Scânteia Tineretului, februarie 1950 (Anul 5, nr. 252-269)
1950-02-01 / nr. 252
Prin îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat salariul real al muncitorilor creşte continuu Sub conducerea Partidului, oamenii muncii, tinerii muncitori au pornit să îndeplinească şi să depăşească Planul de Stat pe 1950. Ei ştiu că aceasta va aduce o viaţă mai bună întregului popor muncitor, o viaţă mai bună pentru fiecare în parte. In îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat pe 1950 oamenii muncii văd limpede izvorul salariului social, sănătatea şi odihna, lumina slovelor, vigoarea sportului, şi totodată izvorul salariului individual — răsplata dreaptă a eforturilor depuse. Conştiinţa faptului că fiecare e răsplătit după munca sa, însufleţeşte puternic activitatea pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat. Departe în urmă, a rămas doar amintirea câştigului de mizerie, legea barbară şi lacomă a exploatatorilor : „dela muncitori — cât îi ţine puterea, muncitorilor — cât să-şi ţină zilele”. In locul acestora, clasa muncitoare din ţara noastră a ridicat, odată cu naţionalizarea, principiul ei propriu, principiul fundamental al socialismului: „dela fiecare după capacitatea sa, fiecăruia după munca sa“ Şi încă de la începutul Planului pe 1949, noul sistem de salarizare a trecut acest principiu în practica vieţii de fiecare zi Oamenii muncii, tinerii muncitori, făuresc primele succese în lupta pentru Plan. Ei îşi amintesc că şi în anul trecut, activitatea lor în producţie s’a oglindit în creşterea nivelului de trăi, că salariile muncitorilor din industrie au crescut cu 30%. In cifrele Planului de Stat ei văd şi acum prevăzută creşterea salariului cu 8%. Aceasta ii întăreşte şi-i încurajează. Tinerilor muncitori, tuturor oamenilor muncii, salariul socialist le este o răsplată dreaptă şi un îndemn. Celor mulţi, care îşi concentrează eforturile spre îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat, salariul le răsplăteşte aceste eforturi. Celor puţini, care încă nu s’au desbărat de lenevie şi neglijenţă, salariul le este de învăţătură,î şi ii face să simtă consecinţele atitudinii lor. Prin felul în care este alcătuit, sistemul de salarizare stimulează pe muncitori să-şi îndrepte eforturile şi de acum înainte către obiectivele Planului. Tinerilor muncitori, ca şi tuturor oamenilor muncii, sistemul salarizării după muncă le dă îndemn să-şi întărească eforturile pentru ridicarea producţiei şi productivităţii, pentru îndeplinirea Planului pe anul 1950. Din aplicarea în practică a acordului, fiecare muncitor învaţă că, cu cât va da o producţie mai mare, cu atât salariul său va fi mai ridicat. Tinerii muncitori care muncesc cu râvnă pentru îndeplinirea Planului, îşi sporesc şi câştigul propriu : tânărul strungar Teodorescu Vasile — de pildă — de la uzina „Timpuri Noui”, fruntaş în întrecerea socialistă, care depăşeşte norma cu aproape 350%, primeşte lunar 16.000 lei. Tinerii care trec să lucreze la mai multe maşini dobândesc şi ei un salariu mai ridicat: tânăra Victoria Şuteu care a trecut acum, la începutul Planului de Stat, să lucreze la 6 părţi de ring, va câştiga cca. 14.000 lei pe lună. Cu putere, sistemul socialist de salarizare deosebeşte munca necalificată de cea calificată şi înalţă în categorii superioare de salarizare pe acei muncitori care, ridicându-şi nivelul profesional învaţă să producă piese şi lucrări complicate, de valoare însemnată. Aceasta, sprijină mişcarea pentru calificare ce se desvoltă larg în Republica noastră Populară, în cadrul Planului de Stat pe 1950. Din exemplul tovarăşilor lor care au absolvit şcolile de calificare, din faptul că tinere ca Victoria Cosma de la „Vasile Roaită” înainte fără meserie, au învăţat să fie buni strungari şi s-au ridicat în categoria IV-a de salarizare, din faptul că tineri ca Petre Câţu dela „23 August” care înainte când era necalificat, câştiga 4000 lei pe lună, primeşte acum lunar 7-8000 lei, massa tinerilor muncitori îşi dă seama de necesitatea şi folosul calificării. Sistemul de premii, ajutor preţios al sistemului de salarizare, întăreşte şi el dorinţa de muncă, încurajează pe cei care economisesc cu grijă avutul nostru socialist, pe cei care prin fapte deosebite, prin inovaţii şi raţionalizări duc spre victorie lupta de îndeplinire şi depăşire a Planului de Stat. Vestea că — de pildă — tov. Arion Crăciun, responsabilul brigăzii utemiste de la „Cuptorul Tineretului” — Uzinele Steagul Roşu — Braşov a fost premiat pentru economiile realizate în producţie, a făcut să sporească grija pentru economie a tinerilor muncitori de la „Sovromtractor”. Prin faptul că răsplăteşte just efortul personal şi că, în acelaş timp, îndeamnă pe cei ce muncesc către sporirea producţiei şi către calificare, către economii şi inovaţii , sistemul socialist de salarizare îi învaţă în practică pe oamenii muncii să îmbine strâns interesul individual cu interesul colectiv. Principiul socialist al salarizării după muncă îndeamnă spre noi succese pe tinerii muncitori, ii educă în spiritul atitudinii comuniste faţă de muncă. Pentru ca sistemul de salarizare să-şi poată îndeplini cu succes rolul în lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului, este necesar ca prevederile sale să fie just aplicate. La aceasta trebue să contribue şi organizaţiile U.T.M. E necesar ca ele să ajute Organizaţiilor de Partid şi să dea de ştire organelor sindicale orice neaplicare justă a salarizării — ca de pildă salarizarea după vârstă, nu după (Continuare în pag. 4-a) Ascultând „Ora Pionerilor“ Un grup de pionere din unitatea 15 a liceului de fete No. 6 s-au adunat în jurul aparatului de radio. Ele ascultă cu bucurie programul „Orei tinerilor'' care le vorbeşte despre lupta pentru pace şi pentru un viitor Sfericii. Proletari din toate ţtjfele uniți-vă î Seria ii Anul ii Nr. 252 4 PAGINI 4 LEI Miercuri I Febr. 1950 In cadrul concursurilor de sky ale „Cupei Predeal Smnică s’au desfăşurat la Poiana Braşov probele de sărituri Sâmbătă a început la Poiana Braşov desfăşurarea competiţiei de sky „Cupa Predeal”. In clişeu, unul dintre concurenţi execută cu multă îndemânare o reuşită săritură. Studenţii din toată ţara cer să fie excluşi bandiţii titoişti din rândurile Uniunii Internaţionale a Studenţilor In cadrul unui însufleţit meeting, studenţii Universităţii C. I. Perhon din Bucureşti au cerut înlăturarea bandiţilor titoişti din Uniunea Internaţională a Studenţilor. (CITITI REPORTAJUL IN PAG. 3-a) Deschiderea Şedinţei Plenare a Comitetului Central al Confederaţiei Generale a Muncii Luni dimineaţa s-a deschis şedinţa plenară a Comitetului Central al Confederaţiei Generale a Muncii având la ordinea de zi următoarele: sarcinile sindicatelor pentru realizarea Planului pe anul 1950, bugetul asigurărilor sociale, nouile contracte colective, lupta pentru pace şi sarcinile noastre organizatorice. Au luat parte: tov. Gh. Apostol, preşedintele CGM., Liuba Chişinevschi, vicepreşedinte al CGM, Gh. Stoica, secretar al CGM., Wanda Nicolschi. La deschiderea şedinţei, tov. Gh. Apostol a arătat că prima plenară din acest an a Comitetului Central al CGM, coincide cu împlinirea a cinci ani de la primul Congres al mişcării sindicale după eliberarea ţării noastre de către Armata Sovietică. Apoi, tov. Gh. Apostol a desvoltat raportul intitulat «Sarcinile sindicatelor pentru, realizarea Planului de Stat pe anul, 1950». , După ce a arătat succesele obţinute de clasa muncitoare, în alianţă cu ţărănimea muncitoare, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român în îndeplinirea şi depăşirea primului nostru Plan de Stat, raportorul a subliniat ca una din pârghiile importante care a pus in mişcare masse de muncitori din ce în ce mai largi, mobilizându-le in lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului, a fost întrecerea socialistă. Rezoluţia C.C. al PMR din Decembrie 1948 a însemnat o cotitură în munca sindicatelor, în organizarea întrecerii socialiste. Entuziasmul cu care oamenii muncii au îmbrăţişat linia Partidului — a spus vorbitorul — a dat un avant deosebit Întrecerii socialiste pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului. Astfel, desfăşurarea întrecerii pe primul trimestru a cuprins 8 la sută întreprinderi cu 10 la sută muncitori şi funcţionari, având caracterul de Mihai Mujic şi Nichifor Stere, membrii Biroului Executiv al CGM, precum şi membrii Comitetului Central al CGM. Aufpst de faţă: tov. Dumitru Petrescu, membru al C.C. al PMR, Gh. Gaston Marin, ministrul Energiei Electrice, Al. Sencovici, ministrul Industriei Uşoare, Miron Dumitru, ministru adjunct la Ministerul Industriei Uşoare şi C. Lepădatu, ministru adjunct la Ministerul Sănătăţii, întreceri individuale în cadrul echipelor şi secţiilor în interiorul întreprinderilor, contribuind ca Planul pe trimestrul I să fie depăşit cu 7,3 la sută, iar productivitatea muncii să crească simţitor faţă de trimestrul IV al anului 1948. Organizarea întrecerii socialiste în întâmpinarea zilei de 1 Mai s’a extins pe ramuri de producţie cuprinzând 17 la sută întreprinderi cu 16 la sută muncitori şi funcţionari asigurând depăşirea Planului pe trimestrul 11 cu 7,4 la sută, iar creşterea productivităţii muncii cu 4,3 la sută faţă de trimestrul I al anului 1949. Desfăşurarea întrecerii pe trimestrul III, a cuprins 28 la sută din întreprinderi cu 24,4 la sută muncitori şi funcţionari, căpătând caracterul unui început de mişcare de massă realizându-se în acest trimestru depăşirea Planului cu 8,9 la sută şi creşterea productivităţii muncii cu 7,5 la sută faţă de trimestrul I. In ultimul trimestru al anului, în trecerea socialistă s-adesfăşurat sub semnul unei mai largi mobilizări in întâmpinarea celei de a 32-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Întrecerea socialistă a cuprins 38,97 la sută din întreprinderi cu 33,77 la sută muncitori. Avântul cu care oamenii muncii au pornit în întâmpinarea celei de a 79-a aniversări a marelui Stalin, a făcut ca întrecerea socialistă să capete un caracter de massă cuprinzând, 56,35 la sută întreprinderi cu 46,70 la sută sau 664.856 muncitori şi funcţionari raportaţi la 1.420.000 existenţi în întreprinderile productive din sectorul socialist. Vorbitorul a arătat în continuare că în desfăşurarea întrecerii socialiste în cadrul acestui an, muncitorii din cele mai multe ramuri industriale şi-au însuşit unele metode sovietice pe care le-au aplicat în producţie. Astfel, în industria petroliferă, metoda sovietică a dispozitivului «Krâlov» a fost introdusă la 23 de sonde. In sectorul carbonifer la exploatarea Anina a fost introdusă metoda de abataj în trepte răsturnate, în urma căreia productivitatea muncii s’a mărit cu 70 la sută. La CFR, s’a aplicat metoda mecanicilor «cinci sutişti» la 8 depouri, mărind media kilometrilor parcurşi zilnic dela 392 kilometri la 527 kilometri, ceeace a dus la o economisire de 17 locomotive. In sectorul construcţiei, metoda de zidărie iniţiată de tov. Luigi Strenatti, care constă in organizarea lucrului pe operaţiuni şi creşterea numărului de calificaţi a fost extinşi la 330 echipe. Lucrul, la mai multe maşini este extins în principalele ramuri de producţie. O desvoltare deosebită au luat in acest an, pe baza experienţei sovietice, diferite brigăzi iniţiate de muncitori în cadrul întrecerii socialiste. Astfel, avem 502 brigăzi complexe, circa 100 brigăzi de calitate şi peste 450 brigăzi utemiste. Tot în cadrul întrecerii socialiste din cursul anului 1949, s-au realizat circa 2000 inovaţii, care prin aplicarea lor au dus la o folosire mai raţională a utilajului, la un randament mai mare în producţie, la creşterea productivităţii muncii în unităţile res active, la realizarea de importante economii. Tov. Gh. Apostol a arătat, mai de (Continuare în pag. 3-a) RAPORTUL PREZENTAT DE TOV. GH. APOSTOL, MEMBRU IN BIROUL POLITIC AL C.C. AL P.M.R. PRESEDINTELE C.G.M. IN PRIMELE DOUĂ ZILE ALE CAMPIONATELOR MONDIALE DE TENIS DE MASĂ DE LA BUDAPESTA, ECHIPA REPREZENTATIVA A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE A ÎNVINS ECHIPELE ANGLIEI, ITALIEI, SCOŢIEI SI TARA GALILOR Aproape toate echipele ţărilor de democraţie popuulsivă au reportat strălucite victorii asupra echipelor din ţările capitaliste BUDAPESTA 30 (Agerpres), — prin telefon. Campionatele mondiale de tenis de masă care au început Duminică 29 Ianuarie la Budapesta, s-au bucurat de prezenţa unui numeros public. Probele pe echipe, cu care a început această mare competiţie, au adus reprezentativei noastre femenine cele mai frumoase victorii din ultimele întâlniri internaţionale. In primul match susţinut contra Italiei reprezentantele noastre au câştigat uşor cu 3-0. Cel de al doilea match, disputat în compania reprezentativei Angliei, a confirmat faptul că echipa RPR este una dintre cele mai puternice formaţii din lume. Jucând cu o voinţă extraordinară de a învinge, reprezentantele RPR au realizat o splendidă performanţă învingând Anglia cu 3—2, după matchuri extrem de disputate. Condusă de două ori, echipa noastră nu era descurajat,a egalat şi a reuşit, să câştige prin victoria obţinută de Szas Kolosvary care a dispus surprinzător de Dace (Anglia) cu 2—1. Dăm mai jos rezultatele tehnice: Iată celelalte rezultate tehnice la întâlnirile pe echipe (femenin): RPR — Italia 3—0; RP Ungară — R. Cehoslovacă 3—1; RP Ungară — Suedia 3—1; R. Cehoslovacă — Franţa 3—0; Scoţia — Ţara Galilor 3—0; RPR — Anglia 3—2. Rozeanu (RPR) — Dace (Anglia) 21— 14; 21—7. Beregi (Anglia) — Szase Kolosvary (RPR) 22—20; 22—24; 21—17. (Continuare în pag. 2-a) MÂINE ÎNCEPE LA LONDRA ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL UNIUNII INTERNAŢIONALE A STUDENŢILOR Secretariatul Uniunii Internaţionale a Studenţilor comunică: Intre 1 şi 5 Februarie a. c. va avea loc la Londra şedinţa Comitetului Executiv al Uniunii Internaţionale a Studenţilor. Şedinţa va avea următoarea ordine de zi: 1. Pregătirile pentru cel de al doilea Congres Mondial al Studenţilor din 1950. 2. Activitatea Uniunii Internaţionale a Studenţilor şi a organizaţiilor naţionale studenţeşti lupta pentru democratizarea învăţământului. 3. Activitatea revistei ,,Studenţii Lumii“. Zeci de echipe artistice ale Căminelor Culturale au participat la concursurile judeţene organizate în întreaga ţară JUDEŢUL ILFOV Cea de a doua etapă a întrecerilor dintre Căminele Culturale din judeţul Ilfov s-a desfăşurat Duminică in sala Scolii Pedagogice nr. 2 din Bucureşti. a concurs au participat echipele evidenţiate in prima etapă a concursului, din toate cele 10 plăşi ale judeţului. înainte de a-şi prezenta programul, responsabilul fiecărui Cămin participant, a făcut câte o scurtă dare de seamă asupra activităţii Căminului de la înfiinţare şi până azi. Programele prezentate de echipele artistice din jud. Ilfov s-au bucurat de un deosebit succes. Căminul Cultural din Olteniţa a prezentat un fragment din piesa care evocă figura eroului Lazăr Cernescu, ucis mişeleşte de chiaburi. A stârnit aplauze dialogul spus de doi ţărani muncitori de la Căminul Maia, plasa Fierbinţi satirizând un chiabur care încearcă să se strecoare în rândurile ţărănimii muncitoare dar care este demascat la timp. Poezia recitată de o tânără ţărancă din comuna Vidra . Purtând steaguri şi lozinci, echipele artistice ale Căminelor Culturale fruntaşe pe plăşi au sosit Duminică la Iaşi, pentru a lua parte la concursul organizat de Secţia Culturală a Comitetului Provizoriu Judeţean Iaşi, în cadrul celei de a lll-a etape a întrecerilor. Mii de oameni ai muncii au urmărit î sala Teatrului Naţional desfăşurarea concursului. Au luat parte echipele Căminelor Culturale din comunele Osoi, Galata, Coarnele Caprei, Aroneanu, Miroslava, Podul Iloaiei, Tg. Frumos, Poieni, Belceşti, Herneziu, Popricani, Popeşti, Cepleniţa, Vlădeni, Şipote, Tansa şi Sârca. Comisia a decernat premiul echipelor Căminelor Culturale din comunele: Coarnele Caprii, Osoi şi Popeşti, premiul al ll-lea echipelor Căminelor Culturale din comunele: Cepleniţa, Aroneanu, Galata şi Poieni, iar premiul al IH-lea echipelor Căminelor Culturale din comunele: Podu Iiloaiei, Mîroslava, barca, Vlâdeni şi tg. frumos. O menţiune a fost acordată Căminului Cultural al satului Tansa. Căminele Culturale premiate au primit câte un aparat de radio şi numeroase cărţi. TIMIŞOARA (Prin telefon dela corespondentul nostru). Din sălile din Timişoara s'a desfăşurat concursul dintre Căminele Culturale din judeţul Timiş Torontal. In sala cinematografului Capitol, care devenise neîncăpătoare pentru numeroasa asistenţă, s'a desfăşurat întrecerea dintre corurile căminelor culturale. 27 de echipe de cor au executat un minunat program alcătuit din cântece populare sovietice, bănăţene, germane, maghiare şi sârbeşti. Felul în care a fost prezentat programul a dovedit că în urma întrecerilor dintre Căminele Culturale din anul trecut, Corul Căminului Cultural din satul Cocioc jud. Ilfov executând un cântec popular în cadrul concursului între echipele artistice, exprimat voinţa ţărănimii muncitoare de a lupta pentru pace. In programul artistic al Căminelor Culturale, un loc important l-au ocupat dansurile. Toate Căminele Culturale au prezentat dansuri. Felul cum s-au prezentat corurile constituie deasemeni un succes al Căminelor Culturale. Astfel au fost viu aplaudate corurile din Olteniţa, Mănăstirea, Tâncăbeşti şi din plasa Buftea. Toate acestea, alături de feluritele manifestări artistice, cum ar fi acompaniamentul la cimpoi şi fluor, tarafurile proprii, solo-urile sau duetele interpretate au fost răsplătite cu numeroase aplauze, nivelul artistic al corurilor a fost mult ridicat. Echipele din Buziaş, Pociul Nou, Cărpiniş şi Biled cuprind peste 100 de corişti. Foarte bine pregătite au fost corurile din Periam şi Racoviţa, care au fost evidenţiate cu menţiunea de „excepţional". Premiul l-iu a fost acordat Căminelor Culturale din Peciul Nou şi Racoviţa. In acelaş timp în sala Teatrului Mare Ştefan Plavăţ s-a desfăşurat concursul dintre echipele de dansuri. Au participat 27 de echipe care au prezentat publicului numeroase jocuri populare româneşti, ca: bătuta căluşaţii şi altele. Echipele de dansuri maghiare, secueşti, germane, sârbeşti şi bulgare au executat rând pe rând minunatele jocuri populare ale naţionalităţilor conlocuitoare. Premiul l-iu a fost câştigat de echipa Căminului Cultural Istrin pentru dansuri bănăţene. Echipei din Cernetez i s-a decernat premiul al 11-lea pentru jocurile de căluşari, iar Căminul Cultural din Sandra a luat premiul III pentru dansuri germane. in sala Ateneului Popular Filimon Sârbu a avut loc întrecerea intre fanfarele Căminelor Culturale. Echipa câştigătoare a Căminului Cultural din Iecea Mare avea o fanfară compusă din 80 de tineri. 50 dintre ei au între 8—14 ani şi au învăţat în cursul acestui an să cânte la toate instrumentele fanfarei. întrecerea între echipele artistice ale. (Continuare în pag. 2-a)#* IAȘI Tovarăşul Teodor Ruderaco, ambasadorul Republicii Populare Române in R.P. Chineză a părăsit ori Capitala In ziua de 29 Ianuarie, tov. Teodor Rudenco, amabasadorul Republicii Populare Române în Republica Populară Chineză, a părăsit Capitala, însoţit de personalul misiunii, pentru a-şi lua postul în primire. D-sa a fost salutat la gară de : Grigore Preuteasa, ministru adjunct al Afacerilor Externe, Ana Toma, consilier ministerial, Ecaterina Chivu, George Macovescu, Cristina Luca, directori în Ministerul Afacerilor Externe, precum şi de alţi funcţionari. (Agerpres).