Scânteia Tineretului, februarie 1950 (Anul 5, nr. 252-269)

1950-02-01 / nr. 252

Prin îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat salariul real al muncitorilor creşte continuu Sub conducerea Partidului, oamenii muncii, tinerii mun­citori au pornit să îndeplinească şi să depăşească Planul de Stat pe 1950. Ei ştiu că aceasta va aduce o viaţă mai bună întregu­lui popor muncitor, o via­ţă mai bună pentru fiecare în parte. In îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat pe 1950 oamenii muncii văd limpede izvorul sa­lariului social, sănătatea şi odih­na, lumina slovelor, vigoarea sportului, şi totodată izvorul sa­lariului individual — răsplata dreaptă a eforturilor depuse. Conştiinţa faptului că fiecare e răsplătit după munca sa, însufle­ţeşte puternic activitatea pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat. Departe în urmă, a rămas doar amintirea câştigului de mizerie, legea barbară şi lacomă a ex­ploatatorilor : „dela muncitori — cât îi ţine puterea, muncitorilor — cât să-şi ţină zilele”. In locul acestora, clasa muncitoare din ţara noastră a ridicat, odată cu naţionalizarea, principiul ei pro­priu, principiul fundamental al socialismului: „dela fiecare după capacitatea sa, fiecăruia după munca sa“ Şi încă de la începu­tul Planului pe 1949, noul sistem de salarizare a trecut acest prin­­cipiu în practica vieţii de fiecare zi Oamenii muncii, tinerii munci­tori, făuresc primele succese în lupta pentru Plan. Ei îşi amin­tesc că şi în anul trecut, activi­tatea lor în producţie s’a oglin­dit în creşterea nivelului de trăi, că salariile muncitorilor din in­dustrie au crescut cu 30%. In ci­frele Planului de Stat ei văd şi acum prevăzută creşterea sala­riului cu 8%. Aceasta ii întăreşte şi-i încurajează. Tinerilor muncitori, tuturor oamenilor muncii, salariul socia­list le este o răsplată dreaptă şi un îndemn. Celor mulţi, care îşi concentrează eforturile spre în­deplinirea şi depăşirea Planului de Stat, salariul le răsplăteşte a­­ceste eforturi. Celor puţini, care încă nu s’au desbărat de lenevie şi neglijenţă, salariul le este de învăţătură,î şi ii face să simtă consecinţele atitudinii lor. Prin felul în care este alcătuit, sistemul de salarizare stimulează pe muncitori să-şi îndrepte efor­turile şi de acum înainte către obiectivele Planului. Tinerilor muncitori, ca şi tutu­ror oamenilor muncii, sistemul salarizării după muncă le dă în­demn să-şi întărească eforturile pentru ridicarea producţiei şi pro­ductivităţii, pentru îndeplinirea Planului pe anul 1950. Din apli­carea în practică a acordului, fiecare muncitor învaţă că, cu cât va da o producţie mai mare, cu atât salariul său va fi mai ri­dicat. Tinerii muncitori care muncesc cu râvnă pentru înde­plinirea Planului, îşi sporesc şi câştigul propriu : tânărul strun­gar Teodorescu Vasile — de pil­dă — de la uzina „Timpuri Noui”, fruntaş în întrecerea socialistă, care depăşeşte norma cu aproape 350%, primeşte lunar 16.000 lei. Tinerii care trec să lucreze la mai multe maşini dobândesc şi ei un salariu mai ridicat: tânăra Victoria Şuteu care a trecut a­­cum, la începutul Planului de Stat, să lucreze la 6 părţi de ring, va câştiga cca. 14.000 lei pe lună. Cu putere, sistemul socialist de salarizare deosebeşte munca ne­calificată de cea calificată şi înal­ţă în categorii superioare de sa­larizare pe acei muncitori care, ridicându-şi nivelul profesional învaţă să producă piese şi lucrări complicate, de valoare însem­nată. Aceasta, sprijină mişcarea pentru calificare ce se desvoltă larg în Republica noastră Popu­lară, în cadrul Planului de Stat pe 1950. Din exemplul tovarăşi­lor lor care au absolvit şcolile de calificare, din faptul că tinere ca Victoria Cosm­a de la „Vasile Roaită” înainte fără meserie, au învăţat să fie buni strungari şi s-au ridicat în categoria IV-a de salarizare, din faptul că tineri ca Petre Câţu dela „23 August” care înainte când era necalificat, câştiga 4000 lei pe lună, primeşte acum lunar 7-8000 lei, massa­ ti­­nerilor muncitori îşi dă seama de necesitatea şi folosul calificării. Sistemul de premii, ajutor pre­ţios al sistemului de salarizare, întăreşte şi el dorinţa de muncă, încurajează pe cei care economi­sesc cu grijă avutul nostru so­cialist, pe cei care prin fapte de­osebite, prin inovaţii şi raţionali­zări duc spre victorie lupta de îndeplinire şi depăşire a Planului de Stat. Vestea că — de pildă — tov. Arion Crăciun, responsabilul bri­găzii utemiste de la „Cuptorul Ti­neretului” — Uzinele Steagul Roşu — Braşov a fost premiat pentru economiile realizate în producţie, a făcut să sporească grija pentru economie a tinerilor muncitori de la „Sovromtractor”. Prin faptul că răsplăteşte just efortul personal şi că, în acelaş timp, îndeamnă pe cei ce mun­cesc către sporirea producţiei şi către calificare, către economii şi inovaţii , sistemul socialist de salarizare îi învaţă în prac­tică pe oamenii muncii să îmbine strâns interesul individual cu in­teresul colectiv. Principiul socialist al salari­zării după muncă îndeamnă spre noi succese pe tinerii muncitori, ii educă în spiritul atitudinii co­muniste faţă de muncă. Pentru ca sistemul de salarizare să-şi poată îndeplini cu succes rolul în lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului, este necesar ca preve­derile sale să fie just aplicate. La aceasta trebue să contribue şi organizaţiile U.T.M. E nece­sar ca ele să ajute Organizaţiilor de Partid şi să dea de ştire or­ganelor sindicale orice neaplicare justă a salarizării — ca de pildă salarizarea după vârstă, nu după (Continuare în pag. 4-a) Ascultând „Ora Pionerilor“ Un grup de pionere din unitatea 15 a liceului de fete No. 6 s-au adu­­nat în jurul aparatului de radio. Ele ascultă cu bucurie programul „Orei tinerilor'' care le vorbeşte despre lupta pentru pace şi pentru un viitor Sfericii. Proletari din toate ţtjfele uniți-vă î Seria ii Anul ii Nr. 252 4 PAGINI 4 LEI Miercuri I Feb­r. 1950 In cadrul concursurilor de sky ale „Cupei Predeal Sm­­nică s’au desfăşurat la Poiana Braşov probele de sărituri Sâmbătă a început la Poiana Braşov desfăşurarea competiţiei de sky „Cupa Predeal”. In clişeu, unul dintre concu­renţi execută cu multă îndemâ­nare o reuşită săritură. Studenţii din toată ţara cer să f­ie excluşi bandiţii titoişti din rândurile Uniunii Internaţionale a Studenţilor In cadrul unui însufleţit meeting, studenţii Universităţii C. I. Perhon din Bucureşti au cerut înlătura­­rea bandiţilor titoişti din Uniunea Internaţională a Studenţilor. (CITITI REPORTAJUL IN PAG. 3-a) Deschiderea Şedinţei Plenare a Comitetului Central al Confederaţiei Generale a Muncii Luni dimineaţa s-a deschis şedinţa plenară a Comitetului Central al Con­federaţiei Generale a Muncii având la ordinea de zi următoarele: sarcinile sindicatelor pentru realizarea Planului pe anul 1950, bugetul asigurărilor sociale, nouile contracte colective, lupta pentru pace şi sarcinile noastre organizatorice. Au luat parte: tov. Gh. Apostol, pre­şedintele CGM., Liuba Chişinevschi, vicepreşedinte al CGM, Gh. Stoica, secretar al CGM., Wanda Nicolschi. La deschiderea şedinţei, tov. Gh. A­­postol a arătat că prima plenară din acest an a Comitetului Central al CGM, coincide cu împlinirea a cinci ani de la primul Congres al mişcării sindicale după eliberarea ţării noastre de către Armata Sovietică. Apoi, tov. Gh. Apostol a desvoltat raportul intitulat «Sarcinile sindicate­lor pentru, realizarea Planului de Stat pe anul, 1950». , După ce a arătat succesele obţinute de clasa muncitoare, în alianţă cu ţă­rănimea muncitoare, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român în îndeplinirea şi depăşirea primului no­stru Plan de Stat, raportorul a subli­niat ca una din pârghiile importante care a pus in mişcare masse de mun­citori din ce în ce mai largi, mobili­­zându-le in lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului, a fost întrecerea socialistă. Rezoluţia C.C. al PMR din De­cembrie 1948 a însemnat o cotitură în munca sindicatelor, în organizarea întrecerii socialiste. Entuziasmul cu care oamenii mun­cii au îmbrăţişat linia Partidului — a spus vorbitorul — a dat un avant deosebit Întrecerii socialiste pentru în­deplinirea şi depăşirea Planului. Astfel, desfăşurarea întrecerii pe primul trimestru a cuprins 8 la sută întreprinderi cu 10 la sută muncitori şi funcţionari, având caracterul de Mihai Mujic şi Nichifor Stere, mem­brii Biroului Executiv al CGM, pre­cum şi membrii Comitetului Central al CGM. Au­­fpst de faţă: tov. Dumitru Pe­­trescu, membru al C.C. al PMR, Gh. Gaston Marin, ministrul Energiei E­­lectrice, Al. Sencovici, ministrul In­dustriei Uşoare, Miron Dumitru, mi­nistru adjunct la Ministerul Industriei Uşoare şi C. Lepădatu, ministru ad­junct la Ministerul Sănătăţii, întreceri individuale în cadrul echipe­lor şi secţiilor în interiorul întreprin­derilor, contribuind ca Planul pe tri­mestrul I să fie depăşit cu 7,3 la sută, iar productivitatea muncii să crească simţitor faţă de trimestrul IV­ al anu­lui 1948. Organizarea întrecerii socialiste în întâmpinarea zilei de 1 Mai s’a ex­tins pe ramuri de producţie cuprinzând 17 la sută întreprinderi cu 16 la sută muncitori şi funcţionari asigurând de­păşirea Planului pe trimestrul 11 cu 7,4 la sută, iar creşterea productivi­tăţii muncii cu 4,3 la sută faţă de tri­mestrul I al anului 1949. Desfăşurarea întrecerii pe trimestrul III, a cuprins 28 la sută din întreprin­deri cu 24,4 la sută muncitori şi func­ţionari, căpătând caracterul unui în­ceput de mişcare de massă realizân­­du-se în acest trimestru depăşirea Planului cu 8,9 la sută şi creşterea productivităţii muncii cu 7,5 la sută faţă de trimestrul I. In ultimul trimestru al anului, în trecerea socialistă s-a­­desfăşurat sub semnul unei mai largi mobilizări in întâmpinarea celei de a 32-a aniver­sări a Marii Revoluţii Socialiste din Oc­tombrie. Întrecerea socialistă a cuprins 38,97 la sută din întreprinderi cu 33,77 la sută muncitori. Avântul cu care oamenii muncii au pornit în întâmpinarea celei de a 79-a aniversări a marelui Stalin, a făcut ca întrecerea socialistă să capete un caracter de massă cuprinzând, 56,35 la sută întreprinderi cu 46,70 la sută sau 664.856 muncitori şi funcţionari raportaţi la 1.420.000 existenţi în în­treprinderile productive din sectorul socialist. Vorbitorul a arătat în continuare că în desfăşurarea întrecerii socialiste în cadrul acestui an, muncitorii din cele mai multe ramuri industriale şi-au în­suşit unele metode sovietice pe care le-au aplicat în producţie. Astfel, în industria petroliferă, me­toda sovietică a dispozitivului «Krâ­­lov» a fost introdusă la 23 de sonde. In sectorul carbonifer la exploata­rea Anina a fost introdusă metoda de abataj în trepte răsturnate, în urma căreia productivitatea muncii s’a mă­rit cu 70 la sută. La CFR, s’a aplicat metoda meca­nicilor «cinci sutişti» la 8 depouri, mă­rind media kilometrilor parcurşi zilnic dela 392 kilometri la 527 kilometri, ceeace a dus la o economisire de 17 locomotive. In sectorul construcţiei, metoda de zidărie iniţiată de tov. Luigi Strenatti, care constă in organizarea lucrului pe operaţiuni şi creşterea numărului de calificaţi a fost extinşi la 330 echipe. Lucrul, la mai multe maşini este extins în principalele ramuri de pro­ducţie. O desvoltare deosebită au luat in acest an, pe baza experienţei sovie­tice, diferite brigăzi iniţiate de mun­citori în cadrul întrecerii socialiste. Astfel, avem 502 brigăzi complexe, circa 100 brigăzi de calitate şi peste 450 brigăzi utemiste. Tot în cadrul întrecerii socialiste din cursul anului 1949, s-au realizat circa 2000 inovaţii, care prin aplica­rea lor au dus la o folosire mai raţio­nală a utilajului, la un randament mai mare în producţie, la creşterea pro­ductivităţii muncii în unităţile res ac­tive, la realizarea de importante eco­nomii. Tov. Gh. Apostol a arătat, mai de (Continuare în pag. 3-a) RAPORTUL PREZENTAT DE TOV. GH. APOSTOL, MEMBRU IN BIROUL POLITIC AL C.C. AL P.M.R. PRESEDINTELE C.G.M. IN PRIMELE DOUĂ ZILE ALE CAMPIONATELOR MONDIALE DE TENIS DE MASĂ DE LA BUDAPESTA, ECHIPA REPREZENTA­TIVA A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE A ÎNVINS ECHIPELE ANGLIEI, ITALIEI, SCOŢIEI SI TARA GALILOR Aproape toate echipele ţărilor d­e democraţie popuulsivă au reportat strălucite victorii asupra echipelor din ţările capitaliste BUDAPESTA 30 (Agerpres), — prin telefon. Campionatele mondiale de tenis de masă care au început Duminică 29 Ianuarie la Budapesta, s-au bucurat de prezenţa unui numeros public. Probele pe echipe, cu care a înce­put această mare competiţie, au adus reprezentativei noastre femenine cele mai frumoase victorii din ultimele întâlniri internaţionale. In primul match susţinut contra Italiei repre­zentantele noastre au câştigat uşor cu 3-0. Cel de al doilea match, disputat în compania reprezentativei An­gliei, a confirmat faptul că echipa RPR este una dintre cele mai puternice formaţii din lume. Jucând cu o voinţă extraordinară de a învinge, reprezentantele RPR au realizat o splendidă performanţă învingând Anglia cu 3—2, după matchuri extrem de disputate. Condusă de două ori, echipa noa­­stră nu era descurajat,­­a egalat şi a reuşit, să câştige prin victoria obţi­nută de Szas Kolosvary care a dispus surprinzător de Dace (Anglia) cu 2—1. Dăm mai jos rezultatele tehnice: Iată celelalte rezultate tehnice la întâlnirile pe echipe (femenin): RPR — Italia 3—0; RP Ungară — R. Cehoslovacă 3—1; RP Ungară — Suedia 3—1; R. Cehoslovacă — Fran­­ţa 3—0; Scoţia — Ţara Galilor 3—0; RPR — Anglia 3—2. Rozeanu (RPR) — Dace (Anglia) 21— 14; 21—7. Beregi (Anglia) — Szase Kolosvary (RPR) 22—20; 22—24; 21—17. (Continuare în pag. 2-a) MÂINE ÎNCEPE LA LONDRA ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL­ UNIUNII INTERNAŢIONALE A STUDENŢILOR Secretariatul Uniunii Internaţionale a Studenţilor comunică: Intre 1 şi 5 Februarie a. c. va avea loc la Londra şedinţa Co­­mitetului Executiv al Uniunii Internaţionale a Studenţilor. Şe­dinţa va avea următoarea ordine de zi: 1. Pregătirile pentru cel de al doilea Congres Mondial al Studenţilor din 1950. 2. Activitatea Uniunii Internaţionale a Studenţilor şi a orga­nizaţiilor naţionale studenţeşti lupta pentru democratizarea în­văţământului. 3. Activitatea revistei ,,Studenţii Lumii“. Zeci de echipe artistice ale Căminelor Culturale au participat la concursurile judeţene or­ganizate în întreaga ţară JUDEŢUL ILFOV Cea de a doua etapă a în­trecerilor dintre Căminele Culturale din judeţul Ilfov s-a desfăşurat Duminică in sala S­­colii Pedagogice nr. 2 din Bucureşti. a concurs au participat echipele evi­denţiate in prima etapă a concursului, din toate cele 10 plăşi ale judeţului. înainte de a-şi prezenta programul, responsabilul fiecărui Cămin partici­pant, a făcut câte o scurtă dare de seamă asupra activităţii Căminului de la înfiinţare şi până azi. Programele prezentate de echipele artistice din jud. Ilfov s-au bucurat de un deosebit succes. Căminul Cultural din Olteniţa a pre­zentat un fragment din piesa care evocă figura eroului Lazăr Cernescu, ucis mişeleşte de chiaburi. A stârnit aplauze dialogul spus de doi ţărani muncitori de la Căminul Maia, plasa Fierbinţi satirizând un chiabur care încearcă să se strecoare în rândurile ţărănimii muncitoare dar care este de­mascat la timp. Poezia recitată de o tânără ţărancă din comuna Vidra . Purtând steaguri şi lozinci, echi­­pele artistice ale Căminelor Culturale fruntaşe pe plăşi au sosit Duminică la Iaşi, pentru a lua parte la concursul organizat de Secţia Culturală a Comi­tetului Provizoriu Judeţean Iaşi, în cadrul celei de a lll-a etape a întrece­rilor. Mii de oameni ai muncii au urmărit î­­ sala Teatrului Naţional desfăşura­­rea concursului. Au luat parte echipele Căminelor Culturale din comunele Osoi, Galata, Coarnele Caprei, Aro­­neanu, Miroslava, Podul Iloaiei, Tg. Frumos, Poieni, Belceşti, Herneziu, Popricani, Popeşti, Cepleniţa, Vlădeni, Şipote, Tansa şi Sârca. Comisia a decernat premiul­­ echi­pelor Căminelor Culturale din comu­nele: Coarnele Caprii, Osoi şi Popeşti, premiul al ll-lea echipelor Căminelor Culturale din comunele: Cepleniţa, A­­roneanu, Galata şi Poieni, iar premiul al IH-lea echipelor Căminelor Cultu­rale din comunele: Podu I­iloaiei, Mî­­roslava, barca, Vlâdeni şi tg. fru­mos. O menţiune a fost acordată Că­minului Cultural al satului Tans­a. Căminele Culturale premiate au pri­mit câte un aparat de radio şi nume­roase cărţi. TIMIŞOARA (Prin telefon dela corespondentul nostru). D­in sălile din Timişoara s'a desfăşurat concursul dintre Căminele Culturale din judeţul Timiş Toront­al. In sala cinematografului Capitol, care devenise neîncăpătoare pentru numeroasa asistenţă, s'a desfăşurat întrecerea dintre corurile căminelor culturale. 27 de echipe de cor au exe­cutat un minunat program alcătuit din cântece populare sovietice, bănăţene, germane, maghiare şi sârbeşti. Felul în care a fost prezentat programul a dovedit că în urma întrecerilor dintre Căminele Culturale din anul trecut, Corul Căminului Cultural din satul Cocioc jud. Ilfov executând un cântec popular în cadrul concursului între echipele artistice, exprimat voinţa ţărănimii muncitoare de a lupta pentru pace. In programul artistic al Căminelor Culturale, un loc important l-au ocupat dansurile. Toate Căminele Culturale au prezentat dansuri. Felul cum s-au prezentat corurile constituie deasemeni un succes al Că­minelor Culturale. Astfel au fost viu aplaudate corurile din Olteniţa, Mănă­stirea, Tâncăbeşti şi din plasa Buftea. Toate acestea, alături de feluritele manifestări artistice, cum ar fi acom­paniamentul la cimpoi şi fluor, tarafu­rile proprii, solo-urile sau duetele in­terpretate au fost răsplătite cu nume­roase aplauze, nivelul artistic al corurilor a fost mult ridicat. Echipele din Buziaş, Pociul Nou, Cărpiniş şi Biled cuprind peste 100 de corişti. Foarte bine pregătite au fost corurile din Periam şi Racoviţa, care au fost evidenţiate cu menţiunea de „excep­ţional". Premiul l-iu a fost acordat Cămine­lor Culturale din Peciul Nou şi Ra­­coviţa. In acelaş timp în sala Teatrului Mare Ştefan Plavăţ s-a desfăşurat concursul dintre echipele de dansuri. Au participat 27 de echipe care au pre­zentat publicului numeroase jocuri populare româneşti, ca: bătuta căluşa­­ţ­­ii şi altele. Echipele de dansuri ma­ghiare, secueşti, germane, sârbeşti şi bulgare au executat rând pe rând mi­nunatele jocuri populare ale naţionali­tăţilor conlocuitoare. Premiul l-iu a fost câştigat de echipa Căminului Cultural Istrin pentru dan­suri bănăţene. Echipei din Cernetez i s-a decernat premiul al 11-lea pentru jocurile de căluşari, iar Căminul Cultural din Sandra a luat premiul III pentru dansuri germane. in sala Ateneului Popular Filimon Sârbu a avut loc întrecerea intre fan­farele Căminelor Culturale. Echipa câştigătoare a Căminului Cultural din Iecea Mare avea o fanfară compusă din 80 de tineri. 50 dintre ei au între 8—14 ani şi au învăţat în cursul a­cestui an să cânte la toate instrumen­tele fanfarei. întrecerea între echipele artistice ale. (Continuare în pag. 2-a)­­#* IAȘI Tovarăşul Teodor Ruderaco, ambasadorul Republicii Populare Române in R.P. Chineză a părăsit ori Capitala In ziua de 29 Ianuarie, tov. Teodor Rudenco, amabasadorul Republicii Populare Române în Republica Populară Chineză, a părăsit Capitala, însoţit de per­sonalul misiunii, pentru a-şi lua postul în primire. D-sa a fost salutat la gară de : Grigore Preuteasa, ministru ad­junct al Afacerilor Externe, Ana Tom­a, consilier ministerial, Eca­­terina Chivu, George Macovescu, Cristina Luca, directori în Mini­sterul Afacerilor Externe, pre­cum şi de alţi funcţionari. (Ager­pres).

Next