic Işalniţa-Craiova a reuşit să îndeplinească cu o săptămină mai devreme sarcinile de plan pe primele 5 luni ale anului. Simultan cu realizarea sarcinilor valorice care prezintă un spor de aproape 50 000 000 lei la producţia globală şi de 35 500 000 lei la producţia marfă, chimiştii craioveni şi-au onorat integral prevederile înscrise în contractele încheiate cu beneficiarii interni pentru această perioadă. • In ultimii ani, cooperatorii din Tibiu, judeţul Sălaj, au pus un mare accent pe dezvoltarea activităţilor industriale. Aşa se face că, în 1972, ei au reuşit să realizeze din confecţionarea coşurilor din nuiele de răchită şi a măturilor din sorg, ca şi din exploatarea balastului şi a nisipului un venit de 720 000 Iei. Pentru anul in curs s-a prevăzut ca veniturile să sporească la două milioane de lei, dar din cite ne spune preşedintele cooperativei, Ion Pop, datorită activităţii rodnice a cooperatorilor care lucrează în acest sector, dorinţei lor de a intimpina cu rezultate cit mai frumoase noua etapă a întrecerii, cifrele de plan vor fi depăşite. Numai in primele patru luni ale anului s-au încasat din vînzarea coşurilor, măturilor şi a produselor de balastieră peste 500 000 de lei. • Unitatea piscicolă din Tulcea a realizat planul de producţie pe primele cinci luni ale anului înainte de termen. Fină la jumătatea lunii mai, au fost livrate peste prevederi 220 tone de peşte. Printre colectivele care au adus o contribuţie mai importantă la aceste realizări se numără secţiile piscicole de la Mila 35, Mahmudia, Chilia Veche şi Mila 23. Succese asemănătoare au fost obţinute şi de pescarii din Sulina care au livrat peste prevederi circa 70 tone de peşte. Pe la începutul lui februarie, pe o vreme aspră, discutam în comuna Uriu din judeţul Bistriţa- Năsăud cu un vechi cunoscut, preşedintele cooperativei agricole de producţie, Andrei Barta. Nu ne văzusem de vreo cinci-şase ani, aşa că e de închipuit că ne bucurasem. Cu atît mai mult cu cit cooperativa încheiase un bilanţ bun, fiind una dintre cele mai bine gospodărite din judeţ. Intre altele, izbutiseră să scoată de pe 46 hectare de legume peste un milion de lei, ceea ce, pentru zona aceasta nordică, din preajma munţilor Rodnei şi Bistriţei, este o performanţă. Mi se părea cu totul ieşit din comun să disbut acolo, pe valea Someşului de sus, în plină iarnă, despre trufandale. Dar în planul lor de producţie erau trecute, cam de toate , varză timpurie, ceapă, ardei, gogoşari, tomate, castraveţi, vinete... Se angajaseră, în cadrul, marii întreceri socialiste, pentru îndeplinirea exemplară a planului pe acest an şi pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen, să realizeze în 1973 producţii şi venituri, mult mai mari decit anul trecut. După trei luni, iată-mă din nou la Uriu. Doream să văd ce-au măi făcut și ce fac acum cooperatorii de aici pentru a întîmpina cu cele mai bune rezultate apropiata zi a aniversării eliberării patriei— ziua de 23 August. Dacă spun că acolo cîmpurile mi se păreau mai îngrijite decit la cei din vecini, să nu se supere nimeni. Chiar şi livada intensivă a cooperativei poate să rivalizeze cu a oricărei ferme de stat — şi sunt în judeţ ferma de acestea, să le dai ca model — iar în privinţa fermei zootehnice, unitatea din Uriu este printre puţinele din , judeţ, care n-au dus lipsă de furaje, animalele sunt frumoase, iar producţia de lapte s-a menţinut constant bună. Culturile prăşitoare fuseseră luate în grijă din vreme —, cu sfecla erau , pe terminate, începuseră laCartofi , şi porumb — în grădina de legume plantele se veseleau în solarii, tunele şi pe cîmp. Şi totuşi mai este nevoie de intervenţia gospodarilor de aici prin cîteva locuri deloc neglijabile. Chiar în curtea sediului s-ar putea ţine mai bună rînduială, cum este în imediata vecinătate — la hambare şi magazii. La ferma zootehnică stăteau cam împrăştiate nişte utilaje, cîteva canale de scurgere duceau lipsă de cazmale să le desfunde, nişte teren necultivat— locul viitoarelor şire de nutreţ — pe care pînă atunci puteau creşte nişte verdeţuri furajere. Că semai scot vacile şi viţeii la plimbare pe-acolo nu mi s-a părut un argument puternic, încolo — în grajduri şi, la camera de spălat vasele pentru marş —o curăţenie desăvîrşită. Cum au,. procedat ca treburile să meargă bine şi oamenii să fie mulţumiţi ? Desigur, un ochi pretenţios poate găsi defecţiuni oriunde, dar, în general, aici cuvintele cele bune şi frumoase se potrivesc. Explicaţia o afli în cîteva cuvinte spuse de inginerul-şef Vasile Pintea, un tînăr venit abia din stagiul militar : organizare, disciplină, orientare economică justă. . Las, lao părte , aprecierile oamenilor la adresa , preşedintelui Barta care, de douăzeci de ani, conduce treburile unităţii, cu pricepere, şi, devotament. Şi, iată ce mai adaugă, tîrtărul, inginer : — Ce agricultură se poate face aici ! Cereale şi pomicultură, zootehnie model, legume, să baţi recorduri ! De altfel, noi, specialiștii, cam în felul acesta ne-am angajat: nici un sector să nu fie neglijat, și nici o posibilitate de sporire , a beneficiilor. N-am fost aici peste iarnă, dar, revenind, am constatat,, cu multă bucurie, că s-a DUMITRU MIRCEA (Continuare In pag. a 2-a) IN MAREA ÎNTRECERE SOCIALISTĂ PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A PLANULUI ȘI A ANGAJAMENTELOR PE ACEST AN, PENTRU ÎNFĂPTUIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN SĂ ÎNTÎMPINĂM CU REALIZĂRI DEOSEBITE CEA DE A 29-A ANIVERSARE A ELIBERĂRII PATRIEI La Uriu, cooperatorii își respectă angajamentele AVEM ! PĂMlNT! Va să zică, se poate... Se poate se descoperi suprafeţe de pâmînt cultivabil, sute şi chiar mii de hectare in fiecare judeţ (în judeţul Cluj, numai iu citez a zile s-au „descoperit" aproape două mii de hectare!), să le insăminţezi şi să scoţi recoltă de pe ele. Nu m-aş referi aici la suprafeţele lăsate „ogor negru" din motive mai mult sau mai puţin justificate. M-aş referi, însă, la spaţiile dintre acareturi şi din incinte. N-am văzut nici o unitate, din atit de multe cite cunosc, unde să nu fie evidentă, intr-o măsură mai mare sau mai mică, risipa de pămint. S-au întins şi s-au lăţit pe terenuri de obicei plate, netede, altădată cultivate, ferme de animale, depozite — mai ales de furaje — secţii de mecanizare. Se spune că nu le poţi Înghesui una in alta, din raţiuni prevăzute in normativele pentru paza împotriva incendiilor. De acord, dar atîta timp ctt stau goale suprafeţele acestea, in aşteptarea viitoarelor depozitări şi însilozări, nu-i pericol de incendii, pot fi cultivate. Şi in mod deosebit suprafeţele din incinte, cele din lungul drumurilor de cimp, de la capete de tarlale, din livezile tinere, din dinurile pe unde nu încap maşinile mari. Pe la sedii de coope- I rative şi instituţii cresc buruieni sau nu creşte nimic pe terenuri care pot produce cartări sau sfeclă sau furaje. Se caută loturi pentru practica elevilor, cina, în multe părţi, şcolile le au în curtea lor sau a dispensarului sau a căminului cultural. • Cred că sunt foarte necesare şi utile acţiuni politice, agitatorice, care să învioreze întrecerea patriotică pentru folosirea cu maximă eficienţă a fiecărei palme de pămint, de la marile o • goare ale unităţilor agricole de stat şi cooperatiste, pină la curtea fiecărei instituţii, a fiecărui cetăţean. | M. DUMITRU | Still SDCMLIS d.-r '"W 1 V11 i i'MH'iVn■ ■ ■■ *.1.1 .Hint •' ..lU---- ANUL V Nr. 1260 Marti 29 MAI 4 pagini—30 de bani 1 ifr/MywmSSsSS^'j!^fSS^-. La cooperativa agricolă Afumaţi, judeţul Ilfov, se desfăşoară din plin lucrările de întreţinere a porumbului cultivat pe o suprafaţă de 200 de hectare Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU, va face o vizită oficială in Republica Federală Germania la invitaţia preşedintelui federal al Republicii Federale Germania, dr. Gustav W. Heinemann, şi a doamnei Heinemann, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, va face, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o vizită oficială în Republica Federală Germania intre 26 şi 29 iunie 1973. Sînteţi mulţumiţi de calitatea nutreţurilor combinate? Intensificarea producţiei zootehnice, concentrarea ei în mari complexe de tip industrial nu pot fi concepute fără existenţa nutreţurilor combinate — amestecuri furajere complete, fabricate pe cale industrială. în aceste condiţii, însă, regimul de hrănire fiind reprezentat printr-un singur produs furajer — nutreţul combinat — constanţa valorii nutritive şi biologice ridicate a acestuia devine condiţia esenţială a eficienţei folosirii lui. Este, in adevăr, constantă această valoare ? Sînteţi mulţumiţi, altfel spus, de calitatea nutreţurilor combinate ? Iată întrebarea care a stat la baza unei anchete întreprinse în mai multe unităţi din judeţul Botoşani care utilizează, în furajarea animalelor, nutreţurile combinate. Ing. FLORIN NANU, directorul complexului pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor Bucecea , înainte de a răspunde la întrebare, vreau să fac cîteva precizări. Prima : avantajele utilizării nutreţurilor combinate — modalitatea cea mai adecvată de asigurare a unor raţii complet, echilibrate în substanţe energetice, proteine, vitamine şi substanţe minerale — nu pot fi contestate. Este sigur, de aceea, că noul regim de furajare va înlocui treptat,— pe măsura dezvol- tării industriei respective — Sistemul tradiţional. A doua: Fabrica de nutreţuri combinate Leorda, de la care ne aprovizionăm cu astfel de furaje, a produs într-o vreme — chiar în faza de început a acestei industrii la noi — nutreţuri de bună calitate. A treia : dacă apar necazuri în legătură cu calitatea furajelor combinate vina nu aparţine, cred, întotdeauna şi în întregime, unităţilor producătoare. Şi acum, răspunsul la întrebare: nu sîntem mulţumiţi de calitatea furajelor combinate. Mai exact, nu mai sîntem mulţumiţi pentru că folosirea lor nu mai are eficienţa cu care ne obişnuisem. Rezultatele obţinute în acest an, care au declanşat, de fapt, şi nemulţumirea noastră, pun serios sub semnul întrebării realizarea planului la producţia de carne. Complexul nostru, mare unitate de tip industrial, va trebui să producă, în acest an, 3 450 tone de carne. Or, la porciigraşi nu obţinem un spor mediu zilnic de creştere în greutate mai mare de 300 g., deşi ar trebui să realizăm 450 g. ANCHETA NOASTRĂ — Spuneţi-mi, vă rog, conducerea F.N.C. Leorda cunoaşte această situaţie ? — O cunoaşte, fireşte. încă de la începutul anului, pe 17 ianuarie de fapt, cu adresa nr. 104 am semna ELENA VASIU (9ontinuare in pag. a S-a) Efortul măreţ de edificare a unei societăţi in care ştiinţa şi cultura, cultul muncii, abnegaţia şi spiritul de iniţiativă sunt componente de bază ale unui om nou, multilateral dezvoltat, înglobează, ca o sarcină majoră, pe lingă perfecţionarea continuă a omului matur, grija pentru educarea şi pregătirea pentru viaţă a copiilor, a tineretului, în spiritul celor mai înalte idealuri ale vieţii comuniste. Purtat, aşadar, de interesul pentru nobila şi dificila îndeletnicire de profesor, am străbătut drumurile abrupte şi pietroase ale Apusenilor, unde am întîlnit-o pe Viorica Petrica, care în toamna anului trecut şi-a ales Albacul ca loc unde să-şi desfăşoare activitatea de profes Vara trecută — spune tînăra profesoară —, la repartiţie, m-am văzut în faţa unor posturi de profesoară în comune mai mult sau mai puţin apropiate de un oraş sau altul. N-am ezitat prea mult. Au învins afinităţile pe care le aveam cu oamenii munţilor şi astfel am ales Albacul. Problemele care mi-au apărut in faţă, îndată după începerea şcolii, nu au fost acelea ale unei acomodări cu un mediu care-mi era familiar de altfel din copilărie, ci faptul că trebuia să învăţ să cunosc viaţa copiilor, să pătrund psihologia lor, să le ciştig încrederea şi afecţiunea, să-mi dau seama de perspectivele şi de rolul pe care-l are şcoala în acest proces al prefacerilor continue din viaţa satului de azi. Numai cunoscind bine aceste lucruri am putut să mă consacru muncii la catedră şi să cîştig în scurt timp preţuirea colegilor de breaslă. Făcind primii paşi în profesie cu conştiinţa clară a rolului său, a responsabilităţii sale în activitatea de educare a elevilor, Viorica Petrică s-a angajat de toată responsabilitatea şi cu deosebită pasiune in nobila muncă de pregătire pentru viaţă a viitorilor constructori ai societăţii socialiste şi comuniste. — Prestigiul omului nou — mărturiseşte profesoara al comunistului se clădeşte prin munca şi prin faptele sale. De noi, profe- VASILE GROZA (continuare in pag. a 2-a) Duminică, pe stadionul „23 August1", echipa de fotbal a României a invins cu 1-0 formaţia R.D. Germane, făcind încă un pas spre turneul final al C.M. Foto : E. TANJALA Citiţi în pagina a 2-a rubrica noastră SPORT îs • ••DOAR URMELE NEGLIJENȚEI AU RĂMAS Aripi de ploaie biciuiau noaptea, vîntul se năpustea peste cîmp, cu vuiet mare ; era frig — o vreme cîinoasă. Nu trecuse nici o oră după miezul nopţii, cînd medicul veterinar Gheorghe îsac a văzut geamurile locuinței sale rumenindu-se. In răstimpuri, parcă cineva arunca cu vopsea roşie în ele. A coborît din pat şi s-a apropiat de fereastră. In apropiere se învălmăşeau flăcări. Cînd a ieşit afară vîntul şi ploaia l-au izbit din toate părţile. A început să alerge spre comună. în urma sa, focul mistuia grajdul cooperativei agricole. Peste mugetul furtunii, răzbăteau mugetele animalelor pîrjolite. Apoi, un troznet mare, ca un tunet, se prăbuşea acoperişul grajdului. La ora 0,50 a început să sune clopotul de alarmă din comună. Un sfert de oră mai tîrziu, cetăţenii şi formaţia locală de pompieri civili erau la locul incendiului. Animalele înnebunite de spaimă, păreau sălbăticite. Din grajdul încins ca un cuptor, au mai putut fi evacuaţi doar 20 de viţei, 14 vaci şi 2 cai. Restul... Este greu de descris jalea şi obida oamenilor, neputincioşi în faţa dezastrului. Aveau să fie martori la agonia vitelor, ce ardeau de vii. Agoniseala lor era transformată în scrum şi luată de vînt. Cineva s-a gîndit să anunţe pompierii militari din Iaşi. Dar telefonul cel mai apropiat se află la peste un kilometru, la sediul consiliului popular comunal. Un paznic al cooperativei a pornit în fugă. în sfîrşit, pompierii militari au fost avertizaţi. Au mai trecut însă cîteva minute bune pînă ce aceştia au ajuns la Gropniţa, cale de 40 km. A început o luptă dispecolonel ALEXANDRU RUS din Comandamentul pompierilor PAUL URDEA (Continuare in pag. a 2-a) IN ClTEVA ZILE SflMlNŢA SĂ AJUNGĂ IN BRAZDĂ PE TOATE SUPRAFEŢELE, LAl i Folosindu-se din plin zilele bune de lucru, concentrarea de forţe mecanice din unităţile şi judeţele rămase în urmă, în săptămîna trecută s-au însămînţat în întreprinderile agricole de stat 57 460 hectare, iar în cooperativele agricole 299 380 hectare. Cu aceste noi suprafeţe, planul însămînţărilor de primăvară s-a realizat în proporţie de 96 la sută în sectorul agriculturii de stat şi 95 la sută în cel cooperatist. Rezultatele sunt meritorii dacă avem in vedere condiţiile extrem de grele din această primăvară, dar continuăm să stăruim asupra însăminţărilor deoarece mai avem de pus sămînţa în sol pe suprafeţe însemnate. Insistăm, pentru că practica ultimilor anii a arătat că în unele unităţi, atunci, cînd mai rămîn de însămînţat cîteva hectare, conducerile acestora slăbesc atenţia, socotind că în cîteva zile lucrările se vor încheia fără mari eforturi. O analiză a restanţelor pe sectoare economice şi pe culturi arată cu claritate că mai trebuie depuse în continuare eforturi susţinute. Astfel, în întreprinderile agricole de stat mai rămăseseră de însămînţat cu porumb 24 180 hectare, din care 9740 hectare în judeţul Ialomiţa, 3 270 hectare în Ilfov, 1900 hectare în Brăila, 1670 hectare în Teleomjan, 1600 hectare în Sibiu, 1 400 hectare în Olt, I.A.S.-urile din judeţul Ilfov mai au de însămînţat şi 362 hectare cm orez. (Continuare in pag. a 3-a) Stadiul inrămintârilor in cooperativei* agricole, la 26 mai 1971 ÎN PRIMĂVARA UNEI NOBILE PROFESII