Scânteia Tineretului, octombrie 1949 (Anul 4, nr. 152-178)
1949-10-01 / nr. 152
r* un saU de festivitäti a intreprinderii VULCAN s‘au adunat ori muncitorii, tclinxienii, inginerii fi funcjionarii, veniji din toate secjiiie fabricii sä participe la meetingul, care avea sä inceapä in foarte scurtä vreme. Veniserä sute 5, sute de muncitori dela lucru — cu saiopplii; pe ei, cp qcheiarii cif sucrat l.pRi pe frunt, cu mäinile, in grabä spätste. Discutjii« s'au incins lute, apoi au luat avant, s'au intins s' s’au insuti.'tit. Ütemtistul Visa 'ius, strungar, forestcff; tovaräsiior säi cum I-a muri; Latei; pe front j.alj i.r.-|p.l tárást räxboi, bandituiui Amonzsei.' — ,,Mi-e grau sa-1 uit pe frate meu, pe Aurel, spune Vlad. Urasc din toatä Inima pe taihgrii care fabric? fi vänd tunuri ca sä arunce grjjgnirea 'intr’un nou mäcel. —i- Lasä, fcjjmna creelei bqcasc a! dracului, ailand fcä $i savaritii sovietici au gasit taina armeior cu care lie fileau ei ?i cu cari se gandeau sä ne inspäimäntel, spune, neftápárlindu-fi bucuria, Tänase Mircea, dela fitenerul de mecanicä. Pe lingä tovaräfii astia, vin si alji uternisti care participa la discutie cu infläcärare si cu interes: Nästase Vasile, secretarul organizatiei de UTAL Garabiu Tudor, strungar paljijcat, Berges Sándor, dela atenerul de mecardiä, ucenicul Drulä Lin, utemistul Florescu Ghyorghe, cel care depäseste norma cu 100 la suta la piddle fi djoiTHipile de forját... — Mái tqvaräfi, cum putem noi sä apäräm mai bitje pacea? intrebä unul. — Cara stai cu productia? raspunde, Intrebandu-1, altul. — Pái, arp depart cu 40 la suta norma la podurile rulante! — Asta inseatima ci ai contribuit la depáfirea Planului de Stat. Dar Planul de Stat ce este altceva dacát un mare pas ín injurirea Republicii noastre? §i, daca Republica popsita este tare, nu inseamna ci imperiali^tii au un inamic puternic aici la noi? Afa dar, munca noastra este lupta pertru pace. Cu cat vom munci mai mult fi mai bitre, cu atat vom lupta mai crancep impotriva ha^ditilor de imperialisti. Gel care a spus vorbele astea este Gheorghe Florescu, lucratorul dela törje. Tifserii l'au ascultat cu atenjie, Intelegand cat d® bine se imbina munca lor de aici, din fabricä, cu lupta omenirii muncitoare de pretutindeni... Dar, iatä, tovaräful prefedinte al Sinbicatului se urcä pe estradä, meetingul incepe, tovaräfi! la cuvintul tov. Beniuc care aduce salutul Ggipiteului Permanent pentru Apärarea Päcii din RPR. Dupä ce aratä cä lantul izbânzdor ia gärului päcii — Congresul dela Wroclaw, Congresul Partizanilor Picii dela Paris-Praga, Festivalul Mondial al Tinereturi dela Budapests, etc. — a fost li acelas timp un lant de crunte desamägiri pentru Imperialist!, tovaräful Beniuc zugrävefte actele de banditism international al lupilor de peste Ocean. Bancherii americani au subjugat economicefte tärile Incadrate In Planul Marshall, värand pe gatul popoarelor marfuri de reformä si jefuindu-le in acest fel economia najionalä. Astäzi imperialistii scrasnesc din dinti: comunicatul Agentiei TASS le-a spulberat una din marile si märsavele lor nädejdi. Milioanele 51 milioanele de oameni muncitori din lumea intreagä, privesc cu netärmiffitä incredere ?i cu infläcäratä dragoste cätre marea Xar^ ' s Soci^lisrpului. Aceste milioane de oameni stiu cä urzelile, nädejdile, dorintele Si pregätirile imperialistilor nu vor deveni niciodatä fapte. Omenirea muncitoare doreste pace. Ea luptä pentru pace. §i, luptand, via sti s’o irffpunä! Dupä tovaräsul Beniuc, a luat cuvan- tul tov. Mihail Hariga, care a citit provocarea la intrecere a muncitorilor si tahnicienilor de la „Vasile Roaitä“. Aceastä provocare 13 intrecere a starnit Din gurä in gurä a mers la Grivita Rosie chenarea agitatorilor: ,,Vagoanele’' au meeting dupä masa. Asa se face cä in sala de festivitäti cu greu i mai puteai räzbi. Era plinä cu sutele de muncitori veniti sä-si spunä räspicat cuvfintul, veniti sä se aläture cu hotäräre luptei pentru pace dusä de milioanele de oameni ai muncii din lumea intreagä. Dupä citirea apelului Comitetuprintre muncitorii de la „Vulcan“ mult entuziasm, Utemistul Mantu Stefan si-a luat angajamentul sä depäseascä pänä la 7 Noembrie cu 25 la sutä norma sa anualä, sä reducä cu 5 la sutä deseurile ?i sä citeascä romanul lui Boris Polevoi „Atelierul de Foc“; Petrescu Gogu de la „hala de montaj" ?i a luat angajamentul in numele atelierului säu sä termine panä la aceeasi datä 3 autobuze: Racoviceanu Constantin, maestrul Cioran Ion, Costache Constantin, utemistul Voina, muncitorul fruntas Coman Marin, muncitorul codas Bälanescu si numerosi alti muncitori si-au luat angajamentul sä depä?eascä normale lor anuale, sä reducä deseurile, sä-si lichideze lipsurile din muncä. Apoi, intr’o insufletire generali, moncitorii, tehnicienii si functionarii de la „Vulcan“ au votat 0 mofiune adresatä Comitetului Permanent pentru Apärarea Päcii din RPR, prin care-si exprimä hotärirea därzä de a munci pentru depäsirea Planului de Stat si de a fi neobositi luptatori pentru cauza päcii. lui Permanent al Partizanilor Pr.cji din R. P. R- ia cuvantul academicianul* profesor Mihail Roller arätänd cä dorinta oamenilor muncii din intreaga lume de ase bucura din plin de viatä, face divlagrul päpii o fortäde neinvins. Dand citire comunicatului agentiei Tpss, tov. Roller a accentuat cä astäzi energia atomicä se glsp§te in mäinile a 200 de milioane de oameni ai muncii—paipieni eovietici—care stau neclintiti in fruntea luptei pentru pace. In incheere dansul a arätat cä pacea nu vine dela sine, cä vigilenta oamenilor muncii trebuie sä se inzgeeascä pentru a demaspa uneltirile celor care vor un nou räzboi. Incep discutiile. Multi, foarte multi se inscriu la cuvant. Muricitori sau ingineri, maistri sau functionari toti Voi sä arate prin angajamentele lor cä sunt hotäriti de a lupta pentru pace, construind socialispnul. Iatä, la microfoa e tpv. Mateescu. Vorbejte in numele muncitorilor din atelierul de tapiterie. Pänä la 7 ncembrie, planul te le revine pe 1949, va fi realizat. A?a sunä angajamentul lor. Mäine in atelier inzecite le vor fi eforturile. Mai multe vagoane amenajate, mai multe vagoane date in circulaitie. Noi nu vrem sä lucräm la zi pentru mupitii, ci vagoane pentru ciätori, spune tov. Popescu Gh., in numele tämplarilor. Mai iute va merge räpdeaua lor pe lemp., mai iute va lovi barda lor, cäci va lovi Si in uneltirile celor cari vor un nou räzboi. Iatä, s’a urcat la microfon §i tovaräsul Baiu dela Bläcä, rusärie. 7 Ptoembrie sä ne gäseascä cu planul pe 49 indeplinit. Isi aduce aminte de räzboi, de jalea ce donmea prin casele oamenilor muncii. Nu mai vrea sä se repete incäodatä. Nu mai vrea asemenea näpastä pentru el, pentru sotie, pentru viitorul copiilor lui. va Sti sä lupte impotriva näpastei. S’a citit motiunea adresatä Comitetului Permanent al Partizanilor Bacii si räspunsul chemarii la intrecere adresat Gvivitei Locomotive. Uraleie ceferistilor au subliniat vointa lor negdruncinatä de a lupta pr spreget pentru pace. Maine, aplecati deasupra strungurilor, iparnind uneltele isi vor indrepta gandurile cätre viitorul fericit si luminos pe care si-1 construesc cu propriile lor maini. Mai vor to , vor prinde a chiui masinile, une.i ipseropate \-o, |i replizärile lor, cäci sunt in cinstea Zilei Internatiorale a Z.’ lei pentru Pace. * Entuziaste meetinguri pentru pace au mai avut loc la itreprinderile: „Constructorul,,Radio- Popular”, „Unitatea II-a Mobila Populara“,,Metaloglobus”, oficiul telefonic „Victoriq I“, ,,UCB ", „Monetaria ‘Nation-al’, fabrica de chibrituri „Filtre’,Mivisterul de Finante, Aula institutiii de Stiinte Juridico-Administrative. Taat,rid Comedia, si in sala Cinematografului Tomis, unde muncitorii, tehnicienii, funcporarii, studentii si actorii si-au exprimat vointa lor nestramutatä de a lupta peritru pac^. tpB tara, I|liunc|l t«| Bfirma, r&spicat wo in fa de a Inpta pentru pme;, i de pace ^ hotarifi s’o apere, mitoe si miHoana de oameni ii Ima intreaga privesc spre Uniunea Soviets cu netarmurita incredere §i cu inflacarata dragoste! — Meetingul de eri dela Vulcan — » La meetingul dela Gr'mvifa Ro§ie_tswE«*a§B.5 Mihail Roller a subliniet ca ligura pacii erta © torta de neinvins Cu atenjie fi incordare, muncitorii dela „Vulcan” asculta cuvantul lui M. Beifiac. La 1 Ostoabiie incep ,,$celii iuriiSice de un an” L« 1 Qvtpmferie, vor incepe cprsuril^ „Sc Hl jmidice de un an!‘, a doua serid de fclevi, fii de muncitori s' tä■üi.] muncitori. Pr'n gi'i.jj Partidului |i a Guvernului «levii awstei «c lj vor primi gratuit in.retinerea pp toata durata cursurilor prefum si, rechizifile necesare. Gorpul didei’p. este formt din profesori ai facultatji juridico-economice, tragistrati si fuactionari din Justitie. „U.R.S.S. IN FRUNTEA LUPTE! PENTRU PACE" In cinstea „ZILEI INTERNATIONALE A LUPTEI PENTRU PACE” Libraria ARLUS-CARTEA RUSA a organizat expozitia „U.R.S.S. IN FRUNTEA LUPTEI PENTRU PACE“ Vor fi expuse : O Serie specials de afi?e, imprimata sub ingrijirea Asociatiei Romane pentru Strangerea Legäturilor cu Uniunea Sovieticä, cärti, brajuri, ziare si reviste, tratand despre lupta Uniunii Sovietice pentru pace Expozitia va fi deschisä DUMINICA 2 OCTOMBRIE 1949, intre orele 10 13, la sediul libräriei din Calea Victoriei nr. 42. AngajamertBie tinerilor imuncitori Griviti -Locomotive in cinstea inilastirie (Urmare din pag. I-a) lor: 1^ fierarie, deist 4,3% la 1,5% si la turnatorie, dela 4,5% la 1,5%, prin folosirea la maximum a deseurilor, prin economisirea materialelor. 6. Sa imbunatatim calitatea produselor fabricii mai ales in sectile: fierärie, tumätorie, fonta si bronz. Sa djipi bätäiia pentru lichidarea lipsurilor muncii dupä cum urmeazä: — sä nu ridicäpi fle la magazia cantitäti de materiale peste nevoile procesului de productie, mai ales la septia de montaj, unde materialul nu intotdeauna a fost folosit rafional. — sä nu päräsim locul de productie pänä la incetarea lucrului, Ii deosebi la sectia montaj. 7. Sä ne ridicäm ninelul profesional prin participarea 100% la conferintele tehnice, prin frecventarea regulat! a cursurilor de reimprovpätare a cunostintelor profesionale de cätre toti tinerii. Aplaudand indelung tinerii partid- l tärärea de a indeplini angajamentele la mísra+ínrr ci-an manifoc + nt I lua+o Brigada utenista dela S.M.T. Podul lioaei Ia$i räspunde she marii la intrecere lansati de S M. I. Märcuiesti-talenta De cate ori citeau in „Scanteia Tineretului” cä o nouä brigadä utemistä a luat fiinfä la o Stafiune de Marcini ?i Tractoare, tinerii tractori$ti dela S.M.T. Podul Iloaiei Ia$i se tot intrebau dece nu $i-ar face Si ei o brigadä, a I or, cä doar cei mai multi tractorifti is tineri. Asta, POV-u ’ntr’o zi c&nd dupä ce au terminat arätura la Gospodäria Agricolä Colectivä Baltafi-Ia$i, patru tineri tractorifti impreunä cu ajutoarele lor cari lucreazä la' arat, s’au asezat la sfat. S’au sfätuit, au chibzuit si pänä la urmä hotärirea a fost luatä. Propunerea a fost discutatä la Organizafia de Bazä I-T.M■ din Stafiune. A fost discutatä apoi cu conducertea S.M.J. Organizatia de Partid a susp'nut propunerea tinerilor tradonsti" ?i astfel, D,um-viticä, adunati iiitr’un meeting fulger tracteristii si tehnicienii dela SM,T. Podul Iloaei au särbätorit ihfiintarea Primei brigäzi utemiste din StUfiunea lor. Brigada este formatä din 4 tractoare: hartz — 3 46 3.5 if. P. Si unul eis 45 H■ P. — deservite de patru tineri {rqctfirifij impreunä cu aju(C rrele lor. Ca responsabil al brigäzii" a fost ales tanarul tractorist Chilei Vasile. Trscandu-se la discutgrea planului de bunc# tinerii din brigadä ttu propus sä räspundä clyfrnQrii la Jn* tre-iere a S.M.T. Mtikrciti^i Ialomifa, finand seama de condipile in care lucreazä brigada, de tractoarele pe care le are, tinerii tractoristi Si-au luat urmätoarele angajamente Ca raspuns la chemarea tractoristilor de la S. M. T. Märculesti: 1. Sä indeplineascä In cinstea zilei de 7Noembrie planul muncilor agricole pe trimestrul IV. 2. Prin inläturarea timpilor sporti Si buna intretinere a macinilor sä realizeze cu tractoarele urmätoarele: cu tractorul de 25 H. P. dela norma de 1,7 ha. la 2 ha., cu tractorul de 35 H. P. dela 2,7 ha. la 3,5 ha, iar cu tractorul de 45 PI. P. dela 3,6 la 3,7 ha., aräturä de 18— 20 chl- adancime. 3. Sä reduca consumul mediu de camburant, cu 8% adicä dela 23 kg. la 21 kg. de fiecare hectar de aräturä. 4. Sä imbunätäteascä intretinerea tractorului prin iindeplinirea planului de intretinere Si reparatii stabilit pentru fiecare masina, realizand in acest timp o economie de 30% din valoarea pieselor de schimb. 5. Sa efectueze muncile agricole in bune conditiuni la Gospodaria Agricola Colectiva si la asociatii, pentru a dovedi astfel superiiritatea agriculturii mecanizate. Totodata vor duce o munca sustinut. de lamurire in randurile taranilor Sárád Sí mijlocai pentru a-?i lucra pamantul in asociatíi. Cores?. CORNRlJfrl A jMwrm rmmmw la uitelaturi festive piosi?rii R.P.R. au primit un steag din prea Comw.diii (Urmpre. din pagina I.a) Maria Djordjikasvili, secretar al cretar al C. C. al U. T. M', faphe C. C. al Comsomolului din Geor- Elena, instructoare superioara a gla si Olep Bedarev, redacor resctetasamentelor de Pionieri din Caponsabil al revistei pentru copii ' • „Murzilka“, membrii ai delegatiei pitala si Rosca Aurora, memorui Comsomolului; Gh. Florescu, sef in Biroul C. C. al U. T. M. ce a trecut, cand a^teptam aici, la Gilde . Si, cu inima in prim, sa primeasca cravatele rofii, ziua in care le-a fost predat primul steag rosu pionieresc. Nu putini au fost atunci acei care inghiteau cate o mica lacrima de emotie sau de bucurie, cand acest steag $i-a desfdjurat faldurile matdsoase, Idsdnd sd se vada literele aurii ce formau cuvintele: „Pionierii R P. R” Astdzi, aceasta zi a revenit. A revert mai marea c, mai frumoasa, mai plina de impresii ce nu se vor $terge din minte niciodata. In aceeasi sala la Giulesti, au sosit delegafiile detafamentelor de pionieri din sute de fcoli ale \drii. Surddea sala de atdta veselie si voie bund. §i cum sd nu fie veselii bucurosi pionierii, cand astdzi m mijloculor se afla o delegate a tineretului sovietic, a, tineretului atdt de iubit de ei, o delegate a gloriosului Comsomol. Cum sd nu se bucure, cand printre ei se afld $i tovardii din Comitetul Central al Partidului, tovardfi din C. C. al U. T. A., repree zentanfi ai oamenilor muncii din fara roastrd, care poartd o dragoste nefarmantd copiilor. In siinetul acarstelor, s’a deschis adisstarea festiva partea pionierilor sovietici”, spune tov. Feodgrova. Apoi, un steag roju, ca sangele eroilor sovietici cäzuti in lupta pentru pacea si fericirea oamenilor muncii, se desfäsoarä in clocotul de bucurie al pionierilor, steag pe care-1 vor primi astäzi ca semn de pretuire a muncii depuse de ei. A-l pästra cu cinste si a-1 apära intotdeauna asa cum au stiut sä-1 apere si pionierii sovietici, a fi demn de ei, si a urma intotdeauna indemnul pe care-1 poartä. „Pentru cauza lui Lenin si Stalin fiti gata”, aratä tov. Feodorova in continuare, constituie o sarcinä de onoare a pionierilor din R.P.R. S'au deschis ujile, un ropot de tobe se aude ?i un grup de pionieri cu steagurile in frunte, pätrund in sali. Trei dintre ei s-au urcat pe sceni pentru a primi din mana reprezentantei Comsomolului steagul. Cand i1 primesc, mäinile se sträng cu putere in jurul lui, parcä nu ar mai vrea sä-i lase niciodatä ochii copiilor scaldä steagul in lumina lor. Fiecare dintre ei ar vrea sä-1 cuprindä, sä-1 mängäie. Vorbeste pionierul Dumitru Danga, acel ce a primit steagul: „Juräm sä purtäm cu cinste acest steag sä luptäm sub el, pentru pace $i un viitor fericit’’, zice el. Mai tärziu când s’a dat citire scrisorii adresate Iov. Stalin, care exprima toatä dragostea ?i recunostinta pionierilor pentru Marele Conducätor al popoarelor, iubitoare de pace, o 1L ni^te soberonä a cuprins sala. Dar apoi, din nou au izbuenit ura'elo, furtuna de aplauze, din nou a räsunat numele drag al tovara^ului Stalin pänä departe ca un jurämänt de luptä impotriva acelora care cautä sa atragä o lume intreagä intr’un nou räzboi. Un frumos festival artistic, cu cantece esecutate de Corpu Pionierilor Radio, $i cu recitäri, a incheiat aceastä adunare festivä de incepera a unui nou an ^colar. $i fiecare pionier care a luat parte la aceastä adunare, a piecat cu hotärrea fermä, de a fi disciplinat, de a inväta cät mai bine, de a munci cu dragoste pentru a fi demn de steagul rosu, pe care Lau primit pionierii nostri, steagul drag al pionierilo sovietici, de a deveni prin invätäturä un vajnic luptätor pentru pace. N. Rudas ! S’a fäcut liniste. In ambele parti ale scenei, gornistii isi duc goarnele la buze si chemarea melodioasä se inalta ca un cont de ciocarlie. Apoi, Imnurile R P. R. ?i Sovietic, cantata de corul Organizatiei Capital© la U. T. M., räsunä ca un legämant de vesnica infrajire intre ele daua pogoare. Tov. Aurora Rosca, responsabila sectiei de pionieri a C. G. al U. T. M., explica in cuvinte calde, scopul acestei adunari festive. Aici se vor trasa pionierilor sarcinile care le revin in noul an scolar, sarcini care vor trebui duse la indeplinire pentru ca astfel pionierii sä dovedeascä cä sunt demni de a fi purtätori ai cravatei ro¿ii. Apoi, sunt propusi in prezidiul adunärii fustive reprezentantii Partidului nostru iubit, reprezentantii gloriosului Comsomol Leninist-Stalinist, ai U. T M.. ului ?i ai Ministerului Invatamantului Public. In aplauzele furtunoase ale pionierilor, insuflejite de marea dragoste pentru Partidul nostru iubit, pentru Comsomol si pentru U. T. M., prezidiul s-a ocupat locurile pe scena Dintr’un tablou, chipul drag al tov. Stalin zambeste copiilor, la cuvantul tov. Gheorghe Florescu, care adreseazä un apel pionierilor de a pasi cu ardoare la invätäturä, de a invata din zi in zi mai bine, de a dovedi prin aptitudinea si disciplina lor, cä sunt hotäriti sä urmeze exemplul märet al pionierilor sovietici Tov. Gheorghe Florescu .La incheiat discursul, feligitandu-i pe pionieri cu ocazia inceperii noului an scolar. Cand s‘a ridicat tov. Feodorova, secretar al Comitetului Central al Comsomolului, pentru a‘ vorbi in numele vulturilor Comsomolisti, parcä se urnea sala din loc de freamätu! entuziast al pionierilor iar numele Crim, gomolului ?i al Marelui Stalin, räsunau zeci si sute de ori din piepturiie lor. $i un pionier cu obraji imbujoraji de emotie ii sopti incef vecinului lui „Stii tu, Georgica, a§i vrea sä am saptp pl|märii, sä" pot striga atat de tare ca sä se avejä papá hat departe la Moscova, saudä $i tov. Stalin mult il iubjro’!. Sä päslrp^i steagul cu cinste W¥S transzait un cäMurot saint dte nr, w SITUATiA SCRIITORILOR DIN TRECUT $I DE AZI *1 Lecfia pe &re o publicäm mai jos va fi folositä de elevii $color medii ca tematicä. E necesar ca elevii sä pästreze acest mat mal, care Irniocuefte manualul. Condijiile tu care trätau scriitorii din Ej jaca noestri In vrertita exploa ttrii burghezo _monier ejti erau eit se poate de grele. Supusi ji ei ftoeleaji nesiguranje e zilei de mäine, care e caracteristicä in societatea capStailorä, scriitorii erau sHiji sä-§i vänds t°r muncä, Indeplinind vr^jo funcjie oarecare, pentru a-ji cästiga existenta.. §tim cä unii dintre cei mai mari creatori ai nostri, ca Eminescu si I. L. Caragiale, fäceau gazetäne, se angajau sufleuri, altii dadeau lectii si asa mai departe. Deci scriitorul nu putea träi dim produsul muncii sale literare.. Aceste condifii de existentä fäceau pe multi dintre ’ scriitori sä se inchidä in ei, sä se rupä de viatä, de näzuintele ?i de lupta poporului. Desigur, clasele conducätoare incurajau o atare atitudine, ba chiar o impuneau celor ce voiau sä-si vadä operele primite si apreciate in aceste cercuri. Dacä scriitorii incercau sä punä anumite probleme cu caracter social, sau sä arate nedreptatea oränduirii sociale, asa cum ageilt Cewy BoFac, ei erau trecuti spb o täcere voitä si dafi foarte curänd uitärfi de critica literarä a regimului burghezo mo?ieresc. Sä ne gändim de pildä la curentul poetic din jurul revistei „Contemplanul’’, prima publicatie cu caracter cultural a clasei muncitoare. Aproape to{i poetii acestui curent au fost sau trecuji sub täcere, sau, in orice caz, redusi la o micä imporantä de cätre eponentii ideologiei clasei conducätoare. Chiar Caragiale a suferit uneie persecujii din partea criticilor vremii, din pricina problemelor pe care le ridicau operele sale. Iar Eminescu era silit, adesea, sa modereze tonul un°r lucruri, pentru a fi pe placul aceloraji eritiei. Aceasta stare de lucruri s’a prelungit in fara noastra dealungul anilor in care partidele burgheze aja zise istorice, s’au perindat la conducere, apoi deasemenea dealungul anilor dictaturii antoriesciene, pänä la 23 August 1944, data eliberärii tärii noastre de cätre grorioasele Armate Sovietice. Pentnu aceastä epocä este grätor exemplul lui Alexandra Sahia, scriitorul ipsu lent d2 3 4 5 * idealurile clas. i muncitoare, care a murit pus de tuberculoz|, ignorat de critica burgheza. Dupä 23 August, in tara noasträ s’au realizat transformäri adanci economice ?i politice care au dus la schimbäri si in ceeia ce privejte literatura. Clasa muncitoare utand puterea in mäini, a pornit sä construiascä socialismul. In lupta aceasta pentru construirea socialismului, pentru educarea unui om nou, scriitorii au un rol de cäpätenie in formarea sufletului omenesc. Ei se aläturä clasei muncitoare, isi insujesc idealurile acesteia, luptä constient aläturi de ea, insptlet'lf de spiritul de Partid. In felul acest?., ei au Inceput sä ne infätijeze, in operele lor, aspectele noui ale viefli sociale, bogat^ de feme ?i de idei inspirate de noua concepjie asupra viejii ji asupra muncii. Avantul cu care se lucreazä in uzine, pe ogoare, pe santiere, lupta därzä care se duce impotriva dujmanilor de clasä de cätre clasa muncitoare $i täränimea muncitoare, sub conducerea Partidului Muncitoresc Roman, iatä izvorul nesecat al temelor noul din literature noasträ. Infäjijänd intr’o formä artisticä realizärile regimului nou, scriitorii gräbesc construirea socialismului. Astfel arta lor indeplineste un rol social, ea este pusä in slujba poporului. Deaceea scriitorii au astäzi conditii asigurate pentru a putea crea invoiie. Partidul §i guvernul nostru le poartä cea mai mare grijä, activitatea lor fiind priuitä de toti acei pentru care scriu. In Republica Popularä Romana, scriitorii au conditii asigurate pentru a putea deveni si ei cu adevärat „ingineri ai sufletelor’’, cum spune I. V. Stalin despre scriitorii sovietici, criitorii sovietici, acejti oameni 3$ noui, luptatori pentru construi- ^ rea comunismului, au avut mari Inaintaji ln scriitorii din Rusia prerevolutionara. Aceftia au fost luptatori Impotriva iobagiei a regimului jarist ji a nedreptatii sociale. Ei educau in cititori simtul dreptätii ?i räzuinta spre mai bine. Iatä cum caracterizeazä Maxim Gorki pe scriitorul rus: „Ca om, ca personalitate, scriitorul rus, a fost luminat de o luminä vie, de o iubire devotatä si pätimasä pentru marea cauzä a vietii si a literaturii, pentru poporul istovit de muncä si trup Lnd amar pe pämäntul säu. El a fost un luptätor cinstit, un mare martir al dreptätii, un erou in muncä si un copil in raporturile cu carpenji, cu sufletul limpede ca lacrima si aprins ca steaua de pe palidul cer al Rusiei’’. pu§kin spunea despre sine: „Md va iubi deapururi norodul de ispravä, Cu simfäminte bune eu am trezi didos Cänd veacul nostru crancen dänd libertäfii slavä, Cerut-am milä pentru cei de jos. Operele lui Gogol au trezit dragostea fatä de [»pair si ura impotriva functionarilor faristi corupti si a mosierilor. Povestirile lui Turgheniev au jucat un mare rol In luptä impotriva iobagiei. Lev Tolstoi, pe de o parte, a dat cele mai minunate imagini ale poporului rus, care sa ridicat in 1812 pentru apärarea patriei lur, iar pe de altä parte, asa cum a spus Lenin „a smuls toate mä?tile” Rusiei iobage si capitalists. Incä din gltirilul deceniu al veacului trecut, Maxim Gorpi, marele scriitor al clasei muncitoare, prin figurile de oameni puternici ?i mändri pe care le-a creat, cheamä la luptä pe cititori impotriva lumii capitaliste. Mai tärziu, el a scris romanul „Mama“, care a fäcut sä se iveascä printre cititorii din rändurile muncitorimii, sute de mii de noui luptätori revolutionari. Literatura sovieticä ne aratä cum in lupta §i munca de construire a socialismului se najte omul — cetäjeän al societäjii noui, cum apar nquile raporturi intre oameni. N. pstrgysjii, autorul romanului „Aja s’a cälit fitelui”, caracterizeazä astfel pe scriitorul sovietic: „Este mai iptäi de toate un ziditor al sociplisteilim... Este un luptätor. Luptätor, invätätor, tribun. Viaja noasträ, ne dä nopä, scriitorii ș-i cel mai bogat material pentru crearea chipului mimimat al muncitorului entu- Zjqst ji cinstit. C^ti oameni ffpj a dat tara noastra, in care fiecare poate ajunge om mare, pentrpea la ppi mwnca a devenit q probleml de fifi-te, de vitejie, de glorie si eraism. Fiecare zi ne aduce noui $i noui fapte de eroism in muncä ale poporvilui dljbprat, fite pentru prima oarä a cipioscpt ijpcuria muneji pentru sine, pentr'H propria lui fericire. Scriitorului ii rämane doar sä dea o imaginie tot atat de luminoasä pe catle luminoasä este §i viajq pagsträ“. In zilele Marelui Räzboi pentru Apärarea Patriei, rolul scriiUrului sovietic a erpsput fi m$i muit- Cuvintele lui ridjeau moralpl Cjqmanilor sovietici, fäccfiu sä incolteascl p. ra impotriva dufmanului fi intorsaq credinta in victorie. Odatä cu sfärfitul räzboipui, condijiile de pafenicä desvoltare a Statului, seriitorii sovietici si-au aspmat sarcipj ce le fac cinste: ,’,De a ajwti poporului, Statului fi Partidului sä creascä un tineret mandru, increzator in puterile sale, care nu se teme de niici o greutate”. (Jdanov). In Tara Sovieiiior scriitopijl pfte tinut in mare cinste, fiind inconjurat de dragostea si stim? tuturor. Iatä, dar ce pildä märeatä stä in fata scriitorilor din tanära Republic? Popularä Romín®, care a päfit la constrpirea socifilismului. Din aceastä rrdPPnatä experientä a culturii sovietice, cea mai avansatä din lpme, ne inspiräm pentru a construi fi in tara noasträ, q culture pe baze sociajiste, o ctjlturä ? ipfregulpi popor. $i la noi deci se pun astäzi jaloanele unei literaturi strans legate de lupta poporului. Nume ca acelea ale lui Eustebiu Camilar sau Zaharia Stancu in roman, Petru Dumitriu sau Petre Iosif in invensficä, apoi Mill®!' R-’V'-ioglo si Lucia Demetrius in dramaturgic, Alexandru Toma, Maria Bangs, Mihai Beniuc, Radu Boureanu si Eugen Jebeieanu in poezie, sunt doar citeva din cele multe. Ele oglindesc cultura pilitä care se ridjeiä in tara noasträ, odatä cu construirp? socialismulu'. cilturä adanc ancoratä in v’ata fi päzuintele poporului nostru fi in T'ota pe care el o duce pentru pac. fi progres. \) Lecfie intocmitä de Minister([/ Inv&täm&r\tulul Public pentru uzul f'ioHlor medii. bibtinfare pentru absolvent! §colior tie invatämint superior ii contegentele 1941-1849 Marele Stat Major pune in vedere tuturor absolvenjilor §colilor de Invätämänt Superior, din contingentele 1941- 1949, inclusiv acei care au absolvit Facultätil© in acest an, sä prezinte urrrtätoarele acte la Cercurile Teritoriale de care u,p?,:tin pänä la data de 20 Octombrie 1949 1. O declarajie in care va aräta numele fi pronumele, data ;i locul nasterii, Facutatea absolvitä, profesiunea fi domiciliul acual, numele pärinjilor, - r *ni s' :■i'e--* i”ne 1 Cei care au fäcut serviciul miliar sub arme vor trece anul, arma, unitatea din care s’au eliberat si gradul obtinut- Tinerii care se incadreaza in D.L. 772/ 846, precum si tinerii care au prestat munca obligatorie la interior, vor arata aceasta in declaratie si vor pretepta acte justificative pentru echivalarea serviciului prestat cu stagiul militar. Acesti t neri vor putea cere relatii la orice Cec Teritorial asupra actelor pe care trebue sä le Intocmeascä. 2. O adeverintä eliberatä de Facultatea respective, din care sä rezulte calitatea de absolvent. Toate actele cerute mai sus se vor preda Cercurilor Teritorialä pjpä la data de 20 octombrie a. c., adestea fiind necesare pentru clarificarea situajiei lor militare. Actele se vor preda personal, prin inputernicit sau prin jerisoare recomandatä inchisp (astfel ca sä soseascä la Gorpul Teritorial ppna la data de 20 Octombrie a. c.). Tinerii care intra in prevederile prezentului comunicat si care nu vor prezenta la Cercul Teritorial cele dipuse, vor suferi rigorile legii. Ztei de mii ds tmir« din intreaga tara vor Iua parte Ea graiitaieie manifestarii sportive organizate in cinstea «Zilei internationaie a luptei pentru pace» Douä zile iniii sunt Päifä tu marea särbätoare a foxtelor Päcii din in Pegga lume, pdjiä ia „Ziua internationalä a Luptei pentru Pace”. 2 Octombrie va fi ziua in care m&rsavii atätätori la un nou räzboi, vor simti incä odatä cat de neclictitä este hotärirea popoarelor de a lupta pentru pace. In aceastä zi, oameni muncii din tara noasträ ifi vor manifesta Hotärirea de a lupta si mai departe pentru construirea socialismului in „Luat in cinstea Zilei ! p®ntri* Ziua de 2 Octombrie constitue un nou imbold de a lupta pentru a dobândi Insigna de Polisportiv. Mii de tineri s’au luat la träntä cu centimetrii, cu secundeie sau cu punctele, dornici sä fie cat mai repede printre cei cärora le va sträluci pe piept „Insigna de Polisportiv’’, dornici de a avea inscris pe carnetul lor de Polisportiv ,,luat in cinstea Zilei Internationale a luptei pentru Pace’’. §i in fiecare zi mereu mai multi, tineri muncitori, tarani muncitori, ostafi, elevi fi studenti, trec normele Insignei. Cei 100 de tineri din Dorohoi, care au luat Insigna, fi-au afirmat astfel hotärirea de a apära pacea §i prin fictivitratea lor sportivä. Stateie Päcii O uriafä grafet in stea a fost organizatä in cinstea „Zilei Internationale a Luptei pentru Pace”. Intreaga tarä va fi sträbätutä de sportivi care vor exprima increderea nesträmutatä in victoria fortelor proli. Stafetele care vor porni din fapte colturi ale tärii vor fi purtate de m°tocicli?ti fi biciclisti. Astäzi pornesc motocicliftii din Sighet, care vor treee prin Satul Mare, Dej, Oradea, Tärgu Mure? fi-fi vor continua mäine drumul pänä la Brajov unde vor preda stafeta cicliftilor, scumpa noasträ Patrie. Pentru apärarea celui mai de pref buti, Pacea. In ziua de 2 Octombrie, miile de sportivi care vor lua parte la concursutie, demonstrarile si matchurile ce se vor desfäsura in cinstea „Zilei Internationale a Luptei Pentru Pace”, isi vor afirma hotärirea de a lupta pentru apärareapffcii, pentru apärarea cucerirhar ei, printre care sunt si cultura fizicä ?: sportul i nternaftenals a luptei Pape“ Tot szi. vor ^üleca motocicliftii din Oravita fi Dorohoi. Pe intreg parcursul, zeci de mii de oameni ai muncii vor intampina pe cei care due mesagiile päcii, mesagiile care exprimä dorinta de pace a poporului muncitor din tara noasträ. „Cursa Päcii” Maine cei mai buni cicUsi ai tärii vor lua plecarea in marea cursä ciclistä de fond in douä etape Bucuresti — Brasov — Bucuresti ce se aieargä cu ocazia „Zilei Internationale a luptei pentru pace’’ si care poartä denumirea de „Cursa Päcii’. Desigur, va fi o alergare viu disputatd ?i dealungul celor 345 km ciclistii vor lupta tot timpul pentru In inteeaga tarä vor caracursuri $i manifest© Zilei Internationale Sportivii din toate ramurite sportive sunt dornici ca printr’o participare cat mai numeroasä sä demonstreze vointa lor de pace. In Bucure?ti, un mare numär’ de tineri fi tinere vor participa la marele cross popular din ziua de 2 Octombrie, in care vor alerga deopotrv incepätori fi avansati. De asemeni, vor avea loc intreceri intre boxeuri, care ifi vor disputa numeroase mateluri, a se clasa cat mai bine. $i atunci cand intr’o cursä aieargä M. Niculescu, B. Norhadiaä, i/andru sau D. Negoescu, victoria se obtine cu greu, mai ales cä acest traseu cere eforturi serioase fi o bunä pregäti-Le.igT national de rugby fff RPR a päräsit azi dimineatä tara indreptändu-se spre Praga unde va susficie cu prejul „Zilei Internationale a luptei pentru pace” un match cu representative Republica CetiPSlovace. Rugbi¿tii celor douä t äri s’au mai intalnit in primävara acestui an la Bucuresti, astfel cä ceie douä echipe isi cunosc topul. Fortele fiind echilibrate intälnirea de Duminicä promite a fi viu disputatä. Echipa RPR va cäuta sä reprezinte cat mai bine culoriie republicii noastre, dar indiferent de rezultatul tehnic care va fi obfinut, aceastä inteinire va fi incä un prilej de strängere a relatiilor de prietenie dintre cele douä täri, re tacticä. De asemeni, in Capitalä, se va desfäsura un concurs de ciclism pentru incepätori. Va fi un concurs popular, la care va putea lua parte orice eiclist, indiferent dacä este legitimat sau nu, fi cu ori ce fel de bicicletä. Aven loc numeroase ri sportive in cinstea a luptei pentru Face tionale la Galaji §i Timisoara, intre jahisti, scrimeuri, jucätori de tenis de masä, caroteuri, etc. Alte numeroase intreceri vor avea loc in toate prabele tärii fi tineretul sportiv, fie cä va fi pe urteren din mijlopul Bäräganului sau undevi la poaleie muntilor, ifi va afirma incä odatä prin aceste manifestajii tißtärirea de a lupta pentru apärarea päcii, impotriva tipperi(£* liftilor setos! d» arefturi firt«*'