Satul Socialist, mai 1973 (Anul 5, nr. 1236-1262)

1973-05-29 / nr. 1260

T • Legumicultorii din Sânta­na, județul Arad, care s-au an­gajat să întimpine sărbătoarea aniversării a 29 de ani de la Eliberarea patriei de sub jugul fascist cu rezultate deosebite, înregistrează încă de pe acum mari izbînzi. Pe prim plan se situează recoltarea șî livrarea de pe numai o optime din su­prafaţă a 125 tone de tomate de seră, ceea ce reprezintă ju­mătate din plan. Pe de altă parte, prin respectarea strictă a tehnologiei de cultură în spa­ţiile acoperite, prin încadrarea tuturor lucrărilor — mai ales a plantatului — în limitele tim­pului optim, ei au reuşit să re­colteze şi să livreze din sola­rii peste 20 tone de varză. • Colectivul Combinatului chimic Işalniţa-Craiova a reu­şit să îndeplinească cu o săp­­tămină mai devreme sarcinile de plan pe primele 5 luni ale anului. Simultan cu realizarea sarcinilor valorice care prezintă un spor de aproape 50 000 000 lei la producţia globală şi de 35 500 000 lei la producţia mar­fă, chimiştii craioveni şi-au o­­norat integral prevederile în­scrise în­ contractele încheiate cu beneficiarii interni pentru această perioadă. • In ultimii ani, cooperatorii din Tibiu, judeţul Sălaj, au pus un mare accent pe dezvol­­tarea activităţilor industriale.­­ Aşa se face că, în 1972, ei au reuşit să realizeze din confec­ţionarea coşurilor din nuiele de răchită şi a măturilor din sorg, ca şi din exploatarea balastului şi a nisipului un venit de­­ 720 000 Iei. Pentru anul in curs­­ s-a prevăzut ca veniturile să sporească la două milioane de­­ lei, dar din cite ne spune pre­şedintele cooperativei, Ion Pop, datorită activităţii rodnice a cooperatorilor care lu­crează în acest sector, do­rinţei lor de a intimpina cu rezultate cit mai fru­moase noua etapă a în­trecerii, cifrele de plan vor fi depăşite. Numai in primele patru luni ale a­­nului s-au încasat din vînzarea coşurilor, mătu­rilor şi a produselor de balastieră peste 500 000 de lei. • Unitatea piscicolă din Tulcea a realizat planul de producţie pe primele cinci luni ale anului îna­inte de termen. Fină la jumătatea lunii mai, au fost livrate peste preve­deri 220 tone de peşte. Printre colectivele care au adus o contribuţie mai importantă la aceste rea­lizări se numără secţiile piscicole de la Mila 35, Mahmudia, Chilia Veche şi Mila 23. Succese ase­mănătoare au fost obţinu­te şi de pescarii din Su­­lina care au livrat peste prevederi circa 70 tone de peşte. Pe la începutul lui februarie, pe o vreme aspră, discutam în co­muna Uriu din judeţul Bistriţa- Năsăud cu un vechi cunoscut, pre­şedintele cooperativei agricole de producţie, Andrei Barta. Nu ne văzusem de vreo cinci-şase ani, aşa că e de închipuit că ne bucu­rasem. Cu atît mai mult cu cit coo­perativa încheiase un bilanţ bun, fiind una dintre cele mai bine gos­podărite din judeţ. Intre altele, iz­butiseră să scoată de pe 46 hecta­re de legume peste un milion de lei, ceea ce, pentru zona aceasta nordică, din­ preajma munţilor Rodnei şi Bistriţei, este o perfor­manţă. Mi se părea cu totul ieşit din comun să disbut acolo, pe va­lea Someşului de sus,­ în plină iarnă, despre trufandale. Dar în planul lor de producţie erau tre­cute, cam de toate , varză timpu­rie, ceapă, ardei, gogoşari, tomate, castraveţi, vinete... Se angajaseră, în cadrul, marii întreceri socialis­te, pentru îndeplinirea exemplară a planului pe acest an şi pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen, să realizeze în 1973 pro­ducţii şi venituri, mult mai­ mari decit anul trecut. După trei luni, iată-mă din nou la­ Uriu. Doream să văd ce-au măi făcut și ce fac acum cooperatorii de aici pentru a­ întîmpina cu cele mai bune rezultate apropiata zi a aniversării eliberării patriei­­— ziua de 23 August. Dacă spun că acolo cîmpurile mi se păreau mai îngrijite decit la cei din vecini, să nu se supere nimeni. Chiar şi li­vada intensivă a cooperativei poa­te să rivalizeze cu a oricărei fer­me de stat — şi sunt în judeţ fer­ma de acestea, să le dai ca model — iar în privinţa fermei zootehni­ce, unitatea din Uriu este printre puţinele din , judeţ, care n-au dus lipsă de furaje, animalele sunt fru­moase, iar producţia de lapte s-a menţinut constant bună. Culturile prăşitoare fuseseră luate în grijă din vreme —, cu sfecla erau , pe­­ terminate,­ începuseră­ la­­Cartofi , şi porumb — în grădina de legume plantele se veseleau în solarii, tu­­nele şi pe cîmp. Şi totuşi mai este nevoie de in­tervenţia gospodarilor de aici prin cîteva locuri deloc neglijabile. Ch­iar în curtea sediului s-ar putea ţine mai bună rînduială, cum este în imediata vecinătate — la ham­bare şi magazii. La ferma zooteh­nică stăteau cam împrăştiate nişte utilaje, cîteva canale de scurgere duceau lipsă de cazmale să le des­funde, nişte teren necultivat— lo­cul viitoarelor şire de nutreţ — pe care pînă atunci puteau creşte nişte verdeţuri furajere. Că se­­mai scot vacile şi viţeii la plimba­re pe-acolo nu mi s-a părut un argument puternic, încolo — în grajduri şi, la camera de spălat vasele pentru marş —o curăţenie desăvîrşită. Cum au,. procedat ca treburile să meargă bine şi oamenii să fie mulţumiţi ? Desigur, un ochi pre­tenţios poate găsi defecţiuni ori­unde, dar, în general, aici cuvin­tele cele bune şi frumoase se po­trivesc. Explicaţia o afli în cîteva cuvinte spuse de inginerul-şef Va­sile Pin­tea, un tînăr venit abia din stagiul militar : organizare, disciplină,­­ orientare economică justă. . Las, la­­o pă­rte , aprecierile oamenilor la adresa , preşedintelui Barta care, de douăzeci de ani, conduce treburile unităţii, cu pri­cepere, şi,­ devotament. Şi, iată ce mai adaugă, tîrtărul, inginer : — Ce agricultură se poate face­ aici ! Cereale­ şi pomicultură, zoo­tehnie model, legume, să baţi re­corduri ! De altfel, noi, specialiștii, cam în felul acesta ne-am anga­­jat: nici un sector să nu fie ne­glijat, și nici o posibilitate de spo­rire , a beneficiilor. N-am fost aici peste iarnă, dar, revenind, am con­statat,, cu multă­ bucurie, că s-a DUMITRU MIRCEA (Continuare In pag. a 2-a) IN MAREA ÎNTRECERE SOCIALISTĂ PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A PLANULUI ȘI A ANGAJAMENTELOR PE ACEST AN, PENTRU ÎNFĂPTUIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN SĂ ÎNTÎMPINĂM CU REALIZĂRI DEOSEBITE CEA DE A 29-A ANIVERSARE A ELIBERĂRII PATRIEI La Uriu, cooperatorii își respectă angajamentele AVEM !­­ PĂMlNT! Va să zică, se poate... Se poate se descoperi suprafeţe de pâmînt cultivabil, sute şi chiar mii de hectare in fiecare judeţ (în judeţul Cluj, numai iu citez a zile s-au „descoperit" aproape două mii de hectare!), să le in­­săminţezi şi să scoţi recoltă de pe ele. Nu m-aş referi aici la suprafeţele lăsate „ogor negru" din motive mai mult sau mai pu­ţin justificate. M-aş referi, însă, la spaţiile dintre acareturi şi din incinte. N-am văzut nici o uni­tate, din atit de multe cite cu­nosc, unde să nu fie evidentă, intr-o măsură mai mare sau mai mică, risipa de pămint. S-au întins şi s-au lăţit pe te­renuri de obicei plate, ne­tede, altădată cultivate, fer­me de animale, depozite — mai ales de furaje — secţii de meca­nizare. Se spune că nu le poţi Înghesui una in alta, din raţi­uni prevăzute in normativele pentru paza împotriva incendii­lor. De acord, dar atîta timp ctt stau goale suprafeţele acestea, in aşteptarea viitoarelor depozi­tări şi însilozări, nu-i pericol de incendii, pot fi cultivate. Şi in mod deosebit suprafeţele din incinte, cele din lungul drumuri­lor de cimp, de la capete de tarlale, din livezile tinere, din dinu­rile pe unde nu încap ma­şinile mari. Pe la sedii de coope- I rative şi instituţii cresc buruieni sau nu creşte nimic pe terenuri­­ care pot produce cartări sau­­­­ sfeclă sau furaje. Se caută lo­turi pentru practica elevilor, cina, în multe părţi, şcolile le au în­­ curtea lor sau a dispensarului­­ sau a căminului cultural. •­­ Cred că sunt foarte necesare­­ şi utile acţiuni politice, agitato­rice, care să învioreze întrecerea­­ patriotică pentru folosirea cu­­ maximă eficienţă a fiecărei pal­me de pămint, de la marile o­ • goare ale unităţilor agricole de stat şi cooperatiste, pină la­ curtea fiecărei instituţii, a fiecă­rui cetăţean. | M. DUMITRU | Still SDCMLIS d.-r '"W 1 V11 i i'MH'iVn■ ■ ■■ *.1.1 .Hint •' ..lU----­ ANUL V Nr. 1260 Marti 29 MAI 4 pagini—30 de bani 1 ifr/MywmSSsSS^'j!^fSS^-. La cooperativa agricolă Afumaţi, judeţul Ilfov, se desfăşoară din plin lucrările de întreţinere a porumbului cultivat pe o suprafaţă de 200 de hectare Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU, va face o vizită oficială in Republica Federală Germania la invitaţia preşedintelui federal al Republicii Federale Germania, dr. Gustav W. Heinemann, şi a doamnei Heinemann, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, va face, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o vizită oficială în Republica Federală Germania intre 26 şi 29 iunie 1973. Sînteţi mulţumiţi de calitatea nutreţurilor combinate? Intensificarea producţiei zootehnice, concentrarea ei în mari complexe de tip industrial nu pot fi concepute fără existenţa nutreţurilor combi­nate — amestecuri furajere complete, fabricate pe cale industrială. în aceste condiţii, însă, regimul de hrănire fiind reprezentat printr-un sin­gur produs furajer — nutreţul combinat — constanţa valorii nutritive şi biologice ridicate a acestuia devine condiţia esenţială a eficienţei folo­sirii lui. Este, in adevăr, constantă această valoare ? Sînteţi mulţumiţi, altfel spus, de calitatea nutreţurilor combinate ? Iată întrebarea care a stat la baza unei anchete întreprinse în mai multe unităţi din judeţul Boto­şani care utilizează, în furajarea animalelor, nutreţurile combinate. Ing. FLORIN NANU, directorul complexului pentru creşterea şi în­­grăşarea porcilor Bucecea , înain­te de­ a răspunde la întrebare, vreau să fac cîteva precizări. Pri­ma : avantajele utilizării nutreţu­rilor combinate — modalitatea cea mai adecvată de asigurare a unor raţii complet, echilibrate în sub­stanţe energetice, proteine, vitami­ne şi substanţe minerale — nu pot fi contestate. Este sigur, de aceea, că noul regim de furajare va în­locui treptat,— pe măsura dezvol-­ tării industriei respective — Siste­mul tradiţional. A doua: Fabrica de nutreţuri combinate Leorda, de la care ne aprovizionăm cu astfel de furaje, a produs într-o vreme — chiar în faza de început a aces­tei industrii la noi — nutreţuri de bună calitate. A treia : dacă apar necazuri în legătură cu calitatea furajelor combinate vina nu apar­ţine, cred, întotdeauna şi în între­gime, unităţilor producătoare. Şi acum, răspunsul la întrebare: nu sîntem mulţumiţi de calitatea furajelor combinate. Mai exact, nu mai sîntem mulţumiţi pentru că folosirea lor nu mai are eficien­ţa cu care ne obişnuisem. Rezulta­tele obţinute în acest an, care au declanşat, de fapt,­ şi nemulţumi­rea noastră, pun serios sub sem­nul întrebării realizarea planului la producţia de­ carne. Complexul nostru, mare unitate de tip indus­trial, va trebui să producă, în a­­cest an, 3 450 tone de carne. Or, la porcii­­graşi nu obţinem un spor mediu zilnic de creştere în greuta­te mai mare de 300 g., deşi ar trebui să realizăm 450 g. ANCHETA NOASTRĂ — Spuneţi-mi, vă rog, conduce­rea F.N.C. Leorda cunoaşte aceas­tă situaţie ? — O cunoaşte, fireşte. încă de la începutul anului, pe 17 ianuarie de fapt, cu adresa nr. 104 am semna­ ELENA VASIU (9ontinuare in pag. a S-a) Efortul măreţ de edifi­care a unei societăţi in care ştiinţa şi cultura, cultul muncii, abnegaţia şi spiritul de iniţiativă sunt componente de bază ale unui om nou, multilateral dezvoltat, înglobează, ca o sarcină majoră, pe lingă perfecţionarea continuă a omului matur, grija pentru educarea şi pregătirea pen­tru viaţă a copiilor, a tine­retului, în spiritul celor mai înalte idealuri ale vie­ţii comuniste. Purtat, aşadar, de intere­sul pentru nobila şi difi­cila îndeletnicire de profe­sor, am străbătut drumu­rile abrupte şi pietroase ale Apusenilor, unde am întîlnit-o pe Viorica Pe­­trica, care în toamna anu­lui trecut şi-a ales Alba­­cul ca loc unde să-şi desfă­şoare activitatea de profe­s Vara trecută — spune­­ tînăr­a profesoară —, la re­partiţie, m-am văzut în faţa unor posturi de profe­soară în comune mai mult sau­ mai puţin apropiate de un oraş sau altul. N-am e­­zitat prea mult. Au învins afinităţile pe care le aveam cu oamenii munţilor şi ast­fel am ales Albacul. Proble­mele care mi-au apărut in faţă, îndată după începerea şcolii, nu au fost acelea ale unei acomodări cu un me­diu care-mi era familiar de altfel din copilărie, ci faptul că trebuia să învăţ să cunosc viaţa copiilor, să pătrund psihologia lor, să le ciştig încrederea şi afec­ţiunea, să-mi dau seama de perspectivele şi de rolul pe care-l are şcoala în acest proces al prefacerilor con­tinue din viaţa satului de azi. Numai cunoscind bine aceste lucruri am pu­tut să mă consacru muncii la catedră şi să cîştig în scurt timp preţuirea cole­gilor de breaslă. Făcind primii paşi în profesie cu conştiinţa clară a rolului său, a responsa­bilităţii sale în activitatea de educare a elevilor, Vio­rica Petrică s-a angajat d­e toată responsabilitatea şi cu deosebită pasiune in no­bila muncă de pregătire pentru viaţă a viitorilor constructori ai societăţii socialiste şi comuniste. — Prestigiul omului nou — mărturiseşte profesoara al comunistului se clă­deşte prin munca şi prin faptele sale. De noi, profe- VASILE GROZA (continuare in pag. a 2-a) Duminică, pe stadionul „23 August1", echipa de fotbal a României a invins cu 1-0 formaţia R.D. Germane, făcind încă un pas spre turneul final al C.M. Foto : E. TANJALA Citiţi în pagina a 2-a rubrica noastră SPORT îs­ • ••DOAR URMELE NEGLIJENȚEI AU RĂMAS Aripi de ploaie biciuiau noaptea, vîntul se năpustea peste cîmp, cu vuiet mare ; era frig — o vreme cîinoasă. Nu trecuse nici o oră după mie­zul nopţii, cînd medicul veterinar Gheorghe îsac a văzut geamurile locuinței sale rumenindu-se. In răstimpuri, parcă cineva arunca cu vopsea roşie în ele. A coborît din pat şi s-a apropiat de fereas­tră. In apropiere se învălmăşeau flăcări. Cînd a ieşit afară vîntul şi ploaia l-au izbit din toate păr­ţile. A început să alerge spre co­mună. în urma sa, focul mistuia grajdul cooperativei agricole. Peste mugetul furtunii, răzbăteau muge­tele animalelor pîrjolite. Apoi, un troznet mare, ca un tunet, se pră­buşea acoperişul grajdului. La ora 0,50 a început să sune clopotul de­­ alarmă din comună. Un sfert de oră mai tîrziu, cetăţenii şi formaţia locală de pompieri ci­vili erau la locul incendiului. A­­nimalele înnebunite de spaimă, păreau sălbăticite. Din grajdul în­cins ca un cuptor, au mai putut fi evacuaţi doar 20 de viţei, 14 vaci şi 2 cai. Restul... Este greu de descris jalea şi obi­da oamenilor, neputincioşi în faţa dezastrului. Aveau să fie martori la agonia vitelor, ce ardeau de vii. A­­goniseala­ lor era transformată în scrum şi luată de vînt. Cineva s-a gîndit să anunţe pom­pierii militari din Iaşi. Dar tele­fonul cel mai apropiat se află la peste un kilometru, la sediul con­siliului popular comunal. Un paz­nic al cooperativei a pornit în fugă. în sfîrşit, pompierii militari au fost avertizaţi. Au mai trecut însă cîteva minute bune pînă ce aceştia au ajuns la Gropniţa, cale de 40 km. A început o luptă dispe­colonel ALEXANDRU RUS din Comandamentul pompierilor PAUL URDEA (Continuare in pag. a 2-a) IN ClTEVA ZILE SflMlNŢA SĂ AJUNGĂ IN BRAZDĂ PE TOATE SUPRAFEŢELE, LAl i Folosindu-se din plin zilele bune de lucru, concentrarea de forţe mecanice din unităţile şi judeţele rămase în urmă, în săptămîna trecută s-au însămînţat în întreprinderile agricole de stat 57 460 hectare, iar în cooperativele agricole 299 380 hectare. Cu aceste noi suprafeţe, planul însăm­înţărilor de primăvară s-a realizat în proporţie de 96 la sută în sectorul agriculturii de stat şi 95 la sută în cel cooperatist. Rezultatele sunt meritorii dacă avem in vedere condiţiile extrem de grele din această primăvară, dar continuăm să stăruim asupra însămin­­ţărilor deoarece mai avem de pus sămînţa în sol pe suprafeţe însemnate. Insistăm, pentru că practica ultimilor anii a arătat că în unele unităţi, atunci, cînd mai rămîn de însămînţat cîteva hectare, conducerile aces­tora slăbesc atenţia, socotind că în cîteva zile lucrările se vor încheia fără mari eforturi. O analiză a restanţelor pe sectoare economice şi pe culturi arată cu claritate că mai trebuie depuse în continuare eforturi susţinute. Ast­fel, în întreprinderile agricole de stat mai rămăseseră de însămînţat cu porumb 24 180 hectare, din care 9740 hectare în judeţul Ialomiţa, 3 270 hectare în Ilfov, 1900 hectare în Brăila, 1670 hectare în Teleomjan, 1600 hectare în Sibiu, 1 400 hectare în Olt, I.A.S.-urile din judeţul Il­fov mai au de însămînţat şi 362 hectare cm orez. (Continuare in pag. a 3-a) Stadiul inrămintârilor in cooperativei* agricole, la 26 mai 1971 ÎN PRIMĂ­VARA UNEI NOBILE PROFESII

Next