Scânteia Tineretului, noiembrie 1953 (Anul 8, nr. 1409-1431)

1953-11-01 / nr. 1409

Proletari din toate ţările, uniţi vă / ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI MUNCITOR Anul IX Seria II-a Nr. 1409 4 PAGINI — 20 BANI Duminică 1 Noembrie 1953 Toţi neştiutorii de carte la cursurile de alfabetizare Tânăra Ana Leftică din satul Duşeşti, comuna Ştefan cel Mare , raionul Pia­tra Neamţ a învăţat carte de cu­rând. Zilele acestea am primit la redacţie cea dintâi scrisoare a ei în care ne arată cât de mult a ajutat-o în muncă cursul de alfabetizare. Ana este acum secretara or­ganizaţiei de bază U T.M. din sat. Ea ci­teşte mult, îşi însu­şeşte din experienţa al­tor organizaţii U T­AU, vede ce e bine şi ce e rău De asta ea reuşeşte mult mai bi­ne acum să descopere lipsurile din munca organizaţiei şi în acelaş timp cauzele care determină existenţa lor. • Datorită grijii permanente a partidului pentru lichidarea stării de înapoiere cul­turală în care burghezia şi moşierimea au menţinut decenii în şir poporul nostru, în anii puterii populare s-au obţinut succe­se însemnate şi în domeniul alfabetizării. Chiar în primii ani ai cincinalului au fost alfabetizaţi peste 60% dintre neştiutorii de carte. In ultimii ani şi organiz­aţiile U.T.M. au acordat o mai mare atenţie muncii de alfabetizare. Plenara a VI-a a Comitetului Central al U . AU a subliniat importanţa luptei tineretului pentru stârpi­­rea neştiinţei de carte şi a indicat sarci­nile ce revin organizaţiilor U.T.M pen­tru a contribui la îmbunătăţirea muncii de alfabetizare. Unele comitete regionale U.T.M ca de pildă Piteşti sau­ Bucureşti şi-au îndeplinit multe din sarcinile ce le reveneau pe aceată linie şi au obţinut re­zultate frumoase. Experienţa arată că în munca de alfa­betizare, cu toată năzuinţa firească a oa­menilor de a învăţa, trebuesc biruite o se­rie de greutăţi. Clasele exploatatoare au cultivat ani în şir în massele muncitoare ideea că­ ele n’au nevoie de carte; cu neasemuită făţăr­nicie exploatatorii spuneau oamenilor muncii că dacă sunt săraci şi neştiutori pe lumea asta vor trăi bine şi vor deveni înţelepţi pe cealaltă Şi plini de ură pen­tru poporul nostru burghezii şi moşierii au închis sutelor de mii de oameni dru­mul spre şcoală, spre învăţătură. Multe s’au schimbat în anii regimului nostru de­mocrat-popular: şcolile s’au descins pentru toţi oamenii muncii, învăţătura de carte e preţuită şi respectată Şi totuşi mai sunt unii care atunci când sunt chemaţi să în­veţe spun: „Asta nu-i de mine,­ că’s om bătrân” sau „ce mai am eu nevoie de car­te, lasă sâ’nveţe tinerii !“ etc. Şi printre tineri s'au găsit câte unii cari au spus că învăţătura „nu-î de capul lor”. Utemiştii­ şi tinerii ca şi mulţi alţi oa­meni ai muncii s’au ocupat însă cu per­severenţă de aceşti neştiutori de carte şi au reuşit să înlăture din mintea lor toate îndoielile. Cu ajutorul organizaţiilor UTAT în comunele Dărăşti şi Bucşani din ra­ionul Mihăileşti regiunea Bucureşti au fost mobilizaţi la cursuri anul trecut toţi analfabeţii prevăzuţi să fie alfabetizaţi. Se ştie însă că nu e suficient ca un anal­fabet să fie înscris la cursuri. In rându­rile neştiutorilor de carte trebuieşte dez­voltat interesul, dragostea pentru învă­ţătură şi hotărîrea de a birui greutăţile. Multe organizaţii U.T.M au găsit şi une­le metode pentru aceasta. Lectura în co­lectiv cu voce tare, a dat adeseori rezul­tate bune, încetul cu încetul, ascultând pe alţii cum citesc şi văzând câte învăţă­minte se pot trage din cărţi, cei ce nu ştiau să citească, au prins gust de învă­ţătură şi au început să meargă cu drag la cursuri. S’au făcut multe în munca de alfabeti­zare, dar fără îndoială s’ar fi putut face încă mult mai mult. Intr’adevăr, în mun­ca desfăşurată de organizaţiile U.T.M în domeniul alfabetizării, au existat o serie de deficienţe. Comitetul regional U.T.M. Hunedoara, n’a sprijinit mult timp aproa­pe cu nimic această importantă acţiune. Acelaş lucru se poate spune despre comi­tetele raionale U.T.M. Tudor Vladimi­­rescu, 1 Mai, Nicolae Bălcescu din Bucureşti­ De aceea, de pildă, în cursul a­­nului trecut din cei 400 analfabeţi câţi au existat în raionul Tudor Vladimirescu doar IOT au fost cuprinşi în cursuri. In unele locuri conducerile organizaţii­lor U.T.A. nu au dat importanţa cuvenită atragerii tinerilor analfabeţi înspre cursuri Aşa este şi cazul secretarului organizaţiei de bază U.T.M. din comuna Bujoreni, ra­ionul Vâlcea, care în loc să fie un bun e­­xemplu pentru ceilalţi tineri ţărani mun­citori, nu şi-a lămurit nici măcar mama să înveţe să scrie şi să citească Au fost astfel în unele organe şi organizaţii UT­M manifestări de subapreciere a im­portanţei muncii de alfabetizare. Unei ase­menea atitudini trebue să i se pună ca­păt. In ziua de 2 Noembrie se vor deschide din nou cursurile de alfabetizare de la ora­şe şi sate. Îndeplinirea planului cincinal pune cu ascuţime problema stârpirii comple­te a analfabetismului. In această privinţă or­ganizaţiilor U.T.M. le revin sarcini de mare răspundere şi ele au datoria să le îndeplinească cu toată perseverenţa, cu a­­vânt şi iniţiativă. Hotărîrile plenarei lărgite a Comitetu­lui Central al P.M R. din 19-20 August arată că trebue să facem paşi mari îna­inte în vederea ridicării considerabile a nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii prin dezvoltarea conti­nuă a economiei noastre naţionale. Insă ştiut este că nu se pot obţine rezultate sporite în producţie, nu se poate aplica tehnica înaintată cu oameni care nu ştiu să scrie şi să citească, care nu ştiu să mânuiască unite perfecţionate. Iată de ce pentru toate organizaţiile U.T.M este o sarcină de cinste şi răspun­dere de a munci pentru cuprinderea tutu­ror neştiutorilor de carte tineri şi vârst­nici în cursurile din acest an de care depinde îndeplinirea prevederii planului cincinal în privinţa lichidării analfabetis­mului. Este necesară într’adevăr cuprin­derea tuturor analfabeţilor în cursuri pentru ca în anul 1955 ei să poată absolvi toţi cursurile ciclului II. Pentru aceasta e nevoie ca organiza­ţiile U.T . să tragă învăţăminte din rea­lizările şi lipsurile muncii lor de anul trecut. E necesar ca organizaţiile U . A4 aplicând întocmai Hotărîrile plenarei a X-a a Comitetului Central al U T.M care prevăd întărirea muncii politice a U T.M la sate, să ducă o muncă susţinută pen­tru alfabetizare mai ales la sate până şi în cele mai izolate comune precum şi în rândul muncitorilor din industria uşoară, forestieră, piscicolă, etc. pentru ca niciun tânăr neştiutor de carte să nu rămână în afara cursurilor de alfabetizare în acest an. In acest scop pot fi de un real aju­tor munca de la om la om, presa locală, gazetele de perete, panourile, lozincile, şezătorile literare, festivalurile, etc. In mobilizarea tuturor neştiutorilor de carte la cursuri pot fi antrenaţi şi elevii, şi studenţii fără a-i supraîncărca însă cu sarcini obşteşti. E bine ca organizaţiile U.T.M. să aibă iniţiativa de a cere comisiilor de alfabe­tizare să le încredinţeze domune, sate, fa­brici de care să răspundă în privinţa li­chidării analfabetismului. Deasemeni a­­colo unde sunt puţine cadre didactice , utemiştii sunt datori să înveţe carte în mod individual pe acei care nu pot frecventa cursurile. Comitetele organizaţiilor de bază UTM trebue să se îngrijească în aşa fel ca fie­care tânăr neştiutor de carte să poată urma regulat cursurile, să nu primească alte sarcini în orele de funcţionare a aces­tora, să nu fie împiedicat în niciun fel. Comitetele regionale, orăşeneşti, raio­nale U.T.M. sunt datoare să îndrume permanent activitatea organizaţiilor de bază U.T.M., să exercite un control siste­matic şi la timp asupra felului cum se în­deplinesc sarcinile. In ridicarea nivelului cultural al oa­menilor muncii în­spre care primul pas îl constitue învăţarea scrisului şi cititului, un rol de seamă revine cadrelor didactice şi în special profesorilor utemişti. A contribui la lichidarea neştiinţei de carte, la luminarea poporului — iată o datorie de cinste a fiecărui utemist, a fie­cărui tânăr. Muncitorii din Industria de jucării se preocupă cu dragoste de crearea de noi tipuri de jucării pentru copii. Tovarăşa Pavel Stela, şefa secţiei de păpuşi de la cooperativa meşteşugărească ,,Muncă şi Artă“ din Bucureşti, discută adeseori cu tovarăşele ei de muncă asupra îmbunătăţirii procesului de fabricaţie şi punerea în lucru a noi modele. Colectiviştii răspund marilor înlesniri Cu mult Interes au citit membrii gospodă­riei agricole colective „Înainte spre socia­lism“ din comuna Dobreni, raionul Piatra Neamţ, Hotărîrea Guvernului şi Partidului cu privire la îmbunătăţirea şi dezvoltarea sistemului de contractări şi achiziţii de ani­male şi produce animale. In urma citirii ac­estei Hotărtri, colecti­viştii şi-au dat seama că intr’adevăr satis­facerea nevoilor de consum mereu crescânde ale poporului muncitor este posibilă numai prin dezvoltarea creşterii şi îngrăşării vite­lor de rasă, a porcilor şi a păsărilor. In urma muncii depuse, gospodăria a reu­şit să mărească considerabil numărul de ani­male. Astfel dela II canele dl câte erau îna­inte gospodăria are astăzi 106 ; număru boilor a ajuns la 10, iar al cailor la II Numărul porcilor a crescut deasemeni La in­ceput gospodăria nu avea niciun porc. Astăz în gospodărie se găsesc 36 porci dintre care 14 scroafe care sunt de rasă, bune pentru prăsit. După citirea Hotărîrii, văzând avantajele ce decurg din creşterea şi îngrăşarea anima­lelor, colectiviştii au hotărît ca gospodăria să cumpere cu mijloace proprii 5 vaci de rasă, 94 de oi şi 9 porci Deasemeni pentru mărirea sectorului avicol se vor mai cum­păra încă 100 păsări. Pentru ca hrana animalelor să fie asigu­rată în timpul iernii, colectiviştii au recoltat peste 8 vagoane de lucernă, trifoi, borceag Deasemeni s’a Insilozat toată sfecla furajeră recoltată de pe 7 hectare, asigurându-se ast­fel o hrană abundentă porcilor. Pentru anul viitor colectiviştii şi-au propus să mărească suprafeţele tnsământate cu ier­buri şi plante pentru siloz Pentru o cât mai bună adăpostire a vitelor, tn gospodărie s’a început construirea unui saivan pentru ol şi a unui grajd cu 16 boxe pentru 40 de porci In primăvara anului viitor va începe con­struirea grajdurilor pentru care s'au procurat încă de pe acum 50 metri cubi de lemn de brad şi 35 metri cubi lemn de stejar. Măsurile luate de colectivişti vor ajuta la desvoltarea continuă a fermei zootehnice, în scopul ridicării nivelului material al colecti­viştilor şi întăririi economice a gospodăriei Introducerea sistemului de contractare cu preţuri progresive, acordarea avansurilor, re­ducerea de cote şi posibilitatea de a cumpăra produse industriale la preţ scăzut, sunt mari înlesniri făcute gospodăriilor colective care contractează şi vând statului sau cooperati­velor produse animale. Pentru aceasta şi co­lectiviştii sunt hotărîţi să asigure cantităţi cât mai mari de produse animale, pentru asi­gurarea Industriei uşoare cu materii prime al a oamenilor muncii cu produse alimentare, pentru continua Întărire şi dezvoltare a gos­podăriei agricole colective. AVARVAREI DUMITRU corespondent al „Scânteii tineretului" pentru regiunea Bacău —~In cinstea zilei de 7 Noembrie----­şi a alegerilor de deputaţi în sfaturile populare Sprijinul tractoriştilor BACAU (De la corespondentul nostru) Din cele 74 hectare planificate pentru in­­sămânţările de toamnă, membrii gospo­dăriei colective „7 Noembrie" din satul Serbeşti, raionul Piatra-Neamţ, au izbutit, cu toate că timpul este secetos, să are până acum peste 60 de hectare dintre care peste 40 hectare au fost însămânţate cu grâu. În fruntea muncilor la însămânţări sunt colectiviştii Istrate Constantin, Pavelescu Nicolae şi Plehuţă Constantin. Tractoriş­tii brigăzilor a III-a şi a IV-a de la SMT Ştefan cel Atare, au contribuit la succesele colectiviştilor, aplicând metoda graficu­lui orar şi folosind un cuplaj de trei se­mănători la un tractor el au izbutit ca în fiecare zi, cu toate greutăţile existente, să are câte 3-4 hectare şi să însămânţeze tot­odată în rânduri încrucişate. Dintre tractorişti s’au evidenţiat şeful brigăzii a lll-a, Iscan Constantin şi ute­­mistul Stan Toader, care au muncit cu hotărîre pentru ca, în cinstea zilei de 7 Noembrie şi a alegerilor de deputaţi în sfaturile populare, să obţină noi succese în asigurarea unei recolte bogate. Succesele schimbului de onoare Cu prilejul schimbului de onoare orga­nizat de curând în uzina noastră în cin­stea zilei de 7 Noembrie şi a alegerilor de deputat­ în sfaturile populare, au fost obţinute succese de seamă. Peste 150 de utemişti au luat parte activă la dobândirea acestor succese. Muncind cu entuziasm alături de echi­pa sa la tampoanele pentru vagoneţi­ bas­culanţi, fierarul utemist stahanovist Bră­­gău Dumitru, a reuşit să obţină o depă­şire a normei de lucru de 236 la sută. Folosind metodele sovietice de tăiere rapidă a metalelor Bâcov şi Bortchevici, utemistul strungar stahanovist Corbu Pe­tre a reuşit să depăşească norma cu 210 la sută Realizări însemnate au obţinut în ca­drul acestui schimb de onoare utemistul Tamara Ion, ajustor mecanic, care a re­alizat împreună cu echipa sa o depăşire a normelor de 85 la sută, utemistul Io­­nescu Constantin care a depăşit norma cu 120 la sută, cât şi utemistul Condruţ Dră­­goi, care lucrează în echipa de lăcătuşi a tovarăşului Ungureanu Traian Utemis­­tul Condruţ a obţinut o depăşire de normă de 97 la sută Pe întreaga uzină in ziua schimbului de onoare organizat in cin­stea zilei de 7 Noembrie şi a alegerilor, planul a fost depăşit în proporţie de 55,2 la sută. Utemiştii din uzina noastră au arătat cu prilejul schimbului de onoare că luptă pentru traducerea in viată a Hotărîrilor plenarei a X-a a C.C. al­e T.AU, că se străduesc să obţină noi succese in pro­ducţie contribuind astfel la ridicarea ni­velului de trai al poporului nostru. După terminarea lucrului în ziua schimbului de onoare a avut loc premie­rea a 169 de muncitori stahanovişti şi fruntaşi în producţie, tineri şi vârstnici, care s-au evidenţiat în muncă .­Intre cei premiaţi se numără şi ute­mistul stahanovist Corbu Petre, membrii echipei tânărului Tamara Ion şi alţii. Corespondent STAN MIHAI ajustor­­mecanic uzinele „Steaua Roşie” din Bucureşti Stahanovistul utemist Călina Stelian din secţia croit a fabricii ,,Kirov” din Bucureşti, acordă o mare atenţie econo­misirii de materiale precum şi îmbunătă­ţirii continue a calităţii lucrului Numai in lunile August şi Septembrie el a eco­nomisit 5 673,60, decimetri pătraţi de piele. In ultimul timp el a depăşit norme­le de lucru cu peste 40 la sută şi a îm­bunătăţit calitatea lucrului cu 14 la sută peste indicele prevăzut. In fotografie, utemistul Călina Stelian ia bancul său de lucru. Regiunea Baia Mare a terminat însămânţările BAIA MARE (de la corespondentul nos­tru ANDREI BUCUR). Oamenii muncit de pe ogoarele băimă­­rene, conduşi de partid, au muncit cu spor pentru ca in cinstea zilei de 7 Noem­brie şi a alegerilor de deputat­ în sfatu­rile populare să termine insământările de toamnă mai devreme şi in bune conditi­­uni. In ziua de 26 octombrie, însămânţă­­rile au fost terminate sută la sută în în­treaga regiune. Antrenaţi în întreceri so­cialiste, muncitorii din gospodăriile de stat şi colectiviştii au terminat primii pe regiune însămânţările de toamnă. Colec­tiviştii din Apoftinul Mic raionul Cărei, au terminat insămânţările încă din ziua de 18 octombrie. Numeroşi ţărani munci­tori din regiunea Baia Mare, în frunte cu cel din comuna Satul Lung, raionul Şomcuţa Mare, au fost antrenaţi in între­cerea patriotică, urmând iniţiativa ţăra­nilor muncitori din comuna Urzicuţa, re­giunea Craiova e­ au aplicat cu multă sârguinţă agrominimul. In campania de toamnă raioanele Sa­tul Mare, Cărei şi Somcuţa Mare s’au clasat fruntaşe pe regiune. Acum în regiunea Baia Mare se conti­nuă în ritm viu arăturile adânci pentru­­ea şi culturile ce vor fi însămânţate în primăvară să crească în bune condiţiuni şi să dea o recoltă bogată. Şi-au depăşit normele CRAIOVA (de la redacţia ziarului ,,îna­inte). „ In cinstea zilei de 7 noembrie şi a alegerilor de deputaţi în sfaturile popu­lare la fabrica „Electroputere“ din Cra­iova muncitorii au organizat un schimb de onoare. Cu acest prilej muncitorii ti­neri şi vârstnici au obţinut noi şi însem­nate succese în muncă. Sudorii Ciurică Constantin şi Voi­­cilă Constantin, au obţinut în ziua schimbului de onoare o depăşire de plan de 300 la sută. Robotorul stahanovist Stanciu Constantin a obţinut o depăşire de normă de 780 la sută, iar tânărul Şte­fan Traian de 300­ la sută. Utemista Piţigoi Stela, trezor, a dat în ziua schimbului de onoare trei norme. Succesele obţinute de muncitorii tineri şi vârstnici de la fabrica „Electroputere“ din Craiova în ziua schimbului de onoa­re, sunt o dovadă grăitoare a dragostei cu care el întâmpină cea de a 36-a aniversa­re a Marii Revoluţii Socialiste din Oc­tombrie şi alegerile de deputaţi in sfatu­rile populare. In fruntea întrecerii Cu fiecare zi ce trece oamenii muncii din ţara noastră luptă cu puteri sporite pentru traducerea in viaţă a programului de măsuri economice adoptat de plenara C.C. al P M.R. din 19—20 August. Astfel, utemiştii din întreprinderile in­dustriale din Comarnic, sub conducerea organizaţiilor de partid obţin importante succese în întrecerea socialistă In urma unei temeinice organizări­i bri­găzilor de producţie precum şi datorită a­­plicării pe scară largă a metodelor m­anu­­tale de lucru ale stahanoviştilor sovie­tul Ciutkih şi Voroşin, membrii coopera­tivei „21 Decembrie“, au reuşit să-şi depă­şească sarcinile de plan pe acest an tre­când de curând să lucreze în contul anu­lui 1954. Tot­­atât de bogată îu rezultate este şi activitatea celor 13 brigăzi atemiste de producţie de la întreprinderea „Vulturul“­­Comarnic. Aplicarea cu succes a metodelor înain­tate de lucru sovietice de către tinerii bri­gadieri a făcut posibil Îndeplinirea sarci­nilor de plan înainte de termen Aplicând metodele de lucru ale stahanoviştilor so­vietici Voroşin, Ciutkih şi Jandarova, brigada condusă de utemista Cofaru A­­lexandrina a reuşit să-şi depăşească sar­­cinile de plan şi să lucreze de la 15 oc­tombrie în contul lunii decembrie 1955, iar brigada condusă de utemistul Cogea­­nu Mircea de la această dată, dă produse in contul lunii decembrie a anului 1956. Exemplul tinerilor din cele două bri­găzi a fost urmat şi de brigăzile de ti­neret de la fabrica de ciment Comarnic care au reuşit zi de zi să-şi întreacă cu mult normele. Astfel brigada condusă de atemista Batoaca Maria a reuşit să ob­ţină in perioada de la 1-15 octombrie o depăşire zilnică de normă de 30 la sută. Tinerii din întreprinderile Industriale din Comarnic, însufleţiţi de succesele ob­ţinute în lupta pentru depăşirea planului sunt hotărîţi să întâmpine ziua de 7 No­embrie şi ziua alegerilor de deputaţi în sfaturile populare cu noi succese în muncă. Corespondent ION CREŢU ★ GRUPA STUDENŢEASCA Vasile Băjan, organizatorul grupei 305 din anul III al Facultăţii de Exploatare, îşi trase scaunul în faţa mesei, trecându-şi uşor degetele peste cristal, ca şi cum ar fi vrut­ să înlăture nişte nevăzute firicele de praf. Apoi, mă întrebă, aţintindu-şi spre mine ochii săi negri şi strălucitori. — Despre ce vrei să-ţi povestesc, tova­răşă ? Inginerii sunt oamenii definiţiilor precise. Şi pentru că în curând va deveni Inginer, Vasile Băjan răspunse scurt rugăminţii mele de a-mi povesti despre grupa lui, des­pre felul cum a izbutit să ajungă printre grupele fruntaşe: — Ce-i de povestit aici ? E simplu : to­tul e să ştii că prima datorie e să înveţi bine. Secretul succesului , colectivul , forţa lui , prietenia şi ajutorul tovarăşilor. Şi considerând că prin asta mi-a spus totul, îşi ridică privirile spre mine, aşteptând parcă o nouă întrebare. Până la urmă, totuşi, organizatorul gru­pei a început să vorbească rar şi calm. Din cuvintele lui se încheagă o povestire simplă, dar frumoasă, povestea unui colectiv de prieteni, a unui vrednic colectiv de muncă. PRIMA DATORIE Nici o privelişte nu e mai frumoasă de­cât aceea pe care o ai de pe înălţimea unui munte. Privind de acolo, ai un simţământ de mândrie, de putere, de avânt. Studenţii grupei 305 au acest simţământ ori de câte ori se gândesc la anii trecuţi de muncă, la greutăţile pe care le-au avut de învins. Toamna anului 1951. Spre institutul de mine „Gheorghe Gheorghiu-Dej” din Petro­şani se indrepta o nouă serie de studenţi ai anului I. In hall-ul înalt şi luminos al Institutului s’au întâlnit mineri, absolvenţi ai facultăţilor muncitoreşti, absolvenţi ai liceelor şi ai şcolilor medii tehnice din Va­lea Jiului, de pe Bărăgan, din nordul Mol­dovei sau din apusul Transilvaniei. Aici s au întâlnit pentru prima dată Ioan Dumitraş, Pavel Bitii, Ion Briceag, Dumitru Ionescu, toţi cei 20 de membri ai grupei. Unii­ dintre ei se cunoşteau din producţie sau din şcoală, dar cei mai mulţi dintre ei se vedeau pentru prima oară. Şi au învins repede sfiala. S au Împrietenit. Mereu îm­preună, la cursuri, In cămine, In timpul lor liber, au început să se sfatuiască, sa se a­­jute unul pe altul. Nu era însă uşor pentru ei, care nu mai fuseseră niciodată studenţi, să-şi planifice bine timpul de învăţătură şi să învingă atâtea greutăţi în studiu câte apăreau in fiecare zi. Neştiind cum să mun­cească, mulţi dintre ei au învăţat temeinic în anul I aproape numai în preajma sesiunii de examene. In anul II, experienţa lor a devenit mai bogată. Şi-au dat seama că trebue să În­veţe tot timpul anului şi au învăţat cu râvnă zi de zi, seară de seară. Dar nu era uşor. Fiecare succes cerea trudă multă Ma­tematica superioară cu abstractul noţiunilor ei, mecanica cu legile şi formulele ei com­plicate, termotehnica, electrotehnica, le pă­reau tot atâtea piedici de neînvins. Deseori, târziu după miezul nopţii, când toţi dor­meau, câte un student, deschizând incet uşa, se furişa cu băgare de seamă un pat, pu­­nându-şi sub pernă caietul plin cu formule şi probleme din care învăţase până atunci. La ultimele examene, grupa a avut numai 2 restantieri. Anul acesta au venit în grupă 4 tovarăşi noi, absolvenţi al cursului special de pe lângă institut. Nicio clipă el n'au rămas In afara colectivului. In triunghiul de condu­cere al grupei s’a discutat imediat problema lor şi s'au luat măsuri pentru a fi ajutat ! Şi astfel, munca măruntă a fiecărei zile de studiu şi toate întâmplările de seamă din viaţa grupei spun parcă de la sine: In grupa 305 studenţii îşi Înţeleg bine prima datorie. FORŢA COLECTIVULUI In grupa 305 există o lege nescrisă, pe care o respectă insă toată lumea : fiecare membru al grupei trebue să facă totul pentru ca să-şi ajute tovarăşii. Succesul unuia este întotdeauna bucuria tuturor. Dar dacă se întâmplă ca vreunul să se descu­rajeze, să rămână în urma, el simte imediat sprijinul puternic, forţa colectivului grupei. Şi pentru Vasile Zârnă grupa a fost prie­ten şi sfătuitor. Când au văzut că ia unele examene cu suficient, că învaţă mecanic, memorând buchea cărţii, că nu citeşte lite­ratură şi-şi pierde vremea transcriindu-şi notiţele pe curat, au hotărît să-i explice în adunarea grupei, că felul lui de a învăţa e prost, că astfel nu va obţine rezultate bune. Vasile Zârnă a fost la început uimit. Nu se aştepta ca tovarăşii lui să-l cunoască atât de bine, să se ocupe atât de îndea­proape de el. A înţeles Insă just ajutorul lor şi le-a promis să se îndrepte, să urmeze exemplul fratelui său, care, intr’un Institut din Uniunea Sovietică. Izbuteşte să ia toate examenele cu calificativul „foarte bine“. Pe Ioan Bacinschi, care se obişnuise să lipsească de la cursuri şi să înveţe numai In perioada examenelor şi care obţinuse rezul­tate foarte slabe, l-au criticat aspru în adu­narea grupei. Au discutat mult. loan Stoicescu l-a privit In ochi şi i-a spus — poate cam tare, dar din glas răzbătea vo­inţa, hotărîrea întregii grupe: „Să nu dai înapoi ! Trebue — gândeşte-te numai la asta — trebue să inveţi ! Nu se poate să fii codaş, n'ai voie să ne faci de râs !“ Cuvintele aspre l-au lovit atunci, şi de su­părare, loan Bacinschi nici n’a luat cuvân­tul în şedinţă. Apoi a chibzuit şi a văzut că dacă au fost aspri şi necruţători, au făcut-o din prietenie. După aceea a venit la el comunistul loan Briceag, i-a propus să-l ajute, să-i explice problemele mai grele. Au început să inveţe împreună La sfârşitul anului trecut, Ioan Bacinschi a mai avut o singură restanţă, iar anul acesta învăţând încă de la inceput, el se prezintă la seminarii mai bine pregă­tit „Anul acesta voi izbuti mai bine* — spune el hotărît. Cu ajutorul colectivului el şi-a invins pasivitatea, descurajarea. Şi astfel prin forţa unită a colectivului cresc oameni harnici, plini de dragoste pentru în­văţătură, în stare să învingă greutăţile. O VIAŢA INTERESANTA Pe studenţii grupei 305 nu-i poţi pune in încurcătură cu orice întrebare. Ei se des­curcă acum bine in formulele de matema­tică sau nu problemele de marxism-leni­nism. Dar la întrebarea : „Cine d­-e cel mai bun prieten?“ le e tuturor greu să răs­pundă. Până la urmâ tnsă, ca şi cum s’ar fi înţeles între ei, toţi dau acelaş răspuns: „Toată grupa mi-e prietenă“. Şi într’adevăr, aşa e. Acest colectiv strâns de prieteni şi-a creat o viaţă inte­resantă şi veselă. In grupă toţi invaţa, toţi muncesc, se distrează şi se odihnesc împreu­nă. După ce termină de învăţat, loan Briceag îşi duce munca in comitetul organizaţiei de bază U.T.M. din Institut, loan Stoicescu, Petre Solt şi Pavel Bitti în biroul U.T.M. din facultate, Dumitru lonescu in comitetul sindical, Vasile Băjan, loan Dumitraş şi loan Popa in conducerea grupei, Gheorghe Zegheru in colectivul de redacţie al gaze­tei de perete. Încrederea pe care le-au acor­dat-o tovarăşii lor, i-a făcut să simtă răs­punderea care apasă pe umerii lor, să de­vină activi şi pricepuţi, plini de iniţiativă. Munca de mai mare răspundere pe care o au nu-i face insă să uite de grupa lor. In adunările grupei ei sunt activi, tot­deauna dornici ca treaba să meargă bine. Anul trecut, studenţii mai mari munceau in timpul lor liber la terenurile de sport şi la drumul spre Institut Colectivul grupei n’a vrut să rămână mai prejos. Dimineaţa, o oră Înainte de cursuri, tot colectivul celor 20 de studenţi se hotărîse să încarce sgură in căruţe pentru aranjarea drumului, să sape trepte In povârniş, să pregătească terenul de sport. Iar după exa­mene, în cinstea Festivalului, toată grupa a coborît In mină. In abatajul care le-a fost încredinţat, scoţând la lumină cărbunele, prietenia lor s’a întărit şl mai mult. La teatru, la cinematograf, ei se duc tot împreună. La cămin, locuiesc în acelaşi ca­meră studenţii Briceag Ion, Băjan Vasile, Popescu Gheorghe şi Zegheru Gheorghe. Împreună ei şi-au cumpărat un radio. Seara, toată grupa se adună în camera lor să asculte muzică. Şi nu se ştie cum s’a Intâmplat, ’dar în grupa 305 s'au adunat şi o mare parte din sportivii de frunte ai institutului. PRIETENIE VECHE Cu 2 ani In urmă, Intr’o seară, Stoicescu Ion şi-a adunat într’un cufăraş lucrurile, a strâns mâna câtorva colegi şi s'a Îndrep­tat spre gară. Fostului miner fruntaş în pro­ducţie, care câştigase întrecerea cu Pop Ludovic, care nu de mult terminase făcui*­tatea muncitorească, matematica şi fizica li puneau piedici grele. Hotărîse să pără­sească Institutul, să plece Intr’o facultate mal uşoară. La Bucureşti, tnsă, la Facultatea de Geolo­gie-Geografie, n’a fost mulţumit. II neliniştea gândul la tovarăşii lui, pe care-i părăsise. Se judeca aspru: „Ce vor crede despre mine tovarăşii din Institut? Mă vor crede laş, dezertor... Nu se poate !“ Peste o săptămână s’a Întors Era prea legat de meserie, de Valea Jiului unde lu­crase dela vârsta de 16 ani, ca să treacă peste toate cu buretele. Grupa l-a primit bucuroasă, prieteneşte, însă l-a judecat aspru. „Nu vreau să fiu inginer prosti“ — se desvinovăţea el în­cruntat, roşu la faţă, cu dinţii strânşi. Îşi trecea degetele prin părul blond şi repeta Intr’una aceleaşi cuvinte. „Atunci, fii un inginer bun ! — i-au spus tovarăşii, învaţă. Noi o să te ajutăm !“ Doi ani au fost tot timpul alături de el. L-au ajutat, l-au sfătuit, l-au criticat atunci când a fost nevoie. Acum, grupa se mân­dreşte cu el. In învăţătură şi in munca ob­ştească, el procedează Întotdeauna aşa cum l-au învăţat cele două colective care l-au crescut: colectivul minei şi colectivul gru­pei de studenţi. Dacă vreunul din prietenii lui şovăie, el ştie să-l înveţe cum să intrănga greutăţile. Iar dârzenia cu care învaţă este dovada forţei colectivului, a prieteniei lor a­­devărate. loan Stoicescu şi Vasile Băjan s’au cunos* cut In 1948, la o şedinţă, la comitetul raio­nal U.T.M. Petroşani. Erau amândoi mineri, şefi de grupă şi secretari de organizaţie de bază U.T.M. Stoicescu la Lonea şl Băjan la Aninoasa. Băjan, fire mai liniştită, se uita uimit la Stoicescu care bătea cu pum­nul în masă şi înjura. Când l-au criticat tovarăşii, Băjan a văzut cum i se înroşiseră obrajii ca tocul. Ochii albaştri ai minerului Stoicescu aveau o privire încăpăţânată. Au învăţat apoi multe unul de la altul, cu toate că erau foarte diferiţi le fire. In fa­­cultatea muncitorească s'au împrietenit. Au învins împreună multe din greutăţile mate­maticii, ale liricii şi chimiei, au studiat îm­preună problemele Umbii române, ale Isto­riei şi geografiei. De multe ori s'au sfătuit şi de multe ori s'au criticat unul pe al­tul. Prietenia lor e din ce In ce mai gral­­nică, mai adâncă. Cu toate astea, ei nu se simt departe de grupă. Prietenia lor se În­cadrează in prietenia întregii grupe. Trecuseră mai bine de două ceasuri de când stăteam de vorbă, când organizatorul grupei își încheie povestirea. Zâmbi: — De fapt, nu știu de ce ţi-am povestit toate astea. Doar totul era limpede de la în­ceput. Secretul succesului, colectivul; forţa lui; prietenia şi ajutorul tovarăşilor. ILEANA RACOVIŢA Petroşani, Octombrie

Next