Scânteia Tineretului, iunie 1952 (Anul 7, nr. 968-992)

1952-06-01 / nr. 968

K „Scânteia tineretului“ Pag. 2-a 1 luni© 1952 Viaţa de organizaţie Cum am sprijinit alegerile organelor conducătoare U. T. M. încă dela început, organizaţia noastră s’a ocupat cu grijă de educarea tineretului în spiritul comunist, ţinând seama mai ales de faptul că la noi lucrează un mare număr de tineri. Una din metodele folosite pentru a asigura îndrumarea şi educarea tinerilor de către comunişti a fost aceea de a-i repartiza pe toţi membrii de partid pe diferite puncte de lucru asigurându-se astfel influenţa asupra massei de tineri din jurul lor. Acest lucru a dat rezultate bune, aşa au crescut la noi tineri de ispravă ca responsabilul brigăzii de dulgheri Pârjol Tudor, ca Văideanu Mihai Băltăţescu, tineri care au obţinut o bună calificare ca Bocşa Alexandru, Macarie Ion şi alţii. In ultimul timp s’a întărit şi îndrumarea organizaţiei de bază U.T.M de către partid prin aceea că au fost aleşi în comitetul organizaţiei de bază U.T.M câţiva comunişti care duc în rândul utemiştilor cuvântul organizaţiei de partid. Biroul organizaţiei noastre de bază a ajutat şi controlat îndeaproape munca comitetului organizaţiei U.T.M. La toate şedinţele de comitet cât şi la adunările generale ale utemiştilor, participă câte un membru al biroului organizaţiei de partid. Deasemeni, biroul nostru studiază planurile de muncă ale organizaţiei U.T.M. şi dă indicaţii concrete în legătură cu felul în care trebue legată mai strâns activitatea utemiştilor de munca de pe construcţia noastră, de sarcinile de plan, de problemele care frământă tineretul. In cadrul preocupării pentru îmbunătăţirea muncii politice în rândul tineretului noi am dat o deosebită atenţie alegerii organelor conducătoare ale organizaţiilor U.T.M., care trebuiau să ducă la o îmbunătăţire serioasă a activităţii organizaţiei de bază U.T.M., la intensificarea mobilizării utemiştilor în lupta pentru consolidarea succesului reformei băneşti. Biroul organizaţiei de partid a studiat directivele C. C. al U. T. M. cu privire la alegeri şi a controlat îndeaproape felul în care comitetul U.T.M., aplică principiile care stau la baza alegerilor, dându-i indicaţii şi împărtăşindu-i din experienţa noastră, pentru întocmirea planului de muncă în vederea alegerilor. In acelaş timp au fost trasate membrilor de partid sarcini legate de pregătirea alegerilor U.T.M., sarcina de a-i ajuta pe tineri în producţie şi calificare, în ridicarea nivelului lor politic. Biroul organizaţiei de partid a luat de asemenea măsuri ca să se popularizeze prin staţia de radioamplificare alegerile şi rezultatele obţinute de utemişti în producţie în cinstea acestei mari sărbători a lor. Sub îndrumarea comuniştilor, tinerii au obţinut în acest timp frumoase realizări. Cei 56 de utemişti care au lucrat în jurul tovarăşilor Dragomir Ion, Gligor Ion, şi alţii au reuşit să-şi îndeplinească cu 2 zile înainte de termen planul de producţie şi cinci dintre ei au fost declaraţi fruntaşi. Tinerii care au lucrat cu comuniştii Iordache Daniel, Stancu Ion şi alţii, şi-au îndeplinit planul cu cinci zile înainte de termen. Pregătirea politică s-a desfăşurat în bune condiţiuni, ea a dus la o creştere a nivelului politic şi conştiinţei utemiştilor, lucru care a reuşit mai ales în cadrul alegerilor unde utemiştii au dovedit maturitate politică şi orientare justă, alegând pe cei mai buni dintre ei în organele de conducere. Se poate afirma că reuşita adunărilor de alegeri a fost în bună parte determinată de faptul că biroul de partid a ajutat şi controlat îndeaproape pregătirile. Fiecare membru din birou a răspuns de alegeri, în câte o organizaţie de secţie, controlându-se deasemeni munca comitetului în vederea pregătirii conferinţei. Deasemenea biroul de partid a studiat darea de seamă şi a dat indicaţii în legătură cu felul in care trebuia îmbunătăţit conţinutul ei. La fiecare adunare de secţie cât şi la conferinţă au fost aleşi în prezidium membri ai biroului organizaţiei de partid care luând cuvântul, au arătat utemiştilor sarcinile însemnate pe care partidul le pune în faţa lor. Organizaţia de bază U.T.M. are de muncit intens pentru a-şi putea îndeplini aceste sarcini, pentru a da un ajutor de seamă organizaţiei noastre de partid. Tocmai de aceea noi am instruit îndată după alegeri noul comitet, arătându-i cum să traducă în viaţă hotărîrile adoptate la conferinţa organizaţiei de bază U.T.M. Construcţia noastră se înalţă pe zi ce trece, devine tot mai mândră. La această operă utemiştii aduc o preţioasă contribuţie. Noi îi vom sprijini pe utemişti cu toate forţele în aşa fel încât, odată cu construcţia, să crească tot mai mulţi tineri căliţi, luptători avântaţi pe frontul sociaismului şi păcii. Iordan Pandrea secretarul organizaţiei de bază P.M.R. de la Construcţia Tineretului — lucrările Canalului Dunăre-Marea Neagră Pregătiri intense pentru examene Pregătirea în vederea examenelor, a devenit o preocupare deosebită pentru organizaţia de bază U.T.M. din Şcoala Medie Silvică din Năsăud, regiunea Rodna. Comitetul organizaţiei de bază U.T.M., împreună cu direcţiunea şcolii şi tovarăşii profesori, nu precupeţesc niciun efort pentru îmbunătăţirea condiţiilor de învăţătură şi pentru a ajuta pe elevii râmaşi în urmă cu lecţiile. In acest scop, s’au format cu elevii ameninţaţi de corigenţă grupe de învăţătură pe materii, conduse de profesorii de specialitate. Temele care se discută în grupe, sunt extrase din planul de recapitulare a materiilor mai grele. De pildă, tovarăşii ing. Papazocol Victor şi Bacaş Octavia au ţinut lecţiile : topografia matematică şi proectele de plan. Deasemeni, se mai ţin zilnic de către tovarăşii profesori ore de consultaţie. In urma organizării grupelor de învăţătură, până acum 40 la sută din elevi ameninţaţi cu corigenţe şi-au îndreptat notele. Printre aceştia se află şi utemiştii Tilia Ion, Zăgreanu Gheorghe, Dan Nicodim, şi Vlad Niculae. Elevii Damian Viorel şi Novacovschi, fruntaşi la învăţătură şi practică, ajută cu drag pe colegii lor mai slabi. Astfel, Damian Viorel se ocupă zilnic de colegul său Vlad Niculae, iar Chambaş Ştefan, fiind ajutat în permanenţă de Morar Traian, a reuşit să nu mai aibă nicio corigenţă. Corespondent AUREL THANCA îşi ajută colegele Pe elevele clasei a X-a a Liceului de Fete din Lugoj, le preocupă felul în care se va prezenta întreaga clasă, la examenele de sfârşit de an. Pentru aceasta, elevele bine pregătite la materiile de curs le ajută pe colegele lor care mai au încă unele deficienţe în munca de învăţătură. De exemplu eleva Rodica Rujoni care a rămas corigentă în pătrarul I, la patru materii iar în pătrarul II la două materii, în pătrarul al treilea a reuşit să lichideze cu corigenţele datorită ajutorului tovărăşesc primit din partea utemistei Tidorescu. La fel şi eleva Popovici care a rămas corigentă în pătrarul I la şase materii iar în pătrarul II la cinci materii, în al treilea pătrar a reuşit să promoveze, tot datorită ajutorului dat de utemistele clasei a X-a. In această muncă elevele sunt ajutate şi de către tovarăşele profesoare. Tovarăşa profesoară de Ştiinţe Naturale, peste numărul de ore prevăzut în programa analitică, câte două ore săptămânal dă ore de consultaţii elevelor în cadrul cărora se adâncesc şi se clarifică problemele legate de lecţiile predate în cursul acelei săptămâni, iar acum în perioada examenelor, se lămuresc problemele ce privesc lecţiile din tot anul şcolar. Corespondent LAZAR BERNEANŢU De la lagărele naziste la lagărele hitlerilor americani In fiecare an, la sfârşitul lunii Mai, în fostul lagăr hitlerist de la Mauthausen din Austria, se adună delegaţi din toate ţările ai foştilor deţinuţi antifascişti din acest lagăr unde au fost ucişi peste 120.000 de oameni, dintre care 32.180 ostaşi şi ofiţeri sovietici. In apropierea Intrării fostului lagăr, delegaţii se opresc în faţa unui monument de piatră purtând în vârf o stea în cinci colţuri, ridicat în memoria eroului Uniunii Sovietice, general D. M. Karbâşev. In faţa acestui monument, ei aduc prinosul lor de recunoştinţă eroilor sovietici, care în ciuda măsurilor de nimicire fizică împotriva prizonierilor de război, luate de hitlerişti, au ştiut ca un Înalt patriotism să organizeze în diferitele lagăre ale morţii, rezistenţe eroice, care au deşteptat demnitatea omenească şi speranţa vieţii la sutele de mii de victime ale hitleriemului dela Maidanek, Auschwitz, Mauthauzen, Dachau, etc., etc. In lagărul dela Mauthauzen a fost ucis generalul Karbâşev, fiu devotat al Patriei Sovietice, fiindcă nu a vrut să-şi trădeze patria dragă. Cu alţi nouă sute de Internaţi, bănuiţi de hitlerişti ca răzvrătîţi ai lagărului, el a fost scos într’o noapte geroasă de Februarie, în curtea lagărului, act, el au fost despuiaţi de vestminte şi ţinuţi în ger. Călăii fascişti au turnat peste el apă rece până ce trupurile lor au fost prefăcute în sloiuri de ghiaţă. Eroicii oameni sovietici în frunte cu minunatul erou al Uniunii Sovietice, generalul D. M. Karbâşev, au preferat să moară în chinuri decât să-şi trădeze patria şi să se lase „selecţionaţi" de hitlerişti drept carne de tun împotriva popoarelor care luptau pentru libertate. ★ Fără să vrei, când auzi de ororile monstruoase care sepetrec, în lagărele fasciştilor americani de pe Insula Rocledo, îţi aduci aminte de lagărele hitleriste ale morţii. Numai că hitlerii americani, organizatorii de azi ai lagărelor morţii, îşi depăşesc cu mult în cruzime şi bestialitate predecesorii de la Maidanele şi Auschwitz, de la Mauthauzen şi Dachau. „Monştrii americani — dau alarma prizonierii scăpaţi din Infernul de pe Kociedo — comit pe insula Kociedo atrocităţi nemaipomenite împotriva prizonierilor." Iată numai câteva fragmente din scrisorile unor prizonieri care au izbutit să evadeze din infernul morţii de la Kodledo, publicate în ziarul coreean Nodon Sinmun în legătură cu atrocităţile călăilor americani. „Nici astăzi nu pot să-mi amintesc fără să mă cutremur de „lagărul“ din care am reuşit să fug, Gomie Tei Sang Iu. Am văzut cu ochii mei o femeie căreia călăii îi smulgeau unghiile. Am auzit ţipetele ei sfâşietoare. Unul din tovarăşii mei de nenorocire a înebunit de pe urma bătăilor. Americanii s’au descotorosit de el spânzurându-1...“ „In lagărul din Incon, — scrie Pak Un Hak — am fost aruncat într’o celulă plină până la refuz cu prizonieri de război răniţi. In aceeaşi celulă se aflau şi morţi. Era cu neputinţă să respiri din cauza duhoarei rănilor purulente şi a cadavrelor în descompunere. Răniţii zăceau pe podea“. Şi iată cum descrie Pak Un Haig aşa zisul „interogatoriu” la care a fost supus: „In drum spre camera de interogatoriu am trecut prin faţa mai multor celule — de fapt coteţe de fier — în care se aflau oameni aidoma unor schelete. Am fost împins într’o cameră mare. Intr’un colţ al camerei am văzut un prizonier de război atârnat cu picioarele de un cârlig. Ceva mai încolo zăcea un om cu mâinile şi picioarele legate -A. G. Vaida căruia i se turna apă în gură şi i se înfigeau ace de bambus în carne, în timp ce alţi călăi îl băteau cu ciomegele.“ Arătându-mi pe cei torturaţi, americanii m-au întrebat cu cinism dacă vreau să le împărtășesc soarta... Am fost torturat cu curent electric. Mi-am revenit în fire în celula „mea“. Ochii îmi erau plini de sânge“. Aceste fapte adeveresc încă odată caracteristica dată de marele Stalin armatelor imperialiste cotropitoare. Tovarăşul Stalin arată că ideia apărării patriei „a trebuit să dea, şi dă într’adevăr, naştere... la eroi" în timp ce „ideea cotropirii şi jefuirii unei ţări străine, ...a trebuit să dea, şi dă într’adevăr, naştere... la jefuitori de profesie, care sunt lipsiţi de orice bază morală“. Jefuitorii de profesie. imperialiştii americani, stânjeniţi în planurile lor banditeşti de perspectiva încheierii armistiţiului, încearcă să zădărnicească tratativele — acum, când celelalte probleme au fost rezolvate— prin cererea absurdă de a reţine peste 100.000 prizonieri coreeni şi chinezi, întreruperea tratativelor de la Panmunjon, sau chiar zădărnicirea lor, ar asigura mai departe fabuloase câştiguri rechinilor din Wall Street, prin continuarea războiului de cotropire şi menţinerea imul periculos focar de război în Asia. De aceea, în diferitele şedinţe ale tratativelor ei au ridicat, cu cinismul caracteristic gangsterilor, problema aşa-zisei “repatrieri voluntare“ a prizonierilor, apelând la formula fascistă a „selecţionării". Au trecut la această „selecţionare" cu mijloace pe care le-ar fi invidiat înaintaşii lor hitlerişti din lagărele de le Maidanek, Auschwitz, Mauthauzen, etc. Au încercat întâi, sub ameninţarea cu moartea, să forţeze prizonierii de război să semneze cu propriul lor sânge declaraţii de trădare a patriei. încercarea gestapoului american e rămas fără rezultate. Atunci, călăii au trecut la prefacerea insulei Rocledo într’un vast lagăr al morţii, în care au folosit şi îmbogăţit macabra „experienţă" a gestapoului hitlerist. Printre lagărele şi închisorile insulei, ei au înfiinţat camerele de aburi şi alte „laboratoare" de ucis oameni cu gaze toxice, sau cu arma bacteriologică. Jefuitorii americani se arată lipsiţi de orice morală. Din respect „pentru drepturile fundamentale ale omului“ de care fac caz la întrevederile de la Panmunion, supun prizonierii de război torturilor din cernerile de aburi şi folosesc spânzurătorile. In urma experienţelor pe baza „principiilor umane” de care sunt animaţi bandiţii americani şi care le sunt atât de scumpe încât le declamă pe undele tuturor „vocilor“, în luna Septembrie 1951 peste 200 prizonieri au fost injectaţi cu holeră. In afară de mijloacele „ştiinţifice“ jefuitorii americani folosesc pe insula Rocledo în vederea „selecţionării“ şi mijloacele mai puţin complicate ale „interogatoriilor". Numai într-o perioadă de şase luni, începând din octombrie 1951, nouă mii de prizonieri au fost supuşi „interogatoriilor”. Din aceştia, s’au întors în lagăr numai cinci sute. Restul n’au putut rezista „civilizaţiei“ americane. Insă cu toate măsurile luate de bandiţii americani, dintre care nu lipsesc nici mitralierele, nici tunurile, nici tancurile aruncătoare de flăcări, dragostea de patrie a prizonierilor nu poate fi înfrântă. Ideia apărării patriei a dat naştere între ei la eroi. Departe de a fi înfricoşaţi de măsurile teroriste ale gestapoului armatei americane, ei opun o rezistenţă eroică politicii banditeşti a „selecţionării“. Rezistenţa eroică a ostaşilor coreeni şi a voluntarilor chinezi, prizonieri de război, a adus la disperare pe călăii americani care şi-au văzut planurile de „selecţionare" condamnate. Imperialiştii americani şi mercenarii lor, educaţi în morala jefuitorilor de profesie, au trecut la masacrarea în massă făţişă şi directă, a prizonierilor. Au reînviat metodele hitlerist© de ucidere în massă. Numai în două luni, Ianuarie şi Februarie 1952, ei au împuşcat şi spânzurat peste 7000 de patrioţi. După demiterea şi retrogradarea generalilor Dodd şi Colson, foşti Oberführer americani ai „insulei morţii“, la Rocledo a apărut sângerosul general Boutner care şi-a inaugurat activitatea prin sfâşierea in bucăţi a celor „vinovaţi de răpirea lui Dodd”. Un singur lagăr de prizonieri s’a dovedit însă insuficient pentru oetea de sânge a purtătorilor „modului de viaţă american“. Au ieşit la iveală fapte cutremurătoare despre îngrozitoarele masacre făptuite de americani în lagărele de la Pusan, Masan, etc. Un comunicat al cartierului general al armatei a 8-a americane anunţă că infanteriştii americani având „experienţa luptelor“ au ucis sau rănit 86 prizonieri de război din lagărul de la Pusan. Comunicatul a trebuit să recunoască: „Fanaticii prizonieri comunişti au opus o rezistenţă îndârjită." Rezistenţa ostaşilor coreeni şi a voluntarilor chinezi prizonieri, împotriva măsurilor de „selecţionare“ americană, este o manifestare de eroism mişcător care poate fi insuflat numai de marea idee a apărării patriei. Crimele monstruoase săvârşite de bandiţii americani, barbarii secolului nostru care au întrecut în sadism şi bestialitate pe hitlerişti, au stârnit revolta Întregii omeniri dornice de pace. Din toate ţările democraţiei populare, din partea apărătorilor păcii din ţările capitaliste, din statele coloniale ale Asiei, se revarsă ca un torent indignarea şi mânia milioanelor de oameni împotriva asasinilor de profesie americani. Din toate părţile lumii se îndreaptă calda simpatie a luptătorilor pentru pace către eroicii ostaşi coreeni şi voluntari chinezi. In ţara noastră, crimele monstruoase de pe insula Kodledo au ridicat protestul energic al oamenilor muncii împotriva sângeroşilor călăi americani. „Numele generalilor Ridgway şi Clark, van Flett şi Dodd, au spus muncitorii de la „Steaua Roşie" sunt rostite astăzi de zeci şi zeci de milioane de oameni cu aceiaşi ură cu care acum câţiva ani se vorbea despre călăii hitlerişti Goring şi Himmler, Guderian şi Manteuffel. Iar muncitorii de la uzinele „Steagul Roşu“, în moţiunea care au trimis-o O.N.U.-lui, scriau: „Plini de indignare şi ură cerem cu hotărîre ca O.N.U. să pună capăt crimelor nemaipomenite săvârşite de imperialiştii americani împotriva eroicelor popoare coreean şi chinez“. Ucigaşii americani trebue să răspundă de crimele săvârşite de ei. Organizatorii lagărelor, ai torturilor rafinate, ai camerelor de asfixiere de pe insula Kodledo cât şi din celelalte lagăre americane, trebue judecaţi şi pedepsiţi ca şi ucigaşii hitlerişti, organizatorii Maidanekului, Auschwitziul, Dachaului, etc. Sfârşitul lor va fi şi mai jalnic decât cel al pretendenţilor hitierişti la dominaţia globului. Criminalii şi jefuitorii de profesie din Wall Street, ucigaşii îmbrăcaţi în uniforme ale armatei americane, schingiuitorii prizonierilor de război coreeni şi chinezi trebue să dea socoteală pentru crimele lor! Lupta masselor populare dornice de pace şi libertate din toate ţările poate impune pacea în Coreea. Bandiţii americani să ştie că crimele lor nu vor fi uitate. „Numai nişte oameni josnici şi ticăloşi, — a arătat tovarăşul Stalin, vorbind despre hitlerişti — lipsiţi de cinste şi căzuţi în starea de animalitate, pot să-şi permită astfel de mârşăvii... Numele lor sunt cunoscute de zeci de mii de oameni chinuiţi. Să ştie aceşti călăi că nu vor scăpa de răspunderea crimelor făptuite de ei şi că nu vor fugi de mâna necruţătoare a popoarelor chinuite“. Aceste cuvinte se potrivesc azi pe deplin şi hitleriştilor americani. Decada R. S. S. Ucrainiene Vizite ale delegaţilor R. S. S. Ucrainiene In cursul dimineţii de ieri, pictorul M. I. Hmelco, laureat al Premiului Stalin, membru al delegaţiei R S.S. Ucrainiene, a vizitat expoziţia „Lupta pentru independenţă a poporului oglindită în arta plastică”, din localul muzeului Simu. Oaspetele a fost însoţit de tov. Boris Caragea, maestru emerit al artei din R.P.R., preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici şi de alţi reprezentanţi ai artei noastre plastice. Pictorul M. I. Hmelco s-a întreţinut îndelung cu tov. Boris Caragea asupra lucrărilor plastice româneşti, exprimându-şi preţuirea pentru operele marilor înaintaşi ai picturii noastre. Sâmbătă dimineaţa, colectivul de actori şi regizori al Teatrului Municipal din Capitală a avut bucuria să primească în mijlocul său pe artistul şi regizorul M. M. Kruselniţki, de la Teatrul „Ivan Franko“ din Kiev, artist al poporului al U.R.S.S., de două ori laureat al Premiului Stalin, însoţit de E. N. Postnikova, învăţătoare emerită a R.S.S. Ucrainiene. Intr’o atmosferă de colaborare şi frăţească prietenie, împărtăşind din bogata sa experienţă, regizorul ucrainian Kruşelniţki a discutat cu colectivul de actori şi regizori asupra spectacolului cu piesa Liubov Iardvaia“, prezentat pe scena Teatrului Municipal. (Agerpres) Conferinţe Decada R.S.S. Ucrainiene, măreaţa sărbătoare a frăţiei poporului nostru cu poporul ucrainian, prilejuieşte în Capitală ca şi în întreaga ţară, manifestări entuziaste de dragoste pentru harnicul popor care construeşte orânduirea comunistă în întinsa Ucraină. Peste tot, sărbătorirea Decadei face să răsune cu intensitate sporită străvechea prietenie cu poporul ucrainian, prietenie închegată cu jurământ de sânge pe câmpurile de luptă. Prietenia noastră cu poporul ucrainian s’a născut în lupta pentru realizarea idealurilor comune. Aceste sentimente au răsunat puternic în adunările care au avut loc Sâmbătă în Capitală. La Teatrul de Stat de Operetă erau prezenţi numeroşi artişti, muncitori şi funcţionari ai teatrului. In conferinţa pe care a ţinut-o cu acest prilej, tov. Paul Ionescu, director de scenă, a făcut un scurt istoric al luptelor poporului ucrainian pentru libertate şi fericire. După ce a evocat luptele glorioase pe care ucrainienii le-au dus, alături de poporul rus, împotriva Imperiului otoman, conferenţiarul a arătat că în urma victoriei Marei Revoluţii Socialiste din Octombrie, Ucraina a trecut pentru totdeauna în marea familie a popoarelor sovietice. Niciuna din piedicile ridicate de imperialişti şi de uneltele lor, gardiştii albi, nu au putut opri poporul ucrainian să meargă pe drumul deschis de Lenin şi Stalin. In încheiere, conferenţiarul a arătat că poporul ucrainian nu încetează nicio clipă măreaţa luptă pentru pace, pe care o duce alături de toate popoarele Uniunii Sovietice, de toate popoarele lumii. O manifestare asemănătoare a avut loc şi la şcoala medie tehnică de comerţ nr 1 Au participat elevii şi corpul didactic al şcolii, precum şi numeroşi delegaţi ai birourilor A.R L.U.S. de la şcolile din raion. Tov. Virginia Sireteanu, preşedinta cercului A.R.L.U.S., a conferenţiat despre desvoltarea economică şi culturală a R.S.S. Ucrainiene, în anii puterii sovietice, precum şi despre legăturile străvechi ale poporului nostru cu poporul ucrainian. Elevele şcolii au recitat apoi în limba rusă, poezii din Taras Şevcenco, iar corul şcolii a interpretat minunate cântece ucrainiene. ★ Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. anunţă conferinţa tov. Tiţă Florea, membru în Biroul Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., cu subiectul: „Alături de popoarele Uniunii Sovietice poporul ucrainian luptă pentru pace". Conferinţa va avea loc Luni 2 iunie, ora 18, în sala Casei Prieteniei Româno- Sovietice din Calea Victoriei nr. 42. Va urma filmul „Taras Șevcenco“. Corul popular ucrainian de stat a sosit la Constanta In cadrul sărbătoririi Decadei R.S.S. Ucrainiene. Vineri a sosit în oraşul Constanţa, corul popular ucrainian de stat de sub conducerea lui G. Veriovca, laureat al Premiului Stalin. Pe peronul gării Constanţa, solii artei ucrainiene, au fost întâmpinaţi de reprezentanţi ai organizaţiilor de massă şi de un mare număr de oameni al artei şi culturii din oraş şi regiune, de numeroşi elevi şi pionieri. In seara aceleaşi zile, în parcul „Maxim In cadrul „Decadei R.S.S. Ucrainiene", Caisa Prieteniei Româno-Sovietice, organizează Luni 2 Iunie a.c. orele 18 în sala Bibliotecii Centrale A.R.L.U.S. din Str. Gorki“ din localitate, peste 3.000 oameni ai muncii, stahanovişti şi fruntaşi în producţie de pe şantierele Canalului Dunăre- Marea Neagră, muncitori, intelectuali, elevi şi pionieri, au admirat frumoasele cântece populare şi varietatea dansurilor populare ucrainiene, interpretate cu deosebită măestrie de artiştii poporului vecin şi prieten. La sfârşitul spectacolului, oaspeţii s-au bucurat de o entuziastă manifestaţie de simpatie din partea celor prezenţi. (Agerpres). Ion Ghica nr. 5, prezentarea cărţii „Cobzar“ de Taras Şevcenco. Prezentarea va fi făcută de tovarăşul Victor Tulbure. Va urma filmul „Taras Şevcenco". Spicele Platon Voronco Nu sclipesc trandafiri rubinii, Nici petale nu sboară pe-alee, Ci din zori se iviră copil Să culeagă în alte spice. Vântul plin de răcoare-a sbucnit. Le-a zâmbit raza soarelui caldă Şi acum pe ogorul Iubit Spice multe au strâns laolaltă. Peste pletele lor strălucesc Spice falnice ’n grea diademă; Aşa spice'n colhozuri doar cresc Şi pe marea sovietică stemă. Traducere de N. I. PINTILIE student la Şcoala de literatură şi critică literară „Mihail Eminescu“ Prezentarea cărţii „Cobzar” de Taras Şevcenco Din creaţia poeţilor sovietici ucrainieni IV mergem la luptă Pavlo Tâcina O, glia mea natală, sfânt tezaur I Iubita mea, tu patrie de auri Din nou năvală? Duşmănos război? Te ascultăm: la luptă mergem noi. Ce cată hoardele jefuitoare? De ce vor să te cotropească oare? Pentrucă numai tu pe-acest pământ Eşti liberă, eşti soare cald şi sfânt! De-aceea turbă el şi se mânie, Că drept şi’nalt ni-i grâul pe câmpie; Şi deaceea se grăbesc el foarte, Căci ceasul lor din urmă nu-i departe. In Europa neamuri apăsate S’or ridica spre zori de libertate. Noroadelor acestea sprijin, steag, Le eşti doar tu, pământ sovietic drag. Da, vom zdrobi duşmanul ! Nu odată De slavă ne-a fost oastea ’ncununată. L-om frânge, căci cu noi pe-acest pământ Dreptatea, adevărul, Stalin sânt! O, glia mea natală, sfânt tezaur ! Iubita mea, tu patrie de auri Din nou năvală? Duşmănos război? Te ascultăm; la luptă mergem noi. 1941. I Traducere de E. AGRIGOROAEI student la Şcoala de literatură şi critică literară „Mihail Eminescu“ S’a deschis Spartachiada pionierilor şi şcolarilor Intr’o atmosferă sărbătorească, pe stadionul Dinamo din Şoseaua Ştefan cel Mare, s’a deschis Sâmbătă după amiază Spartachiada pionierilor şi şcolarilor. Tribunele fremătau de voioşia miilor de pionieri şi şcolari veniţi din toate colţurile Capitalei să asiste la întrecerile acestei minunate competiţii sportive care se desfăşoară cu prilejul zilei de 1 Iunie, Ziua Internaţională pentru Apărarea Copilului. Cei mai buni pionieri şi şcolari ai Capitalei, fruntaşi la învăţătură şi sport, îşi dispută, în cadrul acestei competiţii, întâietatea la atletism, gimnastică volei, oină şi şah. Festivitatea de deschidere a început prin defilarea coloanei de pionieri şi şcolari. In ritmul tobelor şi în sunetele trompetelor tinerii sportivi participanţi la întreceri frumos echipaţi în tricouri multicolore au salutat tribunele. In fruntea coloanei un grup de pionieri purta tabloul genialului conducător al oamenilor muncii de pretutindeni, al celui mai bun prieten al copiilor, tovarăşul Statin. Un alt grup purta cu mândrie portretul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, părintele iubit al copiilor din ţara noastră. A luat cuvântul tov. Vasile Dascălu, secretar al Comitetului orăşenesc U.T.M. Bucureşti, care a transmis un salut fierbinte şi urări de succes pentru noi victorii sportive participanţilor la Spartachiada pionierilor şi şcolarilor. Pionierii şi şcolarii au manifestat cu însufleţire pentru prietenia cu pionierii şi şcolarii sovietici. Ei au scandat îndelung numele lui I. V. Stalin şi al tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej. Apoi a început desfăşurarea primelor întreceri sportive care vor continua astăzi Duminică 1 Iunie, începând de la ora 9, pe acelaş stadion. (Agerpres) La un seminar general recapitulativ au început seminariile generale recapitulative de închidere a anului de învăţământ politic la sate. Pentru aceste seminarii elevii cercurilor şi cursurilor politice s-au pregătit cu multă sârguinţă şi însufleţire. Seminariile generale recapitulative sunt un minunat prilej de întărire şi verificare a cunoştinţelor dobândite în timpul întregului an de învăţământ politic. Elevii cercului politic care studiază Statutul U.T.M., din comuna Odobeşti, raionul Răcari au reuşit să răspundă bine la seminarul general recapitulativ, dovedind o cunoaştere temeinică a problemelor care au fost puse în discuţie de tovarăşa propagandistă Chiosea Eugenia. Fotografiile redau unele aspecte din activitatea cercului politic în perioada de pregatire şi desfăşurare a seminarului general recapitulativ. Propagandista cercului politic, Chiosea Eugenia, a studiat cu multă atenţie materialul bibliografic, străduindu-se să cunoască bine problemele pentru a putea conduce cu succes seminarul, pentru a-i ajuta pe elevii săi să răspundă cât mai bine (prima fotografie). La propagandista cercului au venit elevii Stan Gh. Ioan şi Nicolae Ştefania. Ei sunt dornici să-şi lămurească o serie de probleme pe care nu le-au înţeles îndeajuns de bine prin studiul individual. Aci, în cadrul consultaţiei, se limpezesc nelămuririle; cunoştinţele sunt acum mai complete şi mai trainice, (fotografia a doua). In perioada de pregătire pentru seminar elevii fruntaşi l-au ajutat în studiu pe cei slabi. Eleva fruntaşă a cercului politic Nicolae Ştefania este şi secretara organizaţiei de bază U.T.M. Adevărat exemplu de muncă stăruitoare pentru continua ridicare a nivelului său ideologic, tovarăşa Nicolae Ştefania l-a ajutat îndeaproape pe elevul Iiie Marin, care la seminarul recapitulativ a răspuns bine. (fotografia a treia). A început seminarul recapitulativ. Elevii, îmbrăcaţi în haine sărbătoreşti, iau parte cu însufleţire la discuţii. Fiecare este nerăbdător să răspundă, să lămurească tema pusă în discuţie. Vorbeşte acum Bălăceanu Maria. Ea răspunde limpede, stăpână pe cunoştinţe. (fotografia a patra) Seminarul general recapitulativ a arătat progresele utemiştilor în însuşirea minunatei învăţături marxist-leniniste, lărgirea cunoştinţelor lor politice. Seminarul a încheiat cu succes munca de un an pregătind începutul unui nou an de studiu şi mai perseverent, şi mai bogat în roade.