Scânteia Tineretului, iunie 1952 (Anul 7, nr. 968-992)

1952-06-01 / nr. 968

Persîry viaţa şi viatorul fericit a! copiilor Intr’un ziar italian a apărut de cu­rând o simplă informaţie despre nişte copii vagabonzi care căutau de mâncare: „Sâmbătă pe la 10 di­mineaţa un grup de copii au venit lângă un morman de gunoi şi au început să scormonească... Pe la orele 13 s’a întâmplat nenorocirea: băiatul Francisco Jenga, de 12 ani, scormonind în gunoaie a căzut într’o groapă. In aceeaşi clipă peste el s’a prăbuşit un morman uriaş de gunoi care l-a îngropat de viu. Totul s’a în­tâmplat într’o clipă. Băiatul n’a avut nici măcar timpul să strige şi nimeni n’a observat moartea lui tragică“. Răsfoind ziarele din patria noa­stră, găseşti deasemeni multe ştiiri în legătură cu viaţa copiilor. Iată, de pildă, una din ele, apărută în ziarul „Scânteia“ din 29 Mai a. c.: „In ra­ionul Brăila funcţionează 7 grădiniţe sezoniere. Până la 1 Iunie, Ziua In­ternaţională a Copilului, se vor mai deschide încă două grădiniţe în co­muna Tichileşti şi satul Silistra. ...La centrele de lapte din comu­nele Movila Miresei, aproape 800 copii primesc zilnic câte o jumătate de litru de lapte, marmeladă, zahăr, orez şi alte alimente“. Cât de puternic ţâşneşte din aceste două fapte de viaţă deosebirea uriaşă, ca dela noapte la zi, între viaţa de iad şi mizerie a copiilor oa­menilor muncii din ţările capitaliste şi viaţa luminoasă şi fericită a copii­lor dintr’o ţară în care exploatatorii au fost isgoniţi dela cârma statului, aşa cum este şi patria noastră ! Ziua de astăzi — Ziua Internaţio­nală pentru Apărarea Copilului — constituie în întreaga lume o zi de luptă pentru o viaţă şi un viitor mai bun al copiilor, pentru pace. In acea­stă zi, oamenii cinstiţi iubitori de pace din toate ţările îşi îndreaptă cu dra­goste şi căldură privirile spre copii c, primăvara şi bucuria omenirii. In ţările capitaliste şi coloniale, a­­ceastă zi se desfăşoară sub lozincile luptei duse de oamenii simpli pentru asigurarea unor condiţii mai bune de trai copiilor, pentru asigurarea drep­tului copiilor la învăţătură, împo­triva otrăvirii copiilor cu istoria răz­boinică. In ţările capitaliste sute de mii de copii, în loc să sburde, să se joace, să meargă la şcoală, sunt nevoiţi să trudească adesea câte 13—15 ore pe zi, în fabrici, în ateliere sau pe moşii. In Ecuador, o treime din muncitori sunt copii până la 12 ani. In India, mor anual de foame un milion de co­pii. In S. U. A. se înregistrează a­­nual un milion de copii delicvenţi sub o formă sau alta — urmare fi­rească a educaţiei criminale primite. Milioane de copii care mor de foame sau din cauza muncilor istovi­toare ; alocări uriaşe pentru pregăti­rea războiului şi sume de batjocură pentru şcoli sau ocrotirea copiilor; reducerea continuă a numărului şco­lilor, spitalelor, creşelor şi construi­rea intensă de noi aerodromuri mili­tare, cazărmi şi închisori; analfabe­tismul, mizeria, ruinarea sănătăţii a milioane de copii pe de o parte — câş­tigurile fabuloase, luxul şi desfrâul fabricanţilor de tunuri pe de altă parte. Aceasta este realitatea capita­listă, ca­re fură copilăria a milioane de copii! Cu totul alta, însorită şi plină de bucurii, este viaţa copiilor din U. R. S. S. şi din ţările de democra­ţie populară. Printre primele decrete pe care le-a dat Puterea Sovietică, au fost acelea cu privire la îmbunătăţi­rea alimentaţiei copiilor şi interzice­rea folosirii muncii copiilor în indu­strie. Milioane de copii din Uniunea Sovietică, înconjuraţi de grija fier­binte a poporului sovietic şi personal a tovarăşului Stalin, sunt cei mai fe­riciţi copii din lume. Despre grija şi dragostea stalini­­stă pentru copiii sovietici vorbesc cele peste 200.000 şcoli în care în­vaţă 37 milioane elevi, de 5 ori mai mult decât în Rusia ţaristă. Despre această grijă şi dragoste vorbesc cele 6.000 palate şi case ale pionieri­lor, nenumăratele staţiuni şi tabere de odihnă, etc. In ţara noastră datorită grijii par­tidului şi statului nostru cresc şi se desvoltă copii sănătoşi şi voioşi — vii­torii constructori ai socialismului şi comunismului în ţara noastră. In cele peste 15.000 şcoli de 4 şi de 7 ani, copiii scumpei noastre patrii primesc o educaţie comunistă Cu mândrie şi cu bucurie, sute de mii de copii poartă cravata roşie de pionier, simbol al spiritului nou în care ei cresc şi se desvoltă sub soa­rele regimului de democraţie popu­lară. In vara acestui an, în afară de ta­berele de la munte şi mare, unde vor merge peste 130.000 elevi, pionieri şi preşcolari (cu 30.000 mai mulţi decât anul trecut), sute de mii de copii vor fi cuprinşi în taberele turistice, oră­şeneşti şi de curte. Pentru prima oară la noi, se deschid în acest an case de odihnă pentru mame cu copii mici, case speciale pentru copii bol­navi de tuse convulsivă, pentru copii reumatici, etc. O mare răspundere revine Uniunii Tineretului Muncitor, fiecărui ute­­mist în parte, în cadrul măreţei opere de creştere şi educare comunistă a pionierilor şi copiilor. Recenta Hotă­­rîre a C. C. al U. T. M. trasează sar­cini organizaţiilor U. T. M. în vede­rea desfăşurării unei munci susţinute pentru organizarea vacanţei de vară a pionierilor şi copiilor pentru „a creşte sub permanenta conducere a Partidului un tineret cu o cultură înaintată, plin de viaţă, sănătos, care nu se teme de greutăţi şi e devotat fără precupeţire scumpei noastre patrii şi Partidului Muncitoresc Ro­mân, în­ frunte cu iubitul condu­cător al poporului nostru tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej“. Adresându-se copiilor, marele scrii­tor bolşevic Maxim Gorki, spunea: „Cauza voastră este a prezentului şi a viitorului, este cauza mondială“. Cuvintele marelui Gorki sunt astăzi de o deosebită actualitate. Cauza apărării vieţii copiilor este cauza tuturor popoarelor lumii şi face parte integrantă din lupta pentru apărarea celui mai de preț bun al ome­nirii ■— pacea. Copilărie fericită Luminoasă este viaţa copiilor din Ţara Socialismului. Sub soarele grijii sta­­liniste, tinerele vlăstare ale poporului sovietic cresc sănătoase, puternice şi pline de dragoste pentru măreaţa lor Patrie. Priviţi-i pe pionierii din fotografia noastră. In mijlocul lor a venit un tovarăş mai mare minierul Erou al Muncii Socialiste N. N. Trofimov. Adunaţi în jurul fo­cului de tabără, copiii­ ascultă cu Interes povestirile lui. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Seria ll-a Anul IV Nr. 968 4 PAGINI — 20 BANI Duminică 1 Iunie 1952 In nu­mă­r­al de az­is A. G. VAIDA: Dela lagărele_ na­ziste la lagărele hitlerilor americani (pag. 2-a). Decada R.S.S. Ucrainiană (pag. 2-a). IORDAN PANDREA: Cum am sprijinit alegerile organelor conducă­toare U.T.M. (pag. 2-a). La un seminar general recapitu­lativ (pag. 2-a) * SA APARAM VIATA COPIILOR LUMII (pagină specială) . MARCEL BRESLAŞU: 1 Iunie — Ziua Internaţională pentru Apărarea Copilului (pag. 3-a). ROZALIA MOLDOVAN: Nimic nu este prea mult pentru copii (pag. 3-a). MARIA ZIDARU: Vom apăra co­piii noştri de colţii tâlharilor imperia­lişti (pag. 3-a). Ţărmul fericirii (pag. 3-a).­­Viaţa luminoasă a copiilor în ţările de democraţie populară (pag. 3-a). Cronica evenimentelor internaţio­­nale (pag. 4-a). Declaraţia Guvernului R. D. Ger­mane în legătură cu Nota Guvernului Sovietic (pag. 4-a)* O strălucită victorie a constructorilor comunismului Volga s’a unit cu Donul MOSCOVA, 31 (Agerpres). — TASS transmite: La 31 Mai, apele fluviului Don, parcurgând o distanţă de 100 de ki­lometri prin albia canalului navigabil Volga-Don, s’au unit cu Volga, care a căpătat acum o cale de ieşire spre Marea de Azov şi Marea Neagră. Unirea fluviilor Volga şi Don printr’un canal navigabil încheie uriaşele lucrări înfăptuite în anii Puterii Sovietice pentru construirea căi­lor navigabile care unesc mările Albă, Baltică şi Caspică cu Marea de Azov şi Marea Neagră şi pentru crearea unei căi de comunicație pe apă care leagă aceste cinci mări. Angajamentele tinerilor colectivişti din comuna Roma-Botoşani pentru aplicarea agrominimului Răspuns la chemarea organizaţiei de bază U. T. H. din gospodăria colectivă „23 August" din Cumpăna-Constanţa Noi, utemiştii şi tinerii din gospodăria agricolă colectivă „Ilie Pintilie’’ comuna Roma, regiunea Botoşani, întruniţi azi 28 Mai 1952, în adunare generală des­chisă în vederea prelucrării chemării or­ganizaţiei de bază U.T.M. din gospodăria agricolă colectivă „23 August’’ din comu­na Cumpăna, regiunea Constanţa, apărută în „Scânteia tineretului" din 24 Mai a. c„ privind mobilizarea tineretului în aplica­rea agrominimului, răspundem la chemare şi ne luăm angajamentul ca sub îndrumarea organizaţiei de partid să luptăm pentru ob­ţinerea­ Unei recolte mai bogate şi pentru consolidarea succesului reformei băneşti, popularizând în rândurile tineretului şi co­lectiviştilor minimele agrotehnice pentru principalele plante, de cultură prevăzute în Hotărîrea Consiliului de Miniştri. 1. Pentru întreţinerea culturilor de câmp, cu sprijinul conducerii gospodăriei, vom întreprinde următoarele acţiuni: a) Plivitul de buruieni de cel puţin 2 ori la grâul de toamnă, orz, ovăz, mazăre şi borceag. b. La lotul semincer vom întreprinde ac­ţiunea de stârpire a Bârtiei înp­uu ,­n chioara, pălămida, cât şi a plantelor ridi­cate de tăciune şi în plus, secăritul. c) Porumbul, floarea soarelui şi sfecla furajeră le vom­­prăşi de 3 ori, iar cartofii, sfecla de zahăr şi sfecla pentru butaşi­ le vom prăşi cel puţin de 4 ori pe an. 2. Pentru a mări rezerva de apă os se foloseşte la udatul grădinii de zarzavat, vom face un canal pentru desfundarea iz­voarelor, asigurând în felul acesta rezerva de apă în timpul verii. Vom întreţine în bune condiţiuni cultu­rile legumicole pentru a avea o recoltă cât mai bogată. 3. Recoltarea cerealelor o vom începe prin secerişul şi treeratul în primul rând a lotului semincer după indicaţiunile agro­tehnice. Recoltarea grâului, orzului şi ovă­zului o vom face în pârgă şi în timpul cel mai scurt. ★ La chemarea organizaţiei­­ de bază U.T.M. din gospodăria agricolă colectivă „23 August“ din Cumpăna-Constanţa, au mai răspuns, de asemeni, organizaţiile de bază U.T.M. din gospodăriile agricole co­lective „1907“ din Dumitrana, „Filimon Sârbu“ din Gorneni, „Dobrogeanu Ghe­­rea“ din Curcani, „Viaţă Nouă“ din Fră­ţeşti şi din alte comune din regiunea Bucu­reşti. Ca răspuns la chemare, tinerii colec­tivişti din regiunea Bucureşti s-au angajat să-şi însuşească şi să aplice întocmai mi­ Deasemeni cu sprijinul conducerii gos­podăriei, ne vom organiza în aşa fel ca snopii să fie strânşi în rânduri, pentru a se putea trece imediat la desmiriştit. ... După experienţa din anul trecut, îm­preună cu brigada de tractorişti de la S.M.T. Botoşani care este repartizată gos­podăriei noastre, vom aplica la treeriş me­toda stahanovistului sovietic Nicolae Brs­­diuc. 4. Pentru sporirea producţiei la hectar vom face polenizarea suplimentară artifi­cială la întreaga suprafaţă însămânţată cu floarea soarelui. 5. In vederea sporirii productivităţii la hectar vom folosi din plin îngrăşămintele naturale, depozitând zilnic gunoiul de grajd în platforme şi vom strânge cenuşe în vederea îngrăşării ogoarelor. 6. Sub îndrumarea permanentă a orga­nizaţiei de partid şi cu sprijinul condu­cerii gospodăriei, noi utemiştii şi tinerii colectivişti vom pregăti terenul brigăzilor de tractorişti pentru ca acestea să poată executa la timp şi în bune condiţiuni ară­tura de toamnă. Totodată vom mobiliza în­ Firwov'ntu­l rUn­irrtcr)nri nriG pentru ai^­îr canea metodei sovietice de insămânţare în rânduri încrucişate. Odată cu îndeplinirea acestor sarcini în cadrul muncii de întreţinere şi recoltare a culturilor după minimele agrotehnice, vom desfăşura şi munca culturală în timpul liber. Ne angajăm să îndeplinim întocmai aceste sarcini, ştiind că prin aceasta lup­tăm pentru obţinerea unor recolte îmbel­şugate, pentru îndeplinirea planului cin­cinal, consolidând succesul reformei bă­neşti. In numele organizaţiei de bază U.T.M. din gospodăria agricolă colectivă „Ilie Pintilie“, comuna Roma, raionul Botoşani Secretar CIMPOIU MIHAI * # nimele agrotehnice, stabilite prin Hotărî­­rea Consiliului de Miniştri, la toate cultu­rile. Tinerii colectivişti din gospodăria co­lectivă „1907‘‘ din Dumitrana, de pildă şi-au luat angajamentul ca, prin exemplul lor, să antreneze şi pe ţăranii muncitori din comună să aplice agrominimul. In felul acesta, însuşindu-şi şi aplicând agrominimul şi luptând pentru pătrunde­rea lui în massele largi ale ţărăni­mii muncitoare, tinerii colectivişti con­­tribue la obţinerea unei recolte bogate, la consolidarea succesului reformei băneşti. întrecerea socialistă în cinstea lui 23 Anglist ★ ★ ★ Aplicând metoda graficului orar au dat 628 perechi feţe de bocanci peste plan BAGAU (de la corespondentul nostru). Brigada Nr. 1 din secţia b­htuit a fa­bricii de piele şi încălţăminte „Partiza­nul“ din oraşul Bacău, împlineşte curând o lună de la data Introducerii metodei gra­ficului orar a comsomolistei Valentina Hri­­sanova. Membrii acestei brigăzi au reali­zat în perioada aceasta în fiecare zi, oră de oră, o producţie ritmică şi de bună calitate, precum şi economii de aţă şi ace. Până la data de 23 Mai ei au depăşit deasemeni programul brigăzii cu 628 pe­rechi feţe bocanci. S-au evidenţiat utemiştii Grădinaru Ma­ria, Dumitru Golescu şi alţii care au venit regulat la lucru îngrijind cu dragoste locu­rile lor de muncă şi maşinile la care lu­crează. Urmând exemplul lor şi tinerele mun­citoare de la fabrica de Confecţii „Bacăul“ au Introdus la banda nr. 6 metoda gra­ficului orar. Cu ajutorul graficului orar tinerele muncitoare da la această bandă, sub îndrumarea utemistei Lupu Marcela şefă de bandă, obţin o depăşire regulată a an­gajamentului între 122—148 la sută. In fruntea luptei pentru o producţie ritmică au stat utemistele Maria Prutea­­nu, Natalia Cişu şi Agreza Boeru. Un spri­jin de preţ l-au primit utemiştii din par­tea comitetului organizaţiei de bază U.T.M. şi în special din partea tovarăşei Maria Dumitraşcu, secretara comitetului, care zilnic discută cu tehnicienii şi tine­rii făcând propuneri pentru îmbunătăţirea muncii. Două norme IAŞI (de la corespondentul nostru).­­ Printre brigăzile utemiste fruntaşe din re­giunea Iaşi, se numără şi brigada I de la fabrica „23 August“, brigadă con­dusă de utemistul Simion Gheragoşan. A­­ceastă brigadă lucrează în secţia de şlefuit şi are sarcina de a finisa piesele venite din alte secţii, spre a putea fi montate. Datorită faptului că brigada lucrează în serie, ea a putut aplica încă de anul tre­cut, metoda sovietică de lucru în lanţ, fie­care brigadier îndeplinind câte o singură operaţie. Folosind această metodă înain­tată, brigada reuşeşte să îndeplinească lu­nar câte 2 norme. Acest succes îşi are rădăcinile lui. F.1 se datoreşte unei bune organizări a muncii, prezenţei regulate la lucru a tu­turor membrilor brigăzii precum şi faptu­lui că brigada s'a transformat într’un co­lectiv bine închegat, în care fiecare mem­bru ştie ce are de făcut, pe baza progra­mului de lucru. Un ajutor deosebit de preţios în îmbu­nătăţirea continuă a muncii brigăzii, îl pri­mesc tinerii în cadrul consfătuirilor de producţie, la care participă cu regularita­te şi câte un membru din comitetul organi­zaţiei de bază U.T.M. Fiecare consfătuire de brigadă aduce ceva nou, în munca brigăzii. Recent, într’o consfătuire s’a analizat posibilitatea adu­nării piliturii de fier ce se depunea peste tot, îngreunând astfel munca tinerilor. A­­jutaţi de maistrul Constantin Mandache, ei au reuşit să înlăture şi acest neajuns, aco­perind maşinile cu apărători metalice. A­­ceste apărători menţin curăţenia şi în ace­­laş timp colectează pilitura de fier. Buna îngrijire a maşinilor chezăşueşte de asemenea obţinerea rezultatelor în pro­ducţie. Pentru scăderea preţului de cost al pro­duselor, membrii acestei brigăzi folosesc toate mijloacele de care dispun. Ei obţin lunar economii de mai bine de 500 lei prin prelungirea termenului de folosire a pie­trelor de şlefuit, prin înlocuirea hârtiei sticlate cu praf obţinut prin sfărâmarea pietrelor de şlefuit uzate cât şi prin utili­zarea raţională a uleiului. Un lucru important însă, le-a scăpat din vedere tovarăşilor din brigada utemistului Simion Gheragoşan. E vorba despre pro­blema calificării. Dintre cei 6 membri ai brigăzii, numai 2 sunt calificaţi. Ei n’au desbătut în cadrul consfătuirilor de pro­ducţie problema obţinerii unor rezultate şi mai bogate ce se pot realiza odată cu creş­terea calificării fiecărui tânăr. Utemistul Ioan Dumitru, membru al brigăzii, şi-a dat seama de acest neajuns. De aceia el a propus comitetului organizaţiei de bază U.T.M. să dea tot sprijinul necesar, pen­tru ca membrii brigăzii să fie calificaţi după metoda Cotlear şi iniţiativa maistru­lui Crem­an. Comitetul organizaţiei de bază U.T.M. însă a trecut cu uşurinţă peste a­­ceastă propunere. Comitetul organizaţiei de bază U.T.M. trebue să ştie că numai înlăturând această lipsă, şi ţinând o evidenţă clară a muncii brigăzii, care în prezent are absenţe, bri­gada utemistului Simion Gheragoşan, va putea obţine pe viitor rezultate şi mai bune decât azi. Aplică metoda Lidiei Corabelnicova SIBIU (de la corespondentul nostru). La fabrica de încălţăminte „8 Mai“ din oraşul Mediaş muncitorii vârstnici şi tineri, sub îndrumarea organizaţiei de partid, duc o susţinute muncă în cadrul întrecerilor socialiste în cinstea zilei de 23 August, în vederea îndeplinirii cu succes a angaja­mentelor luate. In cadrul acestor Întreceri el aplică pe scară tot mai largă metodele de lucru so­vietice. Astfel metodele Cotlear și Ciur­­chih sunt aplicate de un număr însemnat de muncitori. A fost înfiinţată o brigadă complexă care confecţionează zilnic 200 perechi de încălţăminte. Această brigadă aplică metoda staihanovistei sovietice Lidia Corabelnicova lucrând o zi pe lună cu ma­teriale economisite. La consfătuirea de producţie în cadrul căreia a fost confirmată brigada complexă au participat şi tinerii acestei fabrici. A­­ceastă iniţiativă a muncitorilor vârstnici îia însufleţit pe tineri. După exemplul ei, în­drumaţi de către organizaţia de bază U.T.M., tinerii au pornit deasemeni la apli­carea acestei metode de economisire a ma­terialelor. Rezultatele nu au întârziat să se arate. Tinerii din brigada utemistă de la secţia ştanţe condusă de utemistul Bindăr Paul au economisit în ultima lună materiale în valoare de peste 7600 lei. Tinerii din a­­ceastă brigadă au realizat lucru de calitate bună iar planul pe luna Aprilie a fost de­păşit cu 7 la sută. Brigada utemistă de la secţia croit apli­că deasemeni metoda stahanovistei sovie­tice Lidia Corabelnicova. Această brigadă a reuşit să facă economie de materiale în valoare de 881 lei. Printr’o muncă organizată, membrii a­­cestei brigăzi folosesc toate deşeurile de piele pentru confecţionarea bunurilor de larg consum. Astfel ei au reuşit ca prin fo­losirea deşeurilor să confecţioneze diferite obiecte în valoare de 9678 lei. S-au evi­denţiat în mod deosebit membrii brigăzii condusă de utemistul Maurer Ştefan, prin­tre care se numără tinerii Muscă Ecaterina, Tigler Andrei şi Mediaş Maria. Sa fie eliberat Jacques Duclos! Meetingul dela uzinele „23 August” Alăturându-şi glasul de acela al tuturor oamenilor cinstiţi şi iubitori de pace din ţara noastră, muncitorii, tehnicienii, ingi­nerii şi funcţionarii uzinelor „23 August” din Capitală, s’au întrunit ori după amiază într’un meeting de protest împo­­triva mârşavului act fascist al arestării lui Duclos. Meetingul a fost deschis de secretarul Comitetului de partid al Uzinelor ,,2­3 August”, tov. Ion Vizante. El a înfierat în cuvinte pline de indignare măsurile teroriste ale guvernului francez şi ale stă­pânilor săi americani, subliniind că aceste măsuri oglindesc teama imperialiştilor în faţa luptei din ce în ce mai dârze pentru libertate şi pace, a poporului francez, con­dus de Partidul Comunist Francez. Plini de revoltă împotriva reacţiunii franceze, au ascultat apoi muncitorii de­claraţia Partidului Comunist Francez cu privire la arestarea samavolnică a lui Jacques Duclos, citită de tov. C. Stoica. La terminarea meetingului s’a votat cu aplauze prelungite o telegramă de protest adresată guvernului francez, în care se spune printre altele" „Prin acţiunile sale fasciste, guvernul francez vrea să intimideze poporul francez şi să înăbuşe mişcarea largă de protest împotriva stabilirii în Franţa a generalu­lui ciumei şi holerei, Ridgway". Noi muncitorii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii Uzinelor Metalurgice „23 August”, din Bucureşti, ne solidarizăm cu lupta poporului francez şi ne exprimăm convingerea că nici un fel de acte sama­volnice ale guvernului americanizat de la Paris nu vor putea să înăbuşe lupta po­porului francez pentru apărarea cauzei păcii şi Independenţei naţionale a Franţei şi pentru cauza păcii în lumea întreagă". (Agerpres) In zilele semnării „tratatului general“ — a acestui mârşav act de vânzare a po­porului din Germania Occidentală pe taraba intereselor Wall-Street-ului, vân­zare la care s’a asociat şi guvernul trădă­tor al Franţei — a aterizat la Paris gene­ralul ciumă, generalul grenadă, generalul canibal Ridgway, de pe mâinile că­ruia curge sângele martirilor co­reeni. In aceleaşi zile, încercând să gâtuie nobila luptă pentru libertate­a poporului francez, vătafii fascişti cu sediul în Casa Albă, au ordonat arestarea unora dintre cei mai devotaţi şi mai cinstiţi fii ai clasei muncitoare franceze, ai poporu­lui francez, Jacques Duclos şi André Stil. Cei care au ordonat încarcerarea acestor viteji luptători, cei care au executat ordinul Wall­ Street-ului, îşi închipue în prosteasca lor trufie, în furia lor oarbă, că arestând pe conducătorii Partidului Comunist Francez vor putea zăgăzui lupta pentru pace, pentru libertate şi independenţă a poporului francez. Lupta poporului francez împotriva urgiei naziste, continuă astăzi împotriva înrobitorilor imperialişti cu acelaşi nobilă patimă. Ca şi în anii războiului împotriva lui Hitler, în fruntea luptei pentru inde­pendenţa naţională stă Partidul Comunist Francez cu cei mai cinstiţi şi devotaţi fii ai patriei. Arestarea lui Jacques Duclos, arestarea lui André Stil, departe de a sa­tisface năzuinţele gauleiterilor din guver­nul Franţei, departe de a împlini visurile­­_ imperialiştilor de în­robire a popoarelor, aprind mânia întregu­lui popor francez, ho­­tărît să lupte până la ultima picătură de sânge pentru salvarea patriei, Jacques Duclos, încercatul luptător pentru cauza socialismului şi a păcii, zace astăzi în închisoare. Dar pereţii celulei sale nu sunt destul de groşi ca până la el să nu ajungă glasul tuturor popoarelor lumii care strigă: „Libertate lui Jacques Duclos !“ In aceste zile în care în patria mea ţă­ranii se pregătesc pentru prima secetă, muncitorii îşi îndoesc puterile pentru do­bândirea de noi bunuri necesare poporu­lui, când sub cerul nostru paşnic sărbăto­rim ziua copilului, când studenţii şi elevii se pregătesc sărbătoreşte de examene, când întregul nostru popor îşi încordează lupta pentru dobândirea unei vieţi mai bune, în Franţa şi pe alte meleaguri, înro­bitorii de popoare pregătesc milioanelor de oameni ai­ muncii întunecata perspectivă a unui nou război mondial. Pentru atinge­rea acestui scop arestează ei pe luptătorii comunişti. Nu vor izbuti ! Poporul ţării mele ală­­turi de toate popoarele libere ale lumii, demască clipă de c­u­pă crimele vătafilor morţii cuibăriţi în Casa Albă şi în guver­nul servil al Franţei. In aceste zile de în­ceput de vară poporul ţării mele protes­tează cu sufletul plin de o nepotolită mânie: „Libertate lui Jacques Duclos !“ ,­­ Meetingul de la Reşiţa REŞIŢA.­­ Cuprinşi de adâncă mânie şi revoltă, mii de muncitori, tehnicieni şi ingineri ai Combinatului Sovrommetal Reşiţa s-au adunat Sâmbătă după amiază, în hala de montaj a fabricii de locomotive, pentru a înfiera acţiunea samavolnică a guvernului francez, care la ordinul stă­pânilor săi americani, a arestat pe Jac­ques Duclos, unul din cei mai buni fii ai poporului francez. Cu acest prilej tov. Ion Stiopu, secre­tar al comitetului de partid al Combinatu­lui, a arătat că prin arestarea lui Jacques Duclos şi André Stil, imperialiştii ame­ricani nu vor reuşi să înăbuşe lupta pen­tru pace şi independenţă naţională a po­porului francez. „Noi, muncitorii din Reşiţa, — a spus el — simţim aproape de inimile noastre pe­­ tovarăşul Duclos şi suntem alături de poporul francez şi de partidul său comunist, în lupta lor pen­tru pace şi Independenţă naţională împo­triva imperialiştilor aţâţători la un nou război, îndreptat împotriva Uniunii So­vietice şi ţărilor de democraţie populară“. In repetate rânduri, marea hală a fa­bricii de locomotive a răsunat puternic de scandarea lozincilor de luptă: „Jos cu călăii americani şi slugile lor! Să fie pus în libertate fără întârziere tovarăşul Jac­ques Duclos!“ In încheierea meetingului, participanţii au trimis o telegramă de protest guvernu­lui dolarizat al Franţei, cerând imediata punere în libertate a tovarășului Jacques­ Duclos. (Agerpres)* Lupta poporului francez nu va putea fi stăvilită Aurel Baranga Scriitor

Next