Scânteia Tineretului, septembrie 1949 (Anul 4, nr. 125-151)
1949-08-31 / nr. 125
21r Concursul pe ţara a! gazetelor de perete Consfătuirile comitetelor de redacţie, factor de seamă al îmbunătăţirii calităţii gazetelor de perete Concursul pe ţară a gazetelor de perete a constituit, după cum era de aşteptat, un puternic imbold pentruîmbunătăţirea muncii comitetelor de redacţie şi cercurilor de corespondenţi în ceea ce priveşte conţinutul gazetelor de pelite cât şi aspectul lor tehnic. Organizaţiile de bază au pornit să facă prin constituții ale comitetelor de redacţie, un schimb de experienţă, ceea ce va contribui în cea mai largă măsură la reuşita concursului. Astfel de consfătuiri trebue să aibă loc cât mai des cu putinţă. De ele depinde în mare măsură antrenarea a- trei mase din ce în ce mai largi de tineri la redactarea şi citirea gazetelor de pelete. Vinei a avut loc o astfel de consfătuire la care au participat comitetele de redacţie din Sectorul II Neferir. In cadrul acestei consfătuiri, responsabilul gazetei UTM din Flacăra Roşie a făcut un raport asupra felului cum se desfăşoară munca în organizaţia sa. Din raport au reieşit o seamă de succese ale comitetului de redacţie, din care cele mai importante sunt: lărgirea cercului de corespondenţi, încurajarea tinerilor care au depăşiri mai mici de normă (până pe curând numai cei ce depăşeau norma cu 200 -300 la sută erau popularizaţi prin gazda de perete). Deasemenea se foloseşte intens ajutorul agitatorilor. Articolele oglindesc problemele care frământă tineretul din întreprindere. Astfel, ele se ocupă de metodele utemiştilor din brigăzi, de folosirea expelienţelor din producţie. Critica şi autocritica stau la baza celor mai multe articole, având un rol covârşitor în desvă- luirea lipsurilor şi lichidarea lor. Deasemmieni, prezentarea tehnică se îmbunătăţeşte neîncetat, folosîndu se vignete, desene şi caricaturi. In toate aceste realizări combetul de redacţie al gazetei „Avântul“ de a „Macara Roşie" a primit sprijinul neprecupeţit al Organizaţiei de Partid. Dar raportul a relevat şi o serie întreagă de lipsuri. In primul rând, comitetul de redacţie de la Flacăra Roşie n’a lucrat după un plan. Apoi, datorită faptului ca s -r descomplectat comitetul în ultima ■verne, toate sarcinile privitul gazeta au căzut pe seama a doi trei tovarăşi, ceea ce a îngreunat simţitor munca, in sfârşit, comitelui, deşi şi-a propus să facă un schimb de experienţe cu Magazinul de Stat Bucureşti şi fabrica Vulcan, nu a putut trece efectiv la aceasta, din cauza unor deficienţe de organizare. La consfătuire s’a prezentat apoi raportul Circ II IJIM. Sau atâta! realizările şi lipsurile celor 6 numere ale gazelor. Iată câteva din realizări: Toţi membrii colectivului de redacţie au oacte de studiu individual,şi se străduesc să-şi ridice necontenit nivelul ideologic şi cultural Problemele tatate în articole sunt puse în mod concret, legate de viaţa de organizaţie din Circă. Se păstrează o strânsă legatură cu biroul organizaţiei şi cu agitatorii, iar articolele, atât cele publicate cât şi cele care din diferite motive nu au apărut în gazetă, sunt strânse într-un dosar. Raportul a desvăluit şi lipsuri serioase. Nici colectivul de redacţie de la Circa XI nu lucrează planificat. Deasemeni, nu există o poştă a redacţiei, nici cutie cu corespondenţe, iar până acum nici o corespondenţă privind activitatea din Circă nu a fost trimisă „Scânteii Tineretului“. Consfătuirea a avut ea însăşi lipsuri. Numărul participanţilor a fost redus. Pe viitor, instructorii organizatorici ai sectoarelor vor trebui să acorde o mai mare atenţie pentru o cât mai bună mobilizare. In afară de aceasta, slaba participare la discuţii a vădit că majoritatea celor prezenţi nu au înţeles să privească în mod critic materialul prezentat la raport. La consfătuirile care se vor ţine de acum înainte cu regularitate, pasivitatea aceasta trebue să facă loc unei vii frământări. Discuţiile vor trebui să scoată in evidenţă dacă există o agitaţie în jurul articolelor, şi care sunt mijloacele care s’au utilizat pentru aceasta. Rapoartele care se vor prezenta la aceste consfătuiri nu vor trebui să fie simple îrrşirări de succese şi insuccese, ci vor trebui sii arate amănunţit metodele întrebuinţate pentru obţinerea succeselor, cum s'au lichidat lipsurile, pe ce bază s-a făcut planul de muncă şi cum a fost urmărit el, dacă au fost antrenate masele largi de ciitori şi colaboratori şi prin ce mijloace. Numai în felul acesta se va putea face unMoşitor schimb de experienţe între comitetele de redacţie ale gazetelor de perete, numai în felul acesta se va putea îmbunătăţi munca acestor cormitete. Învăţând din realizările tovarăşilor din alte întreprinderi, membrii comitetelor de redacţie vor putea ridica necontenit nivelul gazetelor de perete, făcând din ele un puternic sprijin în munca tineretului muncitor, oglindă vie a frământărilor lui, un nepreţuit ajutor al vieţii de organizaţie. S. Damian Eri a avut loc sărbătorirea a cinci ani de la răscoala din Slovacia Sub auspiciile Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea a’a sărbătorit ori seară, în sala Dalles, împlinirea a cinci ani de la răscoala din Slovacia. Au asistat membri ai Guvernului, membri ai Corpului Diplomatic, reprezentanţi ai Armatei, ai organizaţiilor de massă, etc. Tov. colonel Muhr-a Nicolae a ţinut, cu acest prilej, o conferinţă. După conferinţă a urmat un film. INFORMAŢII CULTURALE A R.L.IT.S. şi Uniunea Scriitorilor din RPR, anunţă conferinţa tov. Mihai Beniuc, secretar al Uniunii „Scriitorilor din R.P.R , cu subiectul : „200 de ani de la, naşterea scriitorului rexoluţionar rus A- N. Radiscev’’. Conferinţa va avea loc azi Marţi 30August, ora 18, la Casa Prieteniei Româno-Sovietice, din str. Batitci Nr. 14. * Duminică seara a avut loc la Parcul de Culură și Odihnă al Casei Prietenei Româno Sovietice, sărbătorirea „Zilei Minerilor Sovietici’’. Cu acest prilej, a vorbit tov. Mihail Mujic, membru în Comitetul Executiv al C. G. Bl., despre: „Ziua Minerilor Sovietici — Sărbătoarea oamenilor muncii de pretutindeni”. # In cadrul manifestărilor organizate de ARLUS — Filiala Bucureşti, cu prilejul sărbătoririi „Zilei Minerului Sovietic“ are loc astăzi,Marţi 30 August, orele 16, la Uzinele „Timpuri Nour“, conferinţa tov. ing. Eugen Ivan, care va vorbi despre: „Ziua Minerului Sovietic, sărbătoarea oamenilor muncii de pretutindeni“. Va urma un program artistic executat de Teatrul de Estradă. Duminică dimineaţa a avut loc, într’un cadru festiv inaugurarea Casei de Cultură ARLUS din Braşov. Au participat la această festivitatedr C Dimitriu, secretar general al ARLUS-ului, Sanda Rangheţ, secretar general adjunct al ARLUS-ului, Nicolae Moraru, consilier ministerial la Ministerul Artelor şi I.A. Maximovschi, reprezentantul Asociaţiei pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea a URSS (VORS). * In cadrul primei serii de conferinţe organizate de Societatea pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii, prof. academician Gr. Moisil va vorbi, Joi 1 Septembrie 1949, orele 15.30, la uzinele „Timpuri Noui“ despre: „Ştiinţă şi Tehnică“ (Aplicarea practică a matematicii). Să i'izităm expoziţiile şi ■iKa i a Tf îTa cu P £* EXPOZIŢIA ŞCOLILOR MEDII TEHNICE ŞI PROFESIONALE C. F. R“ — Deschisă zilnic în Sala Dalles.—In cadrul expoziţiei sunt prezentate roadele muncii elevilor din şcolile medii tehnice şi profesionale C. F R. in timpul ultimului an şcolar. Grafice, panouri, felurite obiecte lucrate de elevi, machete, etc înfăţişează eforturile neobosite ale elevilor de a învăţa temeinic şi pentru a deveni folositori ţării şi ponorului. PINACOTECA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI — deschisă între 9—13 şi 16—19 — Sunt extinse tablouri şi sculpturi aparţinând celor mai de seamă artişti plastici români şi străini. Ce filme bune să vedem „AŞA S’A CĂLIT OŢELUL”. — O strălucită realizare a marelui regizor sovietic Marc Donscoi după prima parte a celebrului roman cu □eelaş nume de Nicolae Ostrovschi. Figura luminoasă a minunatului erou Pavel Corceaglan este realizată in film cu deosebită forţă. Rulează la ARO TRIANON, Grădina PROGRES, DACIA, MARNA, ODEON, TOMIS, MOŞILOR. Noul program de filme ştiinţifice şi documentare de la cinematograful „TIMPURI NOUI”, alcătuit din documentarul tehnicolor „URALUL“ — care ne poartă în minunatele regiuni ale Munţilor Ural! ; filmul „RÂUL RAMA“ din seria „CĂLĂTORII PRIN U R. S. S. documentarul de ştiiţie popularizata, „BOMBARACHETA” si jurnalul de actualităţi „U. R. S. S. DE Azi“ fir. 18. Şedinţa solemnă de la Weimar consacrată împlinirii a 200 ani de la naşterea lui Goethe WEIMAR 29 (Agerpres) TASS transmite • La şedinţa solemnă consacrată împlinirii a 200 de ani de la naşterea lui Goethe, numeroşi reprezentanţi ai delegaţiilor stăine au vorbit în faţa ascultătorilor germani despre Goethe. fPrimul a luat cuvântul conducătorul delegaţiei Sovietice, profesorul Anisimov. El a subliniat că proporţiile pe care le-a luat această sărbătorire în zona Sovietică de ocupaţie din Germania arată că este vorba de o sărbătoare a nouei Germanii democratice. . Seara a avut loc la Weimar un meeting al oamenilor muncii din localitate dedicat comemorării lui Goethe, şi o retragere cu torţe pe străzile oraşului. „SCÂNTEIA TINERETULUI" Nr. 125 f şi greutate, Fana Konradi, Plattner, Saiden, Ion Toma, Mincu, Ion Opriş, etc. au arătat 4 reale calităţi. Mulţi ditre ei, sunt selecRepublica Polonia a învins R. P. R. cu 129-115 puncte încă 5 recorduri naţionale realizate în cea de-a doua zi a concursului Duminică, la Ştrandul ARI.US., s-au desfăşurat ultimile probe din cadrul matchului, internaţional de nataţie dintre R. Poloniă şi RPR. In cele două zile, cât au ţinut concursurile, cei , peste , SOKO , spectatori, prezenţi la desfăşurarea acestor întreceri, au avut prilejul să asiste la probe aprig disputate în care de multe ori, chiar pe ultimii metri nu se putea şti care dintre concurenţi va fi învingătorul. Victoria finală a acestei întâlniri, a revenit un peţitor care au totalizat 12! puncte faţă de 115 puncte, realizate de reprezentativa noastră. Chiar dacă am fost învinşi — dealtfel acest lucru era de aşteptat, avându-se în vedere technica avansată şi condiţia fizică superioară a polonezilor, — concursul internaţional dintre R. Polonia şi RPR. a fost o bună ocazie de verificare, a posibilităţilor înotătoarelor şi înotătorilor noştri şi in acelaşi timp, un prilej de constatare a progresului continuu pe care l-a făcut nataţia în ultimii ani la noi. Mărturie vie a acestui progres sunt nouite recorduri naţionale cât şi depăşirea performanţelor proprii de către unii înotători. In majoritatea cazurilor, reprezentantele noastre la fete, au fost depăşite spre sfârşitul curselor. Din acest lucru rieese că polonezele dispun de o condiţie I fizică superioară, aceasta permiţându-le ca şi finischul să fie mai puternic faţă de cel al româncelor. Un caz dintre mai multe,, este cel care I s‘a putut observa la ultimul schimb al I probei de 3x100 m. mixt fele, când deși reprezentanta R.P.R. la stilul liber, Beck se apropia de sosire înainte de Niedze- Ilowna, concurenta poloneză printr’un fi- I nisch puternic, cărilia Beck nu a putut să-i facă fața, a câștigat întrecerea, atunci când nimeni nu se vrai aştepta la acest lucru. Tot la fele, mai este de făcut o remarcă. Dacă la „bras“ şi la „liber“ felele I noastre au înotat mulţumitor, la „spate“ s’au dovedit a fi net interioare adversarelor. Efortul bine dozat duca la victorie . Băeţii noştri au avut o comportare bună. Dacă au fost depăşiţi insă, expli- caţia acestui lucru stă în faptul că înotătorii polonezi au ştiut să-şi dozeze eforturile pentru a putea face faţă ţinutului curselor. In condiţie fizică reprezentanţii noştri au egalat pe oaspeţi şi în tehnica mişcărilor deasemenea. Ceea ce trebue remarcat este că înotătorii RPR au avut elan şi în permanenţă un moral ridicat. Chiar dacă erau depăşiţi, lupta nu înceta şi ca urmare de multe ori reuşeau să recupereze distanţa pierdută. Unul dintre aceşti înnotători este Titu Groza, despre care se poate afirma pe drept cuvânt că a fost pilonul echipei, aducând un aport deosebit în comportarea reprezentativei noastre, în multe probe şi în special la ştafete, Titu Groza a fost un factor decisiv. Acest lucru, nu însemnează că ceilalţi înnotători ai noştri au avut o comportare mai puţin bună. Meritul lor este tot atât de mare la realizarea victoriilor obţinute. Matchul de polo de Duminică nu a corespuns celui de- ajun ge de al doilea joc de polo între reprezentativele R.P.R. şi R. Polonia, nu a reuşit să atingă culmile primului match. La aceasta a contribuit in bună parte arbitrajul slab al arbitrului polonez Brill care nu a reuşit să ţină jocul în mână. Da’ şi în primul match, echipa noastră s’a iernat cat prin omogenitate şi tehnică, parţinut românilor. In rest, oaspeţii s’au rezumat la apărare. Jocul s'a terminat cu 3—1 (3—1) în favorea R.P.R. punctele fiind înscrise de Torok, Stănescu (2) Pentru polonezi a înscris Langer. Animaţi de dorinţa de a învinge, toţi jucătorii noştri au jucat bine. Menţiuni speciale merită Stănescu, pilonul atacului nostru, Torok şi Kelemen care s’au remarcat printr’un schimb de mingi eficace şi Norman, portarul reprezentativei noastre. Dela oaspeţi s’au evidenţiat Zemyr şi Langer. Despre depinizare sa piablik Organizarea concursului a fost dintre tatele probelor şi felul cum au decurs, concursurile. Publicul a urmărit cu multă atenţie desfăşurarea probelor. La jocul de polo însă o parte din spectatori, care nu şi-au însuşit noul spirit care domneşte astăzi în sportul nostru, au avut o atitudine nesportivă, impresionând în mod neplăcut pe ceilalţi spectatori care urmăreau desfăşurarea probelor. Pe viitor astfel de ieşiri trebuiesc cu totul eliminate, pentru ca din cauza unor răuvoitori o manifestaţie sportivă să nu fie transformată într'o gălceavă de maidan. Spectatorii conştienţi şi oamenii cindiţi, trebue să dea la o parte, fără cruţare astfel de elemente din rândurile lor. La notaţie înotătoarele poloneze au repurtat succese meritate ceea ce adversarilor a lipsit. Cu excepţia cele mai bune, nimic nefiind trecut că ultimei jumătăţi a reprizei a doua, când vederea pentru ca reuşita matchului să polonezii au ţinut mingea între ei, fără fie asigurată. Megafoanete au făcut postînsă a schiţa un atac precis, jocul a abil ca publicul să fie informat de rezul. Înotătorii iau startul la proba de ştafetă 4x100 m, liber băeţi ■oswwct«-* i Campionatele Naţionale de •„ Atletism, 4 desfăşurate Sâmbătă şi Duminică pe Sta- 4 dionul Republicei au arătat că pe zi ce f trece, datorită justei orientări a sportului, f în ţara noastră, atletismul îşi. înmulţeşte J concurenţii şi spectatorii, trecând din grupa 4 sporturilor aşa zise „minore“ în rândul sporturilor principale. In cele două zile ale Campionatelor au asistat în total, circa 20- 25 mii de spectatori. O cifră record pentru o competiţie atletică naţională, ca şi numărul concurenţilor dealtfel. Peste 350 de participanti, şi-au disputat în cele două zile ale concursurilor titlul de campion. „ Luptele au fost dârze, deşi pista moale au împiedicat realizarea unor performanţe de valoare. Cu toate acestea , din recordurile naţionale au fost doborîte. E vorba de probele: greutate senioare, disc junioare, 200 m. junioare şi 4X400 m. băieţi. Revelaţiile U. T. M. s-au impus categoric Tinerii remarcaţi în Cupa Tineretului Muncitor au arătat prin performanţele realizate la aceste campionate importanţa competiţiilor populare de masă ca factor de ridicare a norii tatente. Astfel, Taifas a câştigat proba de 200 m. fete ameliorând totodată recordul naţional de junioare. F. Schohol a confirmat cifra realizată în finalele C.T.M. devenind campioană R.P.R. , pe 1949, la 100 m. plat. Stela Stanca l a a 80 m. garduri şi lungime, Ilie Gâdleanu pe 100 şi 200 m., Gh. Rădulescu la înălţime ţionaţi în lotul naţional, unde după ce vor învăţa tehnica probelor respective vor realiza performanţe tot mai bune. Tinerii au reuşit pwictimiatele A fost un tmp, când primele locuri în clasamentul atleţilor noştri, erau ocupate 200 na. FETE: 1) A. Taifas 27’’8 R.N. Junioare. 2) E. Schobel 27’’9. 3) R. Stan 28'0. 800 m. FETE : 1) Edith Treibal 2’29”6. 2) T. Szocs 2’31”3. 3)E. Binescu 2’31’’4. Treibal a câștigat ușor. Szocs a fost relevată în C.T.M. LUNGIME FETE: 1) T. Fronitis 5,05 m. 2) Elenat 5,00 m. 3) S. Stanca 4,94 m. Froniuis a câştigat după o luptă disputată cu Ernst. DISC FETF1: 1) Poenaru 34,07 m. 2) I. Fuch 33,85 na. 3) Aranyosi 31,90 na. In cadrul probelor de calificare de dimineaţă, Uta Manolin a aruncat 33,24 m, stabilind im nou record naţional de jv-’arre. SULIŢA FETE : 1) M. Falbner 29,79 m. 2) M Adanay 28.58 m. A. Reinesch 28,55 m 4x100 m. FETF • D CSUC 53”5. 2) csu Buc. 54'8. 31 Spinak Tim. 56,0. CLASAMENT GENERAL ■ FETE : 1) CSU Ene. 49 puncte. 2) CSU Cluj 44 puncte. RAETI: 200 m PLAT: 1) Wiesenaayer 22”8. 2) Sloerescu 22”8. 3) Garleanu 22’’9. 400 m. PLAT : 1) Moscovită 51)“9. 3) Tudca 51”2. 3) Jecn 51“4 Moscovici a câştigat la sprintul final. 1500 na.: 1) V. Pop 4’01”88. 2) D- Tâlde „bătrâni". Atleţi cu mulţi ani de activitate dominau cu performanţe, mai mult sau mai puţin valoroase în majoritatea probelor atletice. Astăzi insă, în urma acţiunii de ridicare a cadrelor de sportivi, tineri ca Zâmbreşteanu, Puşcaşu, Brassay, Raica II, Stănescu, Ida Manolu, Ella Soos (15 ani), Pricop, etc. s-au clasat în primele locuri, dovedind că pregătindu-se vor reuşi să treacă de recorduri, unele vechi de... 10 ani. Organizarea Organizarea concursurilor a fost mulţumitoare, mai ales in cea de a doua zi a Campionatului. Ar fi fost de dorit însă, informarea mai des a publicului cu performanţele realizate şi cu părţile din regulament care sunt mai puţin cunoscute. Dacă aceste lipsuri n- ar fi exitat, o parte din public n'ar fi avut ocazia de a manifesta nejust la descalificarea lui. Lupşe, la pto baie 100 m. plat. £)...» ». ____ Ediţia 1049, a Campionatelor Naţionale de Atletism a însemnat o frumoasă manifestare a acestui sport. Forma arătată de atleţi ne dă speranţe pentru Campionatele Internaţionale care vor avea loc peste două săptămâni. macii 14’04”0. 3) Petcu 43”0. Tâlmaciu a cedat surprinzător lui Pop care s’a distanţat pe ultima sută de metri. 10.000 m. : 1) R. Ioniţă 32’05”6. 2) Vladucă 33’43”4. 3) D. Vasile 33’46”0. Ioniţă a câştigat detaşat. Vladucă şi Dumitru Vasile au mers foarte bine, 10 Km. MARȘ : 1) D. Paraschivescu 47’52’0. 2) Babole 48’06”0. 3) Chiose D. 50’44"0. Paraschivescu a câștigat la mare luptă cu Babole. 400 m. GARDURI: 1) Kiss L. 55”1. 2) Truică 58”3. 3) V. Ludu 58'5. 3000 m. OBSTACOLE : 1) V. Firea 9’41”4. 2) M. Nagy 9’55"6. 3) Bunea 10T2’’6. ÎNĂLȚIME: 1) I. Speter 1,90 m. 2) S. Macavei 1,75 m. 3) Gh. Rădulescu 1,70 m- Speter a câștigat detaşat. TRIPLU-SALT : 1) E. Baruch 13,98 m. 2) Triteanu 13,60 m. 3) Ghiriacescu 13.51. Baruch a sărit bine, dându-ne speranța că va trece curând de 14 m. GREUTATE : 1) M. Raica 14,65 m. 2) N. Gurău 14,32 m. 3) Negruţii 13,94 m. Toţi trei au aruncat sub posibilităţile lor reale. DISC : 1) Coman 43,34 m. 2) M. Raica 42,15 m. 3) Dumitru C- 41,88 m. 4x100 m. 1) Electrica Tim. 44’’0. 2) CSUC 44’’2. 3) CSCA 45”2. CLASAMENT GENERAL RAEŢI: 1) CSCA 113 jum. 2) Dinamo 98 jum. 3) Electrica 71 puncte. 1 RezultateSechrsks Speter încearcă săritura la triplu salt Duminica sportiva BOX: Duminică dimineaţa pe Arena Dudeşti a avut loc o gală de box la care au asistat 1.000 spectatori.$ La Târgu Mureş, s-au întâlnit iar un match zmical echipele „Dermata“ din Cluj şi „R A.T.A.“ din localitate. A invins Dermata cu 5—2. RUGBI : La Arad, a avut locr un match de demonstraţie între selecţionatele naţionale A şi B câştigată de selecţionata secundă cu 25—18 15—13. TENIS DE MASĂ : Cupa de vară a fost câştigată la băieţi de Giovanidis care a îngns în finală pe Stan Iile cu 3:0, iar la foto Radu Amana a dispus de Chraţian tot cu 3—0. FOTBAL : Cupa Comitetului Provizoriu a! Capitalei a programat Duminică două matchuri : Dinamo A.-Grafica M. S. B. şi Petrolul Selectorata Districtului. Primul a fost câştigat de Dinamo cu 4—9 (1—0), iar în cel de al doilea mătz’i Selecţionata Districtului a dispus de Petrolul cu 2—1 (1—0).S La Sît. Gheorghe, C. S- C. A. a învins Textila cu 4—3 (2— 1). Jucând la Craiova Campioana Naţională I. C. O. a învins reprezentativa oraşului cu 5—1 (1—1). C. F. R. T. a fost învinsă pe teren propriu de către Amefa-Flamura Roşie din Arad cu 3—0 (1—0). TENIS : Campionatul Naţional pe echipe a fost câştigat de către Electrica (la Juniori şi categoria IlI-ă bărbaţi) Banca R. P. R. (la Junioare) C.s. U. Cluj (la categoria Ilî a femei) şi C. S. U. Bucureşti (la categoria ILa bărbaţi). MOTOCICliSM : Pe Bulevard”! Al. Constantinescu a avut loc un concurs de îndemânare, accelerație și frânar. Au câștigat : Arcmnescu (Gol), la categoria 100 cmc., Topeni (God) la cat. 125 cmc., Jordaneani (Din.) la cat 250 cmc, Zdrinn( -Din.) la cat. 350 cmc., Coterbac (RATA) la cat. 500 cmc, Săveanu (C.S.C.A.) la nelimitat și Sava Stere (RATA) la ataș. După etapa a 7-a a Tunuri ai Poloniei Marin Niculescu continua sa fie primul clasat în clasamentul general individual Pe naţiuni R.P.R. păstrează locul întâi. Eri pe distanţa Posnan-Wroclaw si a desfâşurat cea de-a 7-a etapă din turul Cireilst al Poloniei. Cei 183 km. au fost luar„ curşi cu o medie de 36 km. pe oră. Casamentul etapei este următorul: 1. Klarck (Anglia) 5 ore 00 minute 34 secunde; 2. Riegert (Franţa) 5 ore 03 minute 34 sec. ; 3. Vitek (Fr. Pol.) 5 ore 03 min. 34 sec.; 4. Gh. Negoescu (RPR) 5 ore 08 min. 43 sec.; 6. Marin Niculescu (RPR) 5 ore 13 min. 32 sec. ; 9. Norhadian (RPR); 25. Sandru (RPR); 26. Chicomban (RPR); 43. Ciohodaru (RPR) ; 45. Dumitrescu (RPR); 51. Naidin (RPR). Clasamentul general individual se preezintă astfel : 1. Marin Niculescu (RPR) 37.09.44 ; 2. Locatelli (Italia) 37.11.48; 3. Spalazzi (italia) 37.13.40; 4. Sandru (RPR) 37.18.53., Ceilalţi componenţi ai reprezentativei noastre se află pe locurile următoare : 15 Negoescu, 17. Norhadian, 19. Chicomban. 29. Dumitrescu, 34. Naidin. 44. Ciohodaru, Clasamentul pe naţiuni: 1. RP. R. 111.46.55; 2. Italia. 111.57.14; 3. Polonia l 2.64.14. Astăzi se dispută a 8-a etapă pe distanța Wroclaw, Katowice.