Scânteia Tineretului, noiembrie 1953 (Anul 8, nr. 1409-1431)
1953-11-01 / nr. 1409
Proletari din toate ţările, uniţi vă / ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI MUNCITOR Anul IX Seria II-a Nr. 1409 4 PAGINI — 20 BANI Duminică 1 Noembrie 1953 Toţi neştiutorii de carte la cursurile de alfabetizare Tânăra Ana Leftică din satul Duşeşti, comuna Ştefan cel Mare , raionul Piatra Neamţ a învăţat carte de curând. Zilele acestea am primit la redacţie cea dintâi scrisoare a ei în care ne arată cât de mult a ajutat-o în muncă cursul de alfabetizare. Ana este acum secretara organizaţiei de bază U T.M. din sat. Ea citeşte mult, îşi însuşeşte din experienţa altor organizaţii U TAU, vede ce e bine şi ce e rău De asta ea reuşeşte mult mai bine acum să descopere lipsurile din munca organizaţiei şi în acelaş timp cauzele care determină existenţa lor. • Datorită grijii permanente a partidului pentru lichidarea stării de înapoiere culturală în care burghezia şi moşierimea au menţinut decenii în şir poporul nostru, în anii puterii populare s-au obţinut succese însemnate şi în domeniul alfabetizării. Chiar în primii ani ai cincinalului au fost alfabetizaţi peste 60% dintre neştiutorii de carte. In ultimii ani şi organizaţiile U.T.M. au acordat o mai mare atenţie muncii de alfabetizare. Plenara a VI-a a Comitetului Central al U . AU a subliniat importanţa luptei tineretului pentru stârpirea neştiinţei de carte şi a indicat sarcinile ce revin organizaţiilor U.T.M pentru a contribui la îmbunătăţirea muncii de alfabetizare. Unele comitete regionale U.T.M ca de pildă Piteşti sau Bucureşti şi-au îndeplinit multe din sarcinile ce le reveneau pe aceată linie şi au obţinut rezultate frumoase. Experienţa arată că în munca de alfabetizare, cu toată năzuinţa firească a oamenilor de a învăţa, trebuesc biruite o serie de greutăţi. Clasele exploatatoare au cultivat ani în şir în massele muncitoare ideea că ele n’au nevoie de carte; cu neasemuită făţărnicie exploatatorii spuneau oamenilor muncii că dacă sunt săraci şi neştiutori pe lumea asta vor trăi bine şi vor deveni înţelepţi pe cealaltă Şi plini de ură pentru poporul nostru burghezii şi moşierii au închis sutelor de mii de oameni drumul spre şcoală, spre învăţătură. Multe s’au schimbat în anii regimului nostru democrat-popular: şcolile s’au descins pentru toţi oamenii muncii, învăţătura de carte e preţuită şi respectată Şi totuşi mai sunt unii care atunci când sunt chemaţi să înveţe spun: „Asta nu-i de mine, că’s om bătrân” sau „ce mai am eu nevoie de carte, lasă sâ’nveţe tinerii !“ etc. Şi printre tineri s'au găsit câte unii cari au spus că învăţătura „nu-î de capul lor”. Utemiştii şi tinerii ca şi mulţi alţi oameni ai muncii s’au ocupat însă cu perseverenţă de aceşti neştiutori de carte şi au reuşit să înlăture din mintea lor toate îndoielile. Cu ajutorul organizaţiilor UTAT în comunele Dărăşti şi Bucşani din raionul Mihăileşti regiunea Bucureşti au fost mobilizaţi la cursuri anul trecut toţi analfabeţii prevăzuţi să fie alfabetizaţi. Se ştie însă că nu e suficient ca un analfabet să fie înscris la cursuri. In rândurile neştiutorilor de carte trebuieşte dezvoltat interesul, dragostea pentru învăţătură şi hotărîrea de a birui greutăţile. Multe organizaţii U.T.M au găsit şi unele metode pentru aceasta. Lectura în colectiv cu voce tare, a dat adeseori rezultate bune, încetul cu încetul, ascultând pe alţii cum citesc şi văzând câte învăţăminte se pot trage din cărţi, cei ce nu ştiau să citească, au prins gust de învăţătură şi au început să meargă cu drag la cursuri. S’au făcut multe în munca de alfabetizare, dar fără îndoială s’ar fi putut face încă mult mai mult. Intr’adevăr, în munca desfăşurată de organizaţiile U.T.M în domeniul alfabetizării, au existat o serie de deficienţe. Comitetul regional U.T.M. Hunedoara, n’a sprijinit mult timp aproape cu nimic această importantă acţiune. Acelaş lucru se poate spune despre comitetele raionale U.T.M. Tudor Vladimirescu, 1 Mai, Nicolae Bălcescu din Bucureşti De aceea, de pildă, în cursul anului trecut din cei 400 analfabeţi câţi au existat în raionul Tudor Vladimirescu doar IOT au fost cuprinşi în cursuri. In unele locuri conducerile organizaţiilor U.T.A. nu au dat importanţa cuvenită atragerii tinerilor analfabeţi înspre cursuri Aşa este şi cazul secretarului organizaţiei de bază U.T.M. din comuna Bujoreni, raionul Vâlcea, care în loc să fie un bun exemplu pentru ceilalţi tineri ţărani muncitori, nu şi-a lămurit nici măcar mama să înveţe să scrie şi să citească Au fost astfel în unele organe şi organizaţii UTM manifestări de subapreciere a importanţei muncii de alfabetizare. Unei asemenea atitudini trebue să i se pună capăt. In ziua de 2 Noembrie se vor deschide din nou cursurile de alfabetizare de la oraşe şi sate. Îndeplinirea planului cincinal pune cu ascuţime problema stârpirii complete a analfabetismului. In această privinţă organizaţiilor U.T.M. le revin sarcini de mare răspundere şi ele au datoria să le îndeplinească cu toată perseverenţa, cu avânt şi iniţiativă. Hotărîrile plenarei lărgite a Comitetului Central al P.M R. din 19-20 August arată că trebue să facem paşi mari înainte în vederea ridicării considerabile a nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii prin dezvoltarea continuă a economiei noastre naţionale. Insă ştiut este că nu se pot obţine rezultate sporite în producţie, nu se poate aplica tehnica înaintată cu oameni care nu ştiu să scrie şi să citească, care nu ştiu să mânuiască unite perfecţionate. Iată de ce pentru toate organizaţiile U.T.M este o sarcină de cinste şi răspundere de a munci pentru cuprinderea tuturor neştiutorilor de carte tineri şi vârstnici în cursurile din acest an de care depinde îndeplinirea prevederii planului cincinal în privinţa lichidării analfabetismului. Este necesară într’adevăr cuprinderea tuturor analfabeţilor în cursuri pentru ca în anul 1955 ei să poată absolvi toţi cursurile ciclului II. Pentru aceasta e nevoie ca organizaţiile U.T . să tragă învăţăminte din realizările şi lipsurile muncii lor de anul trecut. E necesar ca organizaţiile U . A4 aplicând întocmai Hotărîrile plenarei a X-a a Comitetului Central al U T.M care prevăd întărirea muncii politice a U T.M la sate, să ducă o muncă susţinută pentru alfabetizare mai ales la sate până şi în cele mai izolate comune precum şi în rândul muncitorilor din industria uşoară, forestieră, piscicolă, etc. pentru ca niciun tânăr neştiutor de carte să nu rămână în afara cursurilor de alfabetizare în acest an. In acest scop pot fi de un real ajutor munca de la om la om, presa locală, gazetele de perete, panourile, lozincile, şezătorile literare, festivalurile, etc. In mobilizarea tuturor neştiutorilor de carte la cursuri pot fi antrenaţi şi elevii, şi studenţii fără a-i supraîncărca însă cu sarcini obşteşti. E bine ca organizaţiile U.T.M. să aibă iniţiativa de a cere comisiilor de alfabetizare să le încredinţeze domune, sate, fabrici de care să răspundă în privinţa lichidării analfabetismului. Deasemeni acolo unde sunt puţine cadre didactice , utemiştii sunt datori să înveţe carte în mod individual pe acei care nu pot frecventa cursurile. Comitetele organizaţiilor de bază UTM trebue să se îngrijească în aşa fel ca fiecare tânăr neştiutor de carte să poată urma regulat cursurile, să nu primească alte sarcini în orele de funcţionare a acestora, să nu fie împiedicat în niciun fel. Comitetele regionale, orăşeneşti, raionale U.T.M. sunt datoare să îndrume permanent activitatea organizaţiilor de bază U.T.M., să exercite un control sistematic şi la timp asupra felului cum se îndeplinesc sarcinile. In ridicarea nivelului cultural al oamenilor muncii înspre care primul pas îl constitue învăţarea scrisului şi cititului, un rol de seamă revine cadrelor didactice şi în special profesorilor utemişti. A contribui la lichidarea neştiinţei de carte, la luminarea poporului — iată o datorie de cinste a fiecărui utemist, a fiecărui tânăr. Muncitorii din Industria de jucării se preocupă cu dragoste de crearea de noi tipuri de jucării pentru copii. Tovarăşa Pavel Stela, şefa secţiei de păpuşi de la cooperativa meşteşugărească ,,Muncă şi Artă“ din Bucureşti, discută adeseori cu tovarăşele ei de muncă asupra îmbunătăţirii procesului de fabricaţie şi punerea în lucru a noi modele. Colectiviştii răspund marilor înlesniri Cu mult Interes au citit membrii gospodăriei agricole colective „Înainte spre socialism“ din comuna Dobreni, raionul Piatra Neamţ, Hotărîrea Guvernului şi Partidului cu privire la îmbunătăţirea şi dezvoltarea sistemului de contractări şi achiziţii de animale şi produce animale. In urma citirii acestei Hotărtri, colectiviştii şi-au dat seama că intr’adevăr satisfacerea nevoilor de consum mereu crescânde ale poporului muncitor este posibilă numai prin dezvoltarea creşterii şi îngrăşării vitelor de rasă, a porcilor şi a păsărilor. In urma muncii depuse, gospodăria a reuşit să mărească considerabil numărul de animale. Astfel dela II canele dl câte erau înainte gospodăria are astăzi 106 ; număru boilor a ajuns la 10, iar al cailor la II Numărul porcilor a crescut deasemeni La inceput gospodăria nu avea niciun porc. Astăz în gospodărie se găsesc 36 porci dintre care 14 scroafe care sunt de rasă, bune pentru prăsit. După citirea Hotărîrii, văzând avantajele ce decurg din creşterea şi îngrăşarea animalelor, colectiviştii au hotărît ca gospodăria să cumpere cu mijloace proprii 5 vaci de rasă, 94 de oi şi 9 porci Deasemeni pentru mărirea sectorului avicol se vor mai cumpăra încă 100 păsări. Pentru ca hrana animalelor să fie asigurată în timpul iernii, colectiviştii au recoltat peste 8 vagoane de lucernă, trifoi, borceag Deasemeni s’a Insilozat toată sfecla furajeră recoltată de pe 7 hectare, asigurându-se astfel o hrană abundentă porcilor. Pentru anul viitor colectiviştii şi-au propus să mărească suprafeţele tnsământate cu ierburi şi plante pentru siloz Pentru o cât mai bună adăpostire a vitelor, tn gospodărie s’a început construirea unui saivan pentru ol şi a unui grajd cu 16 boxe pentru 40 de porci In primăvara anului viitor va începe construirea grajdurilor pentru care s'au procurat încă de pe acum 50 metri cubi de lemn de brad şi 35 metri cubi lemn de stejar. Măsurile luate de colectivişti vor ajuta la desvoltarea continuă a fermei zootehnice, în scopul ridicării nivelului material al colectiviştilor şi întăririi economice a gospodăriei Introducerea sistemului de contractare cu preţuri progresive, acordarea avansurilor, reducerea de cote şi posibilitatea de a cumpăra produse industriale la preţ scăzut, sunt mari înlesniri făcute gospodăriilor colective care contractează şi vând statului sau cooperativelor produse animale. Pentru aceasta şi colectiviştii sunt hotărîţi să asigure cantităţi cât mai mari de produse animale, pentru asigurarea Industriei uşoare cu materii prime al a oamenilor muncii cu produse alimentare, pentru continua Întărire şi dezvoltare a gospodăriei agricole colective. AVARVAREI DUMITRU corespondent al „Scânteii tineretului" pentru regiunea Bacău —~In cinstea zilei de 7 Noembrie----şi a alegerilor de deputaţi în sfaturile populare Sprijinul tractoriştilor BACAU (De la corespondentul nostru) Din cele 74 hectare planificate pentru insămânţările de toamnă, membrii gospodăriei colective „7 Noembrie" din satul Serbeşti, raionul Piatra-Neamţ, au izbutit, cu toate că timpul este secetos, să are până acum peste 60 de hectare dintre care peste 40 hectare au fost însămânţate cu grâu. În fruntea muncilor la însămânţări sunt colectiviştii Istrate Constantin, Pavelescu Nicolae şi Plehuţă Constantin. Tractoriştii brigăzilor a III-a şi a IV-a de la SMT Ştefan cel Atare, au contribuit la succesele colectiviştilor, aplicând metoda graficului orar şi folosind un cuplaj de trei semănători la un tractor el au izbutit ca în fiecare zi, cu toate greutăţile existente, să are câte 3-4 hectare şi să însămânţeze totodată în rânduri încrucişate. Dintre tractorişti s’au evidenţiat şeful brigăzii a lll-a, Iscan Constantin şi utemistul Stan Toader, care au muncit cu hotărîre pentru ca, în cinstea zilei de 7 Noembrie şi a alegerilor de deputaţi în sfaturile populare, să obţină noi succese în asigurarea unei recolte bogate. Succesele schimbului de onoare Cu prilejul schimbului de onoare organizat de curând în uzina noastră în cinstea zilei de 7 Noembrie şi a alegerilor de deputat în sfaturile populare, au fost obţinute succese de seamă. Peste 150 de utemişti au luat parte activă la dobândirea acestor succese. Muncind cu entuziasm alături de echipa sa la tampoanele pentru vagoneţi basculanţi, fierarul utemist stahanovist Brăgău Dumitru, a reuşit să obţină o depăşire a normei de lucru de 236 la sută. Folosind metodele sovietice de tăiere rapidă a metalelor Bâcov şi Bortchevici, utemistul strungar stahanovist Corbu Petre a reuşit să depăşească norma cu 210 la sută Realizări însemnate au obţinut în cadrul acestui schimb de onoare utemistul Tamara Ion, ajustor mecanic, care a realizat împreună cu echipa sa o depăşire a normelor de 85 la sută, utemistul Ionescu Constantin care a depăşit norma cu 120 la sută, cât şi utemistul Condruţ Drăgoi, care lucrează în echipa de lăcătuşi a tovarăşului Ungureanu Traian Utemistul Condruţ a obţinut o depăşire de normă de 97 la sută Pe întreaga uzină in ziua schimbului de onoare organizat in cinstea zilei de 7 Noembrie şi a alegerilor, planul a fost depăşit în proporţie de 55,2 la sută. Utemiştii din uzina noastră au arătat cu prilejul schimbului de onoare că luptă pentru traducerea in viată a Hotărîrilor plenarei a X-a a C.C. ale T.AU, că se străduesc să obţină noi succese in producţie contribuind astfel la ridicarea nivelului de trai al poporului nostru. După terminarea lucrului în ziua schimbului de onoare a avut loc premierea a 169 de muncitori stahanovişti şi fruntaşi în producţie, tineri şi vârstnici, care s-au evidenţiat în muncă .Intre cei premiaţi se numără şi utemistul stahanovist Corbu Petre, membrii echipei tânărului Tamara Ion şi alţii. Corespondent STAN MIHAI ajustormecanic uzinele „Steaua Roşie” din Bucureşti Stahanovistul utemist Călina Stelian din secţia croit a fabricii ,,Kirov” din Bucureşti, acordă o mare atenţie economisirii de materiale precum şi îmbunătăţirii continue a calităţii lucrului Numai in lunile August şi Septembrie el a economisit 5 673,60, decimetri pătraţi de piele. In ultimul timp el a depăşit normele de lucru cu peste 40 la sută şi a îmbunătăţit calitatea lucrului cu 14 la sută peste indicele prevăzut. In fotografie, utemistul Călina Stelian ia bancul său de lucru. Regiunea Baia Mare a terminat însămânţările BAIA MARE (de la corespondentul nostru ANDREI BUCUR). Oamenii muncit de pe ogoarele băimărene, conduşi de partid, au muncit cu spor pentru ca in cinstea zilei de 7 Noembrie şi a alegerilor de deputat în sfaturile populare să termine insământările de toamnă mai devreme şi in bune conditiuni. In ziua de 26 octombrie, însămânţările au fost terminate sută la sută în întreaga regiune. Antrenaţi în întreceri socialiste, muncitorii din gospodăriile de stat şi colectiviştii au terminat primii pe regiune însămânţările de toamnă. Colectiviştii din Apoftinul Mic raionul Cărei, au terminat insămânţările încă din ziua de 18 octombrie. Numeroşi ţărani muncitori din regiunea Baia Mare, în frunte cu cel din comuna Satul Lung, raionul Şomcuţa Mare, au fost antrenaţi in întrecerea patriotică, urmând iniţiativa ţăranilor muncitori din comuna Urzicuţa, regiunea Craiova e au aplicat cu multă sârguinţă agrominimul. In campania de toamnă raioanele Satul Mare, Cărei şi Somcuţa Mare s’au clasat fruntaşe pe regiune. Acum în regiunea Baia Mare se continuă în ritm viu arăturile adânci pentruea şi culturile ce vor fi însămânţate în primăvară să crească în bune condiţiuni şi să dea o recoltă bogată. Şi-au depăşit normele CRAIOVA (de la redacţia ziarului ,,înainte). „ In cinstea zilei de 7 noembrie şi a alegerilor de deputaţi în sfaturile populare la fabrica „Electroputere“ din Craiova muncitorii au organizat un schimb de onoare. Cu acest prilej muncitorii tineri şi vârstnici au obţinut noi şi însemnate succese în muncă. Sudorii Ciurică Constantin şi Voicilă Constantin, au obţinut în ziua schimbului de onoare o depăşire de plan de 300 la sută. Robotorul stahanovist Stanciu Constantin a obţinut o depăşire de normă de 780 la sută, iar tânărul Ştefan Traian de 300 la sută. Utemista Piţigoi Stela, trezor, a dat în ziua schimbului de onoare trei norme. Succesele obţinute de muncitorii tineri şi vârstnici de la fabrica „Electroputere“ din Craiova în ziua schimbului de onoare, sunt o dovadă grăitoare a dragostei cu care el întâmpină cea de a 36-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie şi alegerile de deputaţi in sfaturile populare. In fruntea întrecerii Cu fiecare zi ce trece oamenii muncii din ţara noastră luptă cu puteri sporite pentru traducerea in viaţă a programului de măsuri economice adoptat de plenara C.C. al P M.R. din 19—20 August. Astfel, utemiştii din întreprinderile industriale din Comarnic, sub conducerea organizaţiilor de partid obţin importante succese în întrecerea socialistă In urma unei temeinice organizării brigăzilor de producţie precum şi datorită aplicării pe scară largă a metodelor manutale de lucru ale stahanoviştilor sovietul Ciutkih şi Voroşin, membrii cooperativei „21 Decembrie“, au reuşit să-şi depăşească sarcinile de plan pe acest an trecând de curând să lucreze în contul anului 1954. Totatât de bogată îu rezultate este şi activitatea celor 13 brigăzi atemiste de producţie de la întreprinderea „Vulturul“Comarnic. Aplicarea cu succes a metodelor înaintate de lucru sovietice de către tinerii brigadieri a făcut posibil Îndeplinirea sarcinilor de plan înainte de termen Aplicând metodele de lucru ale stahanoviştilor sovietici Voroşin, Ciutkih şi Jandarova, brigada condusă de utemista Cofaru Alexandrina a reuşit să-şi depăşească sarcinile de plan şi să lucreze de la 15 octombrie în contul lunii decembrie 1955, iar brigada condusă de utemistul Cogeanu Mircea de la această dată, dă produse in contul lunii decembrie a anului 1956. Exemplul tinerilor din cele două brigăzi a fost urmat şi de brigăzile de tineret de la fabrica de ciment Comarnic care au reuşit zi de zi să-şi întreacă cu mult normele. Astfel brigada condusă de atemista Batoaca Maria a reuşit să obţină in perioada de la 1-15 octombrie o depăşire zilnică de normă de 30 la sută. Tinerii din întreprinderile Industriale din Comarnic, însufleţiţi de succesele obţinute în lupta pentru depăşirea planului sunt hotărîţi să întâmpine ziua de 7 Noembrie şi ziua alegerilor de deputaţi în sfaturile populare cu noi succese în muncă. Corespondent ION CREŢU ★ GRUPA STUDENŢEASCA Vasile Băjan, organizatorul grupei 305 din anul III al Facultăţii de Exploatare, îşi trase scaunul în faţa mesei, trecându-şi uşor degetele peste cristal, ca şi cum ar fi vrut să înlăture nişte nevăzute firicele de praf. Apoi, mă întrebă, aţintindu-şi spre mine ochii săi negri şi strălucitori. — Despre ce vrei să-ţi povestesc, tovarăşă ? Inginerii sunt oamenii definiţiilor precise. Şi pentru că în curând va deveni Inginer, Vasile Băjan răspunse scurt rugăminţii mele de a-mi povesti despre grupa lui, despre felul cum a izbutit să ajungă printre grupele fruntaşe: — Ce-i de povestit aici ? E simplu : totul e să ştii că prima datorie e să înveţi bine. Secretul succesului , colectivul , forţa lui , prietenia şi ajutorul tovarăşilor. Şi considerând că prin asta mi-a spus totul, îşi ridică privirile spre mine, aşteptând parcă o nouă întrebare. Până la urmă, totuşi, organizatorul grupei a început să vorbească rar şi calm. Din cuvintele lui se încheagă o povestire simplă, dar frumoasă, povestea unui colectiv de prieteni, a unui vrednic colectiv de muncă. PRIMA DATORIE Nici o privelişte nu e mai frumoasă decât aceea pe care o ai de pe înălţimea unui munte. Privind de acolo, ai un simţământ de mândrie, de putere, de avânt. Studenţii grupei 305 au acest simţământ ori de câte ori se gândesc la anii trecuţi de muncă, la greutăţile pe care le-au avut de învins. Toamna anului 1951. Spre institutul de mine „Gheorghe Gheorghiu-Dej” din Petroşani se indrepta o nouă serie de studenţi ai anului I. In hall-ul înalt şi luminos al Institutului s’au întâlnit mineri, absolvenţi ai facultăţilor muncitoreşti, absolvenţi ai liceelor şi ai şcolilor medii tehnice din Valea Jiului, de pe Bărăgan, din nordul Moldovei sau din apusul Transilvaniei. Aici s au întâlnit pentru prima dată Ioan Dumitraş, Pavel Bitii, Ion Briceag, Dumitru Ionescu, toţi cei 20 de membri ai grupei. Unii dintre ei se cunoşteau din producţie sau din şcoală, dar cei mai mulţi dintre ei se vedeau pentru prima oară. Şi au învins repede sfiala. S au Împrietenit. Mereu împreună, la cursuri, In cămine, In timpul lor liber, au început să se sfatuiască, sa se ajute unul pe altul. Nu era însă uşor pentru ei, care nu mai fuseseră niciodată studenţi, să-şi planifice bine timpul de învăţătură şi să învingă atâtea greutăţi în studiu câte apăreau in fiecare zi. Neştiind cum să muncească, mulţi dintre ei au învăţat temeinic în anul I aproape numai în preajma sesiunii de examene. In anul II, experienţa lor a devenit mai bogată. Şi-au dat seama că trebue să Înveţe tot timpul anului şi au învăţat cu râvnă zi de zi, seară de seară. Dar nu era uşor. Fiecare succes cerea trudă multă Matematica superioară cu abstractul noţiunilor ei, mecanica cu legile şi formulele ei complicate, termotehnica, electrotehnica, le păreau tot atâtea piedici de neînvins. Deseori, târziu după miezul nopţii, când toţi dormeau, câte un student, deschizând incet uşa, se furişa cu băgare de seamă un pat, punându-şi sub pernă caietul plin cu formule şi probleme din care învăţase până atunci. La ultimele examene, grupa a avut numai 2 restantieri. Anul acesta au venit în grupă 4 tovarăşi noi, absolvenţi al cursului special de pe lângă institut. Nicio clipă el n'au rămas In afara colectivului. In triunghiul de conducere al grupei s’a discutat imediat problema lor şi s'au luat măsuri pentru a fi ajutat ! Şi astfel, munca măruntă a fiecărei zile de studiu şi toate întâmplările de seamă din viaţa grupei spun parcă de la sine: In grupa 305 studenţii îşi Înţeleg bine prima datorie. FORŢA COLECTIVULUI In grupa 305 există o lege nescrisă, pe care o respectă insă toată lumea : fiecare membru al grupei trebue să facă totul pentru ca să-şi ajute tovarăşii. Succesul unuia este întotdeauna bucuria tuturor. Dar dacă se întâmplă ca vreunul să se descurajeze, să rămână în urma, el simte imediat sprijinul puternic, forţa colectivului grupei. Şi pentru Vasile Zârnă grupa a fost prieten şi sfătuitor. Când au văzut că ia unele examene cu suficient, că învaţă mecanic, memorând buchea cărţii, că nu citeşte literatură şi-şi pierde vremea transcriindu-şi notiţele pe curat, au hotărît să-i explice în adunarea grupei, că felul lui de a învăţa e prost, că astfel nu va obţine rezultate bune. Vasile Zârnă a fost la început uimit. Nu se aştepta ca tovarăşii lui să-l cunoască atât de bine, să se ocupe atât de îndeaproape de el. A înţeles Insă just ajutorul lor şi le-a promis să se îndrepte, să urmeze exemplul fratelui său, care, intr’un Institut din Uniunea Sovietică. Izbuteşte să ia toate examenele cu calificativul „foarte bine“. Pe Ioan Bacinschi, care se obişnuise să lipsească de la cursuri şi să înveţe numai In perioada examenelor şi care obţinuse rezultate foarte slabe, l-au criticat aspru în adunarea grupei. Au discutat mult. loan Stoicescu l-a privit In ochi şi i-a spus — poate cam tare, dar din glas răzbătea voinţa, hotărîrea întregii grupe: „Să nu dai înapoi ! Trebue — gândeşte-te numai la asta — trebue să inveţi ! Nu se poate să fii codaş, n'ai voie să ne faci de râs !“ Cuvintele aspre l-au lovit atunci, şi de supărare, loan Bacinschi nici n’a luat cuvântul în şedinţă. Apoi a chibzuit şi a văzut că dacă au fost aspri şi necruţători, au făcut-o din prietenie. După aceea a venit la el comunistul loan Briceag, i-a propus să-l ajute, să-i explice problemele mai grele. Au început să inveţe împreună La sfârşitul anului trecut, Ioan Bacinschi a mai avut o singură restanţă, iar anul acesta învăţând încă de la inceput, el se prezintă la seminarii mai bine pregătit „Anul acesta voi izbuti mai bine* — spune el hotărît. Cu ajutorul colectivului el şi-a invins pasivitatea, descurajarea. Şi astfel prin forţa unită a colectivului cresc oameni harnici, plini de dragoste pentru învăţătură, în stare să învingă greutăţile. O VIAŢA INTERESANTA Pe studenţii grupei 305 nu-i poţi pune in încurcătură cu orice întrebare. Ei se descurcă acum bine in formulele de matematică sau nu problemele de marxism-leninism. Dar la întrebarea : „Cine d-e cel mai bun prieten?“ le e tuturor greu să răspundă. Până la urmâ tnsă, ca şi cum s’ar fi înţeles între ei, toţi dau acelaş răspuns: „Toată grupa mi-e prietenă“. Şi într’adevăr, aşa e. Acest colectiv strâns de prieteni şi-a creat o viaţă interesantă şi veselă. In grupă toţi invaţa, toţi muncesc, se distrează şi se odihnesc împreună. După ce termină de învăţat, loan Briceag îşi duce munca in comitetul organizaţiei de bază U.T.M. din Institut, loan Stoicescu, Petre Solt şi Pavel Bitti în biroul U.T.M. din facultate, Dumitru lonescu in comitetul sindical, Vasile Băjan, loan Dumitraş şi loan Popa in conducerea grupei, Gheorghe Zegheru in colectivul de redacţie al gazetei de perete. Încrederea pe care le-au acordat-o tovarăşii lor, i-a făcut să simtă răspunderea care apasă pe umerii lor, să devină activi şi pricepuţi, plini de iniţiativă. Munca de mai mare răspundere pe care o au nu-i face insă să uite de grupa lor. In adunările grupei ei sunt activi, totdeauna dornici ca treaba să meargă bine. Anul trecut, studenţii mai mari munceau in timpul lor liber la terenurile de sport şi la drumul spre Institut Colectivul grupei n’a vrut să rămână mai prejos. Dimineaţa, o oră Înainte de cursuri, tot colectivul celor 20 de studenţi se hotărîse să încarce sgură in căruţe pentru aranjarea drumului, să sape trepte In povârniş, să pregătească terenul de sport. Iar după examene, în cinstea Festivalului, toată grupa a coborît In mină. In abatajul care le-a fost încredinţat, scoţând la lumină cărbunele, prietenia lor s’a întărit şl mai mult. La teatru, la cinematograf, ei se duc tot împreună. La cămin, locuiesc în acelaşi cameră studenţii Briceag Ion, Băjan Vasile, Popescu Gheorghe şi Zegheru Gheorghe. Împreună ei şi-au cumpărat un radio. Seara, toată grupa se adună în camera lor să asculte muzică. Şi nu se ştie cum s’a Intâmplat, ’dar în grupa 305 s'au adunat şi o mare parte din sportivii de frunte ai institutului. PRIETENIE VECHE Cu 2 ani In urmă, Intr’o seară, Stoicescu Ion şi-a adunat într’un cufăraş lucrurile, a strâns mâna câtorva colegi şi s'a Îndreptat spre gară. Fostului miner fruntaş în producţie, care câştigase întrecerea cu Pop Ludovic, care nu de mult terminase făcui*tatea muncitorească, matematica şi fizica li puneau piedici grele. Hotărîse să părăsească Institutul, să plece Intr’o facultate mal uşoară. La Bucureşti, tnsă, la Facultatea de Geologie-Geografie, n’a fost mulţumit. II neliniştea gândul la tovarăşii lui, pe care-i părăsise. Se judeca aspru: „Ce vor crede despre mine tovarăşii din Institut? Mă vor crede laş, dezertor... Nu se poate !“ Peste o săptămână s’a Întors Era prea legat de meserie, de Valea Jiului unde lucrase dela vârsta de 16 ani, ca să treacă peste toate cu buretele. Grupa l-a primit bucuroasă, prieteneşte, însă l-a judecat aspru. „Nu vreau să fiu inginer prosti“ — se desvinovăţea el încruntat, roşu la faţă, cu dinţii strânşi. Îşi trecea degetele prin părul blond şi repeta Intr’una aceleaşi cuvinte. „Atunci, fii un inginer bun ! — i-au spus tovarăşii, învaţă. Noi o să te ajutăm !“ Doi ani au fost tot timpul alături de el. L-au ajutat, l-au sfătuit, l-au criticat atunci când a fost nevoie. Acum, grupa se mândreşte cu el. In învăţătură şi in munca obştească, el procedează Întotdeauna aşa cum l-au învăţat cele două colective care l-au crescut: colectivul minei şi colectivul grupei de studenţi. Dacă vreunul din prietenii lui şovăie, el ştie să-l înveţe cum să intrănga greutăţile. Iar dârzenia cu care învaţă este dovada forţei colectivului, a prieteniei lor adevărate. loan Stoicescu şi Vasile Băjan s’au cunos* cut In 1948, la o şedinţă, la comitetul raional U.T.M. Petroşani. Erau amândoi mineri, şefi de grupă şi secretari de organizaţie de bază U.T.M. Stoicescu la Lonea şl Băjan la Aninoasa. Băjan, fire mai liniştită, se uita uimit la Stoicescu care bătea cu pumnul în masă şi înjura. Când l-au criticat tovarăşii, Băjan a văzut cum i se înroşiseră obrajii ca tocul. Ochii albaştri ai minerului Stoicescu aveau o privire încăpăţânată. Au învăţat apoi multe unul de la altul, cu toate că erau foarte diferiţi le fire. In facultatea muncitorească s'au împrietenit. Au învins împreună multe din greutăţile matematicii, ale liricii şi chimiei, au studiat împreună problemele Umbii române, ale Istoriei şi geografiei. De multe ori s'au sfătuit şi de multe ori s'au criticat unul pe altul. Prietenia lor e din ce In ce mai gralnică, mai adâncă. Cu toate astea, ei nu se simt departe de grupă. Prietenia lor se Încadrează in prietenia întregii grupe. Trecuseră mai bine de două ceasuri de când stăteam de vorbă, când organizatorul grupei își încheie povestirea. Zâmbi: — De fapt, nu știu de ce ţi-am povestit toate astea. Doar totul era limpede de la început. Secretul succesului, colectivul; forţa lui; prietenia şi ajutorul tovarăşilor. ILEANA RACOVIŢA Petroşani, Octombrie