Scânteia Tineretului, iulie 1952 (Anul 7, nr. 993-1019)
1952-07-01 / nr. 993
Tot sprijinul concursului artistic organizat de C. G. M. Voioşia,, optimismul şi elanul creator specifice tinerei noastre generaţii, îşi găsesc o fericită expresie în activitatea artistică a tinerilor, în participarea lor însufleţită la concursurile de cântece şi dansuri, de teatru şi recitări. Contribuind din plin la îmbogăţirea vieţii culturale a tineretului muncitor, aceste concursuri crează totodată în rândurile sale o mai puternică dragoste de muncă productivă, în scopul îndeplinirii cu succes a planului de stat. Organizarea celui de al treilea concurs pe ţară al echipelor artistice de amatori ale sindicatelor între 1 Mai 1952 şi 1 Mai 1953, concurs care depăşeşte prin amploarea sa trecutele întreceri artistice între echipele sindicale, oferă organizaţiilor de bază U. T. M. un nou prilej de intensificare a activităţii artistice a tineretului. Pentru organizaţiile de bază U.T.M. însemnătatea deosebită a noului concurs artistic organizat de C.G.M. constă în aceea că el este un mijloc de seamă pentru ridicarea pe o treaptă superioară a activităţii tinerilor artişti amatori, pe calea indicată de Hotărîrea Plenarei a Vl-a a C.C. al U.T.M. cu privire la munca culturală de massă. Comitetul organizaţiei de bază U.T.M. de la Fabrica de postav din Buhuşi înţelegând just rolul concursului a repartizat utemişti de nădejde care să răspundă fiecare de munca tinerilor dintr’o anumită ramură a activităţii cultural-artistice. Aceasta îi permite să urmărească îndeaproape contribuţia pe care tinerii o dau bunului mers al concursului. Unele comitete U.T.M. neglijează însă îndatoririle lor în direcţia activităţii artistice, subapreciind importanţa concursului. O asemenea stare de lucruri există la uzinale , Sovinmntractor“ din Oraşul Stalin. După cum ne scrie într’o corespondenţă tânărul muncitor Carol Szabó, de o bucată de vreme nimeni ■nu are în comitetul U.T.M. sarcina de responsabil cultural. Ca urmare a acestui fapt, majoritatea tinerilor sunt mobilizaţi numai pe hârtie la repetiţiile ansamblului artistic, iar cei câţiva tineri care activează totuşi în ansamblu, manifestă adeseori purtări nejuste, acte de indisciplină. Cel de al treilea concurs artistic pe ţară iniţiat de C.G.M. , menit să aducă o contribuţie de preţ la educarea comunistă a oamenilor muncii tineri şi vârstnici, la desvoltarea mişcării de massă a artiştilor amatori din fabrici, uzine, şantiere, instituţii, S.M.T. şi gospodării agricole de stat — va scoate desigur la iveală noi şi valoroase elemente tinere talentate. In descoperirea, stimularea şi creşterea acestora, organizaţiile U.T.M. au un cuvânt greu de spus. Dealungul concursului ele trebue să lupte necontenit pentru promovarea celor mai buni tineri amatori de artă în echipele artistice, combătând orice tendinţe de vedetism sau de limitare a formaţiunilor artistice la grupuri restrânse de „talente deosebite”. Introducerea pe scară largă a cercurilor artistice de amatori ale tineretului ,tocmai cu scopul de a forma şi încuraja pe tinerii talentaţi care sunt dornici să ducă activitate artistică, de a ajuta la creşterea calităţii muncii artistice, va da posibilitatea organizaţiilor U.T.M. să-şi îndeplinească cu succes sarcina de a împrospăta cu cadre tinere, talentate, rândurile artiştilor amatori, de a sprijini astfel concursul. Pentru asigurarea unei rodnice desfăşurări a concursului, este necesar ca tinerii din instituţiile de artă, tinerii compozitori, dirijori şi instrumentişti, tinerii actori şi regizori, studenţii institutelor de artă, să dea un sprijin permanent artiştilor amatori. Să fie urmat exemplul colectivului Teatrului Tineretului, care a îndrumat îndeaproape activitatea echipei teatrale a muncitorilor de la F. C. „Gheorghe Gheorghiu-Dej“, contribuind la succesele acestei echipe. Unul din principalele țeluri pe care le are concursul artistic al C.G.M. este lărgirea repertoriului de cântece, dansuri şi piese de teatru al echipelor artistice de amatori. A ajuta la realizarea acestui ţel, înseamnă pentru organizaţiile U.T.A. a depune toate eforturile, pentru ca echipele artistice sindicale — formate în mare parte din tineri — să includă în repertoriul lor şi anumite piese şi cântece specifice de tineret. Organizaţiile U.T.M. trebue să-şi facă un punct de onoare ca echipele sindicale de cor să interpreteze asemenea cântece dragi tinerilor cum sunt „Marşul comsomoliştilor“ de Novicov, „Cântecul tineretului sovietic” de Tuliov, „Cântec tineresc pentru pace“ de Anatol Vieru, „Codrule frunză galbină“ de Florin Comişel, etc. O condiţie de bază pentru ca participarea tineretului la concursul echipelor artistice de amatori ale sindicatelor să fie cât mai rodnică, este strânsa colaborare dintre comitetele organizaţiilor de bază U.T.M. şi organele sindicale. Nu trebue să se mai întâmple asemenea cazuri ca cele petrecute în Capitală unde — datorită lipsei de colaborare cu organele sindicale — reprezentanţii comitetelor raionale U.T.M. „1 Mai“ şi „23 August“ nu au luat parte la constituirea respectivelor comisii raionale de concurs. Comitetele regionale, raionale şi orăşeneşti U.T.M., ca şi comitetele organizaţiilor de bază au datoria să se preocupe cu toată dragostea de problemele pe care le ridică participarea tineretului la concursul artistic organizat de C.G.M. Ele trebue să antreneze cât mai mulţi tineri muncitori în echipele artistice sindicale, să se îngrijească îndeaproape de educaţia politică, de disciplina şi comportarea tinerilor artişti amatori, de mobilizarea lor la repetiţii. Prin întreaga lor activitate pe acest tărâm organizaţiile U.T.M. trebue să răspundă năzuinţei tineretului de a duce o variată activitate artistică. Acordând tot sprijinul concursului pe ţară al echipelor artistice sindicale, să luptăm pentru un nou avânt al activității tinerilor artiști amatori din patria noastră. In concediu In timpul concediului de vară, oamenii muncii plecaţi la odihnă în staţiuni balneare şi climaterice, pe malul însorit al mării sau pe culmile împădurite ale munţilor, se bucură din plin de o odihnă plăcută, de soare, de frumuseţile naturii. Iată în fotografia noastră un grup de oameni al muncii aflați la odihnă la băile „Victoria“, regiunea Bihor. Proletari din toate ţările, uniţi-vă — — ^ ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI MUNCITOR Seria ll-a Anul IV Nr. 993 4 PAGINI — 20 BANI Marţi 1 Iulie 1952 In numărul de azi: LT. ION MARGINEANU: Comandantul (pag. Il-a). Conturile personale de economii (pag. Il-a). întrebări şi răspunsuri: De ce fulgeră, trăzneşte şi tună? (pag. Il-a). P. NIŢA: Alexandru Cazabană „Din vremea aceea“ (pag Il-a). LARISA COREŢCHI: Doi prieteni (pag. Il-a). W. ZAGORODNAI: Grădinița de copii a unui colhoz ucrainian (pag. IlI-a). Salut sesiunii Consiliului Moritdial al Păcii (pag. IV-a). Malthusiarrismul — ideologia hitlerilor americani (pag. IV-a). Libertate lui Jacques Duclos (pag. IV-a). Lucrările consfătuirii pe ţară a muncitorilor mineri din industria carboniferă Sâmbătă seara au continuat la Petroşani desbaterile consfătuirii pe ţară a muncitorilor mineri. In cursul consfătuirii au luat cuvântul mineri stahanovişti şi fruntaşi în producţie, ingineri şi tehnicieni. Redăm mai jos, în continuare, desbaterile consfătuirii. Cuvântul stahanovistului Grigore Şiller de la mina Petrila In numele minerilor dela Petrila, stahanovistul Şiller Grigore exprimă dragostea minerilor pentru Partidul Muncitoresc Român şi Comitetul său Central. Tovarăşul Şiller Grigore arată că pentru ca mina Petrila să îndeplinească planul, trebue să se dea o mare atenţie ridicării cadrelor calificate. Mulţi mineri au calificat noi tovarăşi de muncă, dar sunt mulţi alţii care, dimpotrivă, au arătat nepăsare faţă de o problemă atât de însemnată, cum este ridicarea de noi cadre calificate. In vederea pregătirii cât mai temeinice a noi cadre de mineri, e necesar să arătăm tinerilor pe care îi instruim cum să controleze locul de muncă, cum să-l urmeze pentru a nu se întâmpla accidente. ,,Eu, de pildă, — spune vorbitorul — lucrez în mină de 24 de ani şi în acest timp nu am fost accidentat niciodată. Tovarăşii tineri trebue învăţaţi cum să bată găurile pentru înaintare, pentru a scoate cât mai mult cărbune şi pentru a face economii de explozibil. Este necesar ca minerii mai vârstnici să fie totdeauna exemplu în ceea ce priveşte disciplina muncii. Trebue să spun că sprijinul pe care comitetul de partid, comitetul de întreprindere şi conducerea exploatării îl acordă calificării de noi cadre de mineri lasă de dorit. Tovarăşii calificaţi sunt prea des mutaţi, uneori, chiar a doua zi, de la un loc de muncă la altul. Unii maiștri nu lămuresc pe tineri cum să folosească din plin cele 8 ore de lucru, de ce este necesar să respecte disciplina muncii, nu se interesează îndeaproape de materialul de care tinerii au nevoie. Conducerea minei Petrila are datoria să se intereseze mai îndeaproape de tinerii mineri, să se îngrijească cu mai multă atenţie de hrana lor, de căminele în care ei locuiesc. Stahanovistul Şiller a arătat că trebuesc depuse eforturi sporite pentru ridicarea producţiei, micşorarea preţului de cost, realizarea de economii, întărirea disciplinei în muncă şi lichidarea rămânerii minelor sub plan. Noi, minerii mai vârstnici, împreună cu tineretul — sub conducerea partidului — putem realiza lucruri însemnate, putem răsturna şi munţii. In numele minerilor şi tehnicienilor minei Petrila, tov. Şiller şi-a luat angajamentul că minerii şi tehnicienii minei vor depăşi planul pe anul 1952, sunt aprovizionate suficient. Există unele lipsuri şi în ceea ce priveşte aprovizionarea cu carne, zarzavaturi, etc. Propunând o serie de măsuri pentru ridicarea nivelului de trai, material şi culturor, ing. Săvescu Constantin — Codlea — spune : Vin la această consfătuire de producţie cu două probleme : aceea a tehnicii securităţii şi a birocratismului din Direcţiunea Carboniferă. La minele de cărbuni Codlea şi Căpeni, tehnica securităţii nu este aplicată aşa cum trebue şi este considerată de anumiţi tehnicieni ca o greutate în calea producţiei. Această mentalitate se vede chiar şi la Direcţia Generală Carboniferă unde secţia Protecţia Muncii are o activitate de birou, transmiţând dispoziţii de a căror executare răspund pe rând când inginerul şef, când directorul, dar controlul şi îndrumarea pe teren rămân aproape inexistente. Nici comitetul de întreprindere nu este mai activ în această privinţă. Deşi este ştiut că hârtiile în majoriatea rai al minerilor, tov. Ralea a exprimat apoi hotărîrea colectivului de muncitori şi tehnicieni al minei Anina de a-şi îndeplini cu cinste sarcinile ce îi revin, cazurilor sunt rezolvate de către ingineri şi tehnicieni, totuşi ne vin din partea Direcţiunii Generale un număr mare de adrese prin care ni se cer diverse situaţii cu date fixe de prezentare, adrese sosite de multe ori după termenul fixat pentru a se trimite situaţia respectivă. Lucrările prea mari de birou ocupă prea mult timp, şi astfel inginerii şi tehnicienii nu-şi pot rezolva problemele de teren. Oare ce se ascunde în spatele acestor hârţoage cerute zilnic ? Propun ca Direcţiunea să studieze această problemă. Termin strigând : Trăiască Partidul Muncitoresc Român în frunte cu Comitetul Central (aplauze vii şi puternice). Trăiască marea Ţară a Socialismului, Uniunea Sovietică în frunte cu tovarăşul Stalin, conducătorul iubit al tuturor oamenilor muncii din lumea întreagă (aplauze prelungite, urale şi aclamaţii). Cuvântul inginerului Constantin Săvescu de la Codlea Cuvântul tov. Anton Raica de la mina Anina Noi, minerii din regiunea Timişoara, simţim o mare bucurie şi este pentru noi o mare cinste că putem veni în faţa conducerii partidului şi guvernului, să arătăm o serie de probleme referitoare la îndeplinirea şi depăşirea planului nostru. Muncitorii mineri muncesc cu avânt, dornici să îndeplinească planul. Totuşi, planul nu s’a îndeplinit din mai multe cauze, . ir.tcc care. ..pszc ac vugoveie, de mineri calificaţi, lipsa unei strânse colaborări între sindicat şi conducerea întreprinderii şi slăbiciunile pe care le-a avut comitetul de întreprindere în organizarea întrecerii socialiste. Ne-am mulţumit să organizăm întrecerea socialistă între echipele de mineri numai prin contracte scrise, însă nu am căutat să asigurăm minerilor în întrecere şi condiţii favorabile pentru ca aceştia să-şi poată duce la îndeplinire angajamentele. Cadrele tehnice nu s’au interesat totdeauna ca echipele, în întrecere, să primească şi materialele de care au avut nevoie (lemn, scânduri, scule, vagonete goale, etc.). Inginerii şi tehnicienii ne dau un mare sprijin, cei mai mulţi din ei muncesc cu dragoste pentru a scoate mai mult cărbune necesar ţării. La consfătuirile de producţie pe exploatare, pe care le organizează comitetul de întreprindere, sunt însă unii ingineri şi tehnicieni care îşi dau angajamente, dar nu totdeauna caută să le aducă la îndcvdini c- - Iar in loc să stijrlp'-'e tutui să''îndeplinească planul, studiază cum să motiveze de ce nu l-au îndeplinit. Intorcându-ne la locul nostru de muncă, vom munci cu hotărîre pentru a organiza întrecerea socialistă pe baze temeinice, pentru ca ea să ne poată ajuta la îndeplinirea şi depăşirea planului. Pe cei care nu vor să meargă alături de clasa muncitoare şi nu vor să sprijine lupta pentru pace şi socialism, îi vom demasca, sâ-i ştie toată lumea, ca duşmani ai mersului nostru înainte, spre o viaţă fericită. In continuare, tov. Raica, după ce a arătat că mărfurile pe puncte se dau toate, a semnalat că sucursalele din Doman, Secul, Lupac ale cooperativei „Munca“ nu Pentru o recoltă bogată în sorprîs CALARASI. — (Dela TRAIAN BOBEŞ, corespondent). Membrii gospodăriei agricole colective „Gheorghie Dimitrov” din satul Ceacu, raionul Călăraşi, luptă pentru a obţine o producţie mare de cereale, aplicând cu succes minimele agrotehnice. Sub îndrumarea permanentă a organizaţiei de partid şi antrenaţi în întreceri socialiste, colectiviştii din Ceacu au reuşit ca până în seara zilei de 24 iunie ax. să secere 10 hectare cu secară şi 12 hectare cu orz de toamnă. Respectând minimele agrotehnice, ei au făcut odată cu secerişul şi desmiriştitul. Astfel au reuşit ca în câteva zile să termine complect şi cu desmiriştitul terenului de pe care s'a recoltat secara şi orzul de toamnă. Cu sprijinul tractoriştilor După alegerea noului comitet, munca organizaţiei de bază U.T.M. dela S.M.T. Bujoru din regiunea Galaţi, s’a îmbunătăţit în mod simţitor. Tinerii din organizaţia de bază U.T.M. a acestei staţiuni s'au pregătit temeinic pentru a ajuta efectiv pe colectivişti şi ţăranii muncitori să-şi strângă recoltele la vreme, fără pierderi şi să-şi desmiriştească ogoarele la timp. In comuna Bujoru, tractoriştii au dat un preţios sprijin ţăranilor muncitori să-şi recolteze şi să-şi treere rapiţa în bune condiţiuni. Pe aria amenajată cu sprijinul tractoriştilor, ţăranii muncitori din Bujoru au început apoi treerişul rapiţei recoltate. Şi în numai trei zile, ei au terminat de treerat rapiţa. Tractoristul Popa Mircea, conducătoarea de batoză Maranca Ghiţă şi Leon Leonte, mecanic agricol, s-au evidenţiat prin munca pe care au depus-o la treeriş. Corespondent MĂRICEL PLĂCINTĂ Astfel poate fi sporită contribuţia utemiştilor IAŞI. (De la corespondentul nostru). In regiunea Iaşi, munca de îngrijire a culturilor, conform minimelor agrotehnice, se desfăşoară în ritm crescând. Printre primii care au executat lucrările de îngrijire a culturilor, respectând minimele agrotehnice sunt utemiştii. In satul Jara din comuna Tg. Frumos, utemiştii Chelărescu Ştefan, Pricop Vasile, Bivol Petru şi alţii sunt fruntaşi la îngrijirea culturilor. Ei au făcut primii plivitu, păioaselor şi câte două praşile la culturile prăşitoare. Participarea utemiştilor din ţara la muncă şi respectarea agrominimului se datoreşte organizaţiei de bază UTM care se strădueşte să fie un preţios sprijin al organizaţiei de partid din sat în lupta pentru o recoltă bogată. Membrii comitetului organizaţiei de bază UTM, agitatorii şi utemiştii fruntaşi în muncă s-au sfătuit cu ţăranii muncitori din sat, îndemnându-i să aplice minimele agrotehnice. Ascultându-le îndemnul, ţăranii muncitori Ştefan Nicolae, Ioan Cheleu şi alţii au făcut lucrările de îngrijire la timp. De curând comitetul organizaţiei de bază UTM din Jara şi-a alcătuit un plan de muncă, stabilind chipul în care cei peste 60 de utemişti şi tineri din sat vor munci în campania de recoltare. Astfel pentru a uşura mobilizarea utemiştilor şi a tineretului la muncă, satul a fost împărţit în 4 sectoare. Pentru fiecare sector a fost repartizat câte un membru din comitet şi câte un agitator care şi-au alcătuit colective din utemişti şi tineri ţărani muncitori fruntaşi în celelalte campanii. Intr’unul din sectoare întâlnim pe tovarăşa Elena Iliescu, membră, în comitetul organizaţiei de bază UTM, agitatorul Ştefan Anăstasoaie şi utemiştii fruntaşi Emil Penciuş şi Marin Zugravu. Comitetul organizaţiei de bază U.T.M. a îndrumat deasemeni pe agitatori şi pe utemişti, să ducă o luptă înverşunată împotriva chiaburilor care vor încerca să saboteze strângerea recoltei, şi să demaşte fără cruţare orice uneltire chiaburească. Sprijinită de organizaţia de partid, organizaţia de bază UTM pregăteşte acum un festival artistic in legătură cu muncile agricole, care va fi prezentat în cadrul căminului cultural. Chipul în care utemiştii din tara şi-au organizat munca pentru a sprijini cu toate forţele bătălia recoltei, pentru a îndeplini sarcinile trasate de hotărîrile partidului şi guvernului, trebue considerat ca un bun exemplu şi însuşit şi de alte organizaţii de bază. Cuvântul tov. Kis Crăciun dela minele din regiunea Bihor In numele muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor dela minele de lignit şi nisip asfaltos Derna-Tătăruş şi Sărmăşag din regiunea Bihor, a vorbit tov. Kis Crăciun. El a arătat că cu toate că la aceste întreprinderi miniere lucrează" un număr destul de mare de semiproletari, totuşi întrecerea socialistă a cuprins majoritatea muncitorilor de aici, fapt care le-a dat putinţa să obţină succese însemnate în producţie. Astfel, la întreprinderea Sărmăşag, planul semestrial a fost depăşit cu 5%, iar la Derna-Tătăruş s-a reuşit, pentru prima oară în acest an, depăşirea cu 4% a planului pe lunile Mai şi Iunie. Cu toate aceste realizări, in munca direcţiilor, a organizaţiilor de partid şi a comitetelor de întreprinderi mai există încă numeroase lipsuri: întrecerea socialistă are de multe ori un caracter femn şi birocratic, neurmărindu-se în suficientă măsură evidenţa angajamentelor şi a realizărilor obţinute de muncitori în întreceri. Noi nu folosim încă toate mijloacele de propagandă şi stimulare ce ne stau la îndemână, pentru popularizarea fruntaşilor şi stahanoviştilor şi a metodelor acestora. Aşa se explică de ce în întreprinderile noastre numărul stahanoviştilor şi cel al fruntaşilor în producţie este încă destul de mic faţă de posibilităţile noastre. Biroul organizaţiei de bază din care fac parte — a spus în continuare vorbitorul — în loc să ajute şi să asigure conducerea politică a comitetelor de întreprindere, a preluat munca acestora, s’a substituit lor. La noi sunt lipsuri multe în ce priveşte organizarea schimbului de experienţă, popularizarea fruntaşilor în producţie. O greutate serioasă în lupta pentru atragerea de noi forţe de muncă calificate, atât de necesare în desvoltarea minelor noastre, o constitue rtomi de locuinţe Deşi în planul de Investiiii al întreprinderilor s-a prevăzut construirea a circa 300 apartamente pentru muncitori şi tehnicieni, până în prezent nu s au realizat decât 65 apartamente în toată regiunea. O situaţie asemănătoare există şi în privinţa planului de construcţii social-culturale. Prelucrarea Scrisorii C.C. către organizaţiile şi membrii de partid, din Martie a. c., a făcut să crească vigilenţa revoluţionară a muncitorilor din întreprinderile noastre. In ultimele luni au fost demascate o serie de elemente duşmănoase strecurate în posturi de răspundere, datorită protecţiei rie care se bucurau din partea elementelor contrarevoluţionare ce se grupaseră în jurul lui Vasile Luca. Astfel, la mina Derna-Tătăruş se strecurase în postul de şef al secţiei de aprovizionare un fost colonel deblocat, Vlădoiu, care sabota cu viclenie aprovizionarea întreprinderii şi a muncitorilor. Credem — a spus vorbitorul — că şi felul cum merge colaborarea cu C. F. R. lasă mult de dorit. Contractul încheiat cu C.F.R. nu întotdeauna este respectat. Vagoanele planificate nu sosesc la timp. (Continuare in pag. III-a) O nouă secţie de la „Sovromtractor“ urmează iniţiativa tineretului de la Bicaz Iniţiativa stahanovistului Pop Isidor de la hidrocentrala „V. I. Lenin“ — acţiunea complexă de luptă pentru economii — a avut un puternic ecou la uzinele „Sovromtractor" din Oraşul Stalin. Ea a fost primită aci de tineri cu un deosebit entuziasm. Intre alte adunări ţinute, zilele acestea a avut loc şi o adunare generală deschisă de U.T.M. în secţia „U.V.M.”, unde au participat peste 120 tineri. Tovarăşul Iugu Constantin, secretarul organizaţiei de secţie U.T.M. a vorbit tinerilor despre iniţiativa patriotică pornită de la hidrocentrala „V. I. Lenin''-Bicaz, făcând totodată şi o scurtă analiză a luptei tineretului din secţie pentru realizarea de economii. Luând apoi cuvântul, tovarăşul Ştefănescu Constantin, maistru şef al sectorului, a indicat tinerilor felul cum se pot obţine economii însemnate şi cum trebuesc întocmite conturile de economii. Întreg tineretul secţiei s-a angajat să pună imediat în aplicare această iniţiativă, pornind în cinstea zilei de 23 August la întrecere pentru cel mai bogat cont personal şi colectiv şi cel mai bogat caiet de economii din secţie. Luând cuvântul, utemistul Bucşe Chiriţă, responsabilul brigăzii utemiste nr. 25 care lucrează după metoda graficului orar a comsomolistei Valentina Hrisanova, şi-a luat angajamentul ca în cinstea zilei de 23 August să înscrie în contul de economii colectiv al brigăzii sale suma de 400 lei. Deasemeni utemistul Roşea Ioan şi-a luat angajamentul ca împreună cu întreaga brigadă să facă economii în valoare de 450 Iei. Asemenea angajamente şi-a luat şi utemistul Bogdan Ion. Corespondent VASILE ŞTEFANESCU Plecarea delegaţiei R. P. R. la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii Luni dimineaţa, a părăsit Capitala, pentru a participa la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii, care are loc la Berlin între 1-5 iulie, delegaţia R.P.R. la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii , acad. Mihail Sadoveanu, preşedintele Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., Sorin Toma, redactor şef al ziarului „Scânteia" şi Florica Mezincescu, vice-preşedinte al Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. Deasemeni au plecat, ca invitaţi la acea- Istă sesiune, prof. univ. Barbu Zaharescu, rectorul Institutului „Maxim Gorki“ şi I. Fântânaru, ziarist. Se aflau pe aeroportul Băneasa la plecarea delegaţiei noastre, tovarăşii: acad. I Murgulescu, acad. dr. N. G. Lupu, acad. Brrbu Lăzăreanu, acad. Mihail Roller, Silviu Brucan, dr. I. Bogdan, Rozalia Moldovan, Gh. C. Stere, dr. C. Dimitriu, Mihai Beniuc, Traian Şelmaru, M. Novicov, Irina Răchiţeanu, artistă emerită a R.P.R., preot Al. Ionescu, C. Onescu, Gh. Marussi, Pavel Dan, Petre Iosif, Maria Banuş, Alexandru Jar, membri ai Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., oameni ai artei şi culturii, reprezentanţi ai organizaţiilor de massă, etc. Deasemeni a venit să salute pe delegaţii noştri la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii, un mare număr de oameni ai muncii din Capitală. Ei purtau cu mândrie şi dragoste portrete ale marelui stegar al luptei pentru pace tovarăşul Stalin. Din rândurile celor prezenţi muncitorul fruntaş N. Lupulescu, preşedintele Comitetului de luptă pentru pace de la „Griviţa Roşie“, adresându-se membrilor delegaţiei noastre, i-a rugat să fie purtătorii salutului cald al oamenilor muncii din partea noastră către Consiliul Mondial al Păcii. Răspunzând, maestrul Mihail Sadoveanu a mulţumit oamenilor muncii din Capitală pentru cuvintele pline de căldură cu care au salutat delegaţia noastră în momentul plecării la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii. Noi suntem, a spus acad. Mihail Sadoveanu, purtătorii de cuvânt ai dvs., ai poporului muncitor din ţara noastră. Cuvintele rostite de vorbitori au prilejuit aplauze călduroase din partea celor prezenţi. Oamenii muncii care au salutat delegaţia R.P.R. la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii, la plecarea de pe aeroport au manifestat îndelung pentru pace, înfierând pe aţâţătorii la război americano-englezi. "Ei au scandat cu entuziasm numele celui mai mare apărător al cauzei păcii în întreaga lume, tovarăşul Stalin." (Agerpres).