Scînteia Tineretului, martie 1954 (Anul 9, nr. 1508-1533)
1954-03-02 / nr. 1508
Anul X Seria II-a Nr. 1508 Proletari ctit toate tarile, uniți-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI MUNCITOR 4 PAGINI — 20 BANI Marți 2 martie 1954 Pentru sporirea producţiei de legume, fructe şi struguri de masă Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu privire la îmbunătăţirea sistemului de contractare a legumelor, seminţelor de legume,-'fructelor şi strugurilor de masă este de o deosebită însemnătate pentru sporirea producţiei în aceste ramuri, în vederea îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei. Prevederile Hotărîrii constitue un bun mijloc de a stimula pe producători pentru creşterea producţiei de legume,fructe şi struguri. Aşa se explică faptul că hotărîrea a fost primită cu interes de oamenii muncii de la sate şi că în scurtă vreme s-au încheiat numeroase contracte. Intr-o ştire publicată zilele trecute se comunica rezultatul semnificativ că în regiunea Iaşi planul de contractare la legume şi fructe a fost depăşit cu 14 la sută. Succese însemnate s-auînregistrat și în alte locuri. Aceasta demonstrează puternic că îmbu■ nătățirea sistemului de contractare la aceste produse agricole va duce la rezultate deosebite. Nu se poate socoti însă că lucrurile vor merge de la sine datorită prevederilor hotărîrii. Se cere să consolidăm aceste succese, să întărim munca de explicare a hotărîrii, de aplicare în viaţă a măsurilor ei. Măsurile luate pentru ridicarea producţiei de legume, fructe şi struguri se încadrează în programul de măsuri, elaborat de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din 19-20 august 1953 în vederea dezvoltării continue a economiei naţionale şi a ridicării simţitoare a nivelului de trai al celor ce muncesc. Extinderea zonelor legumicole în jurul Capitalei ca şi a altor oraşe şi centre muncitoreşti, asigurarea condiţiilor pentru aplicarea regulilor ştiinţei înaintate in scopul ridicării productivităţii acestor zone şi asigurarea pe aceste căi a unei cantităţi mai mari de legume decit cea obţinută pină acum — toate acestea au o foarte mare însemnătate în îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei muncitoare. Contractarea unor suprafeţe mari pentru cultivarea de legume, fructe, şi strunguri de masă, produse care conţin însemnate cantităţi de vitamine şi alte substanţe puternic hrănitoare, va duce nu numai la asigurarea pieţii oraşelor şi centrelor industriale cu aceste produse dar şi la o scădere simţitoare a preţurilor, mărind astfel puterea de cumpărare a oamenilor muncii. De aceea, pentru producători contractările de legume, în special, constituie o datorie patriotică In acelaşi timp, pe baza hotărîrii, producătorii se bucură de însemnate avantaje, înlesnirile prevăzute în hotărîre, ca avansuri în băni, materiale pentru construcții, reduceri de impozite pentru terenurile contractate, scutiri de cote etc. constituieun stimulent important pentru producători în munca lor de ridicare a producției. Aşa cum prevede hotărîrea, contractanţii vor avea posibilităţi mai bune de muncă asigurîndu-li-se materiale, sprijin fitosanitar, asistenţă agrotehnică, ceea ce va duce la realizarea lucrărilor în grădini de legume, livezi de pomi şi vii în condiţii superioare. Producătorii care vor încheia contracte se vor bucura de scutirea cotelor obligatorii pentru suprafeţele cultivate cu legume şi seminţe de legume contractate. Pentru obţinerea de îngrăşăminte chimice statul va sprijini pe contractanţi, suportînd 50% din valoarea totală a îngrăşămintelor. Contractanţilor li se vor da pe credit unele soiuri de seminţe pentru cultura de legume şi cultura seminţelor de legume cu reducere de 75%, în afară de fasole, mazăre, cartofi timpurii sau de vară. Guvernul a hotărît totodată reducerea normelor de venituri mijlocii prevăzute asupra impozitelor agricole la suprafeţele de teren pentru care s-au încheiat contracte de predare a producţiei către organizaţiile contractante. Pentru producător este deosebit ce importantă asigurarea utilajului şi a maşinilor. Prin hotărîre se stabileşte că statul acordă ajutor contractanţilor care au pompe şi motoare destinate frigării culturilor. Aşa, de pildă, lor li se vor vinde carburanţii şi lubrefianţii necesari producţiei la preţurile fixate pentru unităţile de stat. Toate acestea sunt măsuri care ajută producătorilor să pregătească cu mai multă uşurinţă condiţiile pentru începerea muncii şi atrag pe mulţi ţărani muncitori să încheie contracte pentru legume şi fructe spre a beneficia de aceste evantai. O altă problemă importantă pentru producători constă în asigurarea fondurilor pentru procurarea de seminţe, utilaj etc. Ţinind seama de aceste necesităţi ale producătorilor,, hotărirea stabileşte că celor care contractează li se vor acorda avansuri în numerar, ce reprezintă pînă la 30 la sută din valoarea producţiei contractate. Măsurile urmăresc îmbunătăţirea sistemului de contractare a seminţelor de legume stimulînd pe producătorii contractanţi care vor preda o cantitate ce depăşeşte producţia contractată pentru fiecare fel de sămînţă, prin acordarea unor prime de producţie în valoare de 1it la sută din preţul de contractare. De asemeni, contractanţilor producători individuali li se acordă dreptul să cumpere la preţuri reduse, după predarea recoltei, pentru fiecare 50 kg. sămînţă de varză timpurie, varză de vară, varză roşie şi gulioare, cite um metru cub .de cherestea, 2 kg. de sodă caustică, 20 m. pînză de avantaje asemănătoare se bucură pentru predarea fiecărei tone de arpagic. Hotărîrea constituie un puternic stimulent util pentru producătorii individuali, cît mai ales pentru gospodăriile agricole colective şi întovărăşirile agricole în sporirea producţiei de legume, fructe şi struguri. Astfel, în cazul respectării graficelor de livrare, gospodăriile colective vor primi un spor de preţ de 30 la sută, iar întovărăşirile agricole un spor de preţ de 20 la sută peste preţurile fixate de comitetele executive ale sfaturilor populare pentru gospodăriile individuale. Iar în ce priveşte contractările de seminţe de legume, în cazul că vor depăşi producţia contractată, gospodăriile colective vor primi avantajele în produse industriale, acordate gospodăriilor individuale, majorate cu 20 la sută, iar întovărăşirile cu 10 la sută. Sprijinul acordat de către stat trebuie să fie un stimulent pentru contractanţi şi în sensul că el va fi folosit în întregime, cu chibzuinţă şi pricepere pentru obţinerea unor recolte bogate la hectar. Tineretul se alătură eforturilor tuturor oamenilor muncii pentru a se traduce în viaţă măsurile prevăzute de această Hotărîre. Organizaţiilor utemiste le revine astfel sarcina să ducă o temeinică muncă politică în rîndul utemiştilor şi tineretului pentru a face cunoscută Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu privire la îmbunătăţirea sistemuluide contractare a legumelor, seminţelor de legume, fructelor şi strugurilor de masă şi astfel să mobilizeze tineretul în munca pentru ridicarea producţiei de legume ,şi fructe Folosirea celor mai variate metode de popularizare — afişarea în locuri vizibile, citirea în colectiv a h Hotărîrii, discuţii în jurul ei în diverse ocazii, sau în gazetele de perete — toate acestea prezintă o mare însemnătate. Utemiştii au datoria să-şi lămurească şi părinţii asupra avantajelor prevăzute în Hotărîre. Utemiştii să fie printre primii care să încheie contracte pentru cultivarea de legume, fructe şi struguri. Organizaţiile de bază U.T.M., utemiştii care lucrează în aparatul organizaţiilor contractante să lupte cu tot elanul pentru aplicarea întocmai a măsurilor prevăzute in hotărîre. Comitetele regionale şi raionale U.T.M. au sarcina să îndrume cu mai multă atenţie munca tinerilor şi utemiştilor cultivatori de legume şi fructe. Important în acest sens este ca utemiştii şi tinerii să dea un puternic sprijin la munca în sere şi răsadniţe, la folosirea metodei de cultivare a legumelor în cuburi şi ghivece nutritive, la respectarea întocmai a indicaţiilor ştiinţei pentru cultura legumelor, pentru îngrijirea pomilor şi a viilor. O deosebită atenţie trebue să fie acordată cultivării legumelor pe loturi individuale, care constitue o cale eficace de îmbunătăţire a aprovizionării cu legume şi zarzavaturi a muncitorilor şi funcţionarilor. Utemiştii şi tinerii muncitori şi funcţionari trebue să fie sfătuiţi de către organizaţiile de bază U.T.M- să cultive cu, legume asemenea loturi şi, să „facă toate lucrările, cum sînt însămînţănle, răsadurile etc.,, pentru a obţine astfel recolte bogate. v ■ î .1 Utemişti Şi tineri din domeniul agriculturii! Să muncim, duin pricepere şi însufleţire pentru cit mai multe contrăitori de tegume, seminţe de legume, fructe şi struguri, pentru recolte cit mai bogate, in aceste ramuri pentrtj'aprovizionarea populaţiei şi ridicarea nivelului de viaţă al poporului nostru muncitor. *'■*' Noi linii de cale ferată redate circulaţiei In ultimele zile, acţiunea de dezăpezire, a liniilor de cale ferată a continuat cu multă intensitate. Au fost astfel redate in exploatare şi liniile: Buzău— Făurei—Brăila—Gala’i;t Buzău—Făurei—Constanţa ; Ploieşti—Urziceni; Constanţa—Mangalia ; Eforie—Techirghiol; Roşiori de Vede—Zimnicea ; Roşiori de vede—Tr. Măgurele; Bucureşti—Piteşti —Craiova. In prezent, plugurile sovietice şi romîneşti lucrează la ultimele lucrări de dezăpezire ale liniilor care sunt: Bucureşti—Constanţa, Bucureşti—Giurgiu, Giurgiu—Videle, Bucureşti—Urziceni, Urziceni—Făurei, Bărboşi— Tecuci, Roşiori de Vede—Costeşti. Din staţia Bucureşti Nord, pe lingă trenurile accelerate spre Episcopia Bihor, Vatra Dornei, Baia Mare şi Tg. Mureş, Iaşi, Arad, Curitei şi trenul rapid Bucureşti—Iaşi care circulă, în mod normal în ultimele zile, au fost repuse în circulaţie şi alte trenuri: trenul accelerat nr. 701 Bucureşti—Galaţi, care pleacă la ora 18,15; trenurile de persoane nr 1.001 Bucureşti—Timişoara, la ora 1,50; nr. 5.005 Bucureşti—Paşcani, la ora 8,45; nr. 1.005 Bucureşti—Timişoara (prin Piteşti), la ora 14,35 şi nr. 3001 Bucureşti—Teiuş, la ora 1,16. (Agerpres). Pregătiri de primăvară ★ ★ Postul utemist de control sprijină reparaţiile Una din principalele sarcini ale organizaţiei de bază U.T.M. din S.M.T. Băileşti in perioada actuală, a reparării maşinilor şi uneltelor agricole a fost reorganizarea şi întărirea postuluiutemist de control. Ca urmare, a îndrumării şi sprijinului dat de către organizaţia de bază U.T.M. membrii postului utemist de control, au întărit simţitor activitatea de producţie pe locurile in care muncesc. Secretarul organizaţiei de bază U.T.M. Oprea Ghenciu, a făcut un instructaj cu postul utemist de control, îndrumîndu-l cum trebuie să-şi desfăşoare activitatea . Tovarăşul Ştefan Cociabă, responsabilul postului utemist de control,dovedeşte piuită străduinţă in această activitate. El urmăreşte după planul de muncă activitatea membrilor postului, ţine permanent legătura cu organizaţia de bază U.T.M. şi conducerea staţiunii, sezisind la timp lipsurile in desfăşurarea procesului de producţie. In urma muncii depuse de postul utemist de control, utemiştii Mihai Truşulescu, Petre Ioviţa şi Ştefan Mustăţea care înainte vreme aveau slăbiciuni die muncă fac acum lucrări de bună calitate şi la timp, constituind un bun exemplu pentru ceilalţi mecanizatori. Corespondent D. MITITELU In comuna Cudalbi pregătirii« trebuiesc grăbite in aceste zile grija cea mai mare a comitetelor executive ale sfaturilor popular-* şi a organizaţiilor U.T.M.trebuie să fie îndreptată, spre terminarea la timp a pregătirilor în vederea primăverii. Această grijă ar fi trebuit s-o aibe şi comitetul executv al sfatului popular al comunei Cudalbi din regiunea Galaţi. In comună există destul utilă pentru a fi pregătit seminţe etc Din păcate comitetul executiv, a desconsiderat această sarcină. Agenţii agricoli ai sfatului popular au pregătit campania cu tabele împărţind comuna pe secatoare, împărţind deputaţii etc. Dar preşedintele şi secretarul sfatului popular n-au ştiut nimic de aceasta. Către mijlocul lunii februarie din utilajul gospodăriilor individuale nu se reparase rtUi 5 la sută, iar situaţia pregătirii seminţelor, erar de asemeni nesatisfăcătoare. Lipsuri, serioase se maniifestău şi la gospodăria colectivă şi S.M.T. O cauză a acestora era că cooperativa nu aprovizionase cu cărbuni şi fier centrele de reparaţii. Dealtminten nici acum lucrurile nu stau prea bine. , In cele din urmă comitetul executiv al sfatului popular Şi- a dat seama de lipsurile sale. Prim-o şedinţă s-a analizat situate şi s-au luat primele măsuri , de îmbunătăţire. ■Fără îndoială că măsurile luate — de aprovizionare a centrelor de reparaţii cu cărbuni şi fier, de organizare a centrelor de selectare a Seminţelor şi de înzestrare cu ma- Şipile necesare . Vor grăbi ritmul muniţii dacă va exista preocupare şi control pentru Înfăptuirea lui. Comitetul executiv ar trebui apoi să popularizeze pe ţăranii numetori fruntaşi ca Gigore Gradea, Gheorghe Gradea, Ionică Drăguşiiă Stelea, care au reparat deja utilajul. Iar organizaţia U.T.M., al cărui sprijin s-a făcut prea puţin simţit până acum, are datoria să se apuce serios de treabă şi să mobilizeze utemiştii şi tineretul pentru terminarea în Scurt timp a pregătirilor. Corespondent ZAMFIRA BACALU Holda, ca o măre tălăzuind, iţi fermeca privirea cu durul greu din spice. Orice drumeţ ce avea cale prin aceste meleaguri ala Htrlăului, cu văi şi dealuri multe, se simţea atras de peisajul ce părea zugrăvit de o mină măiastră.Pu pas Încet, tmintau prin grîu cîţiva oameni. Intre ei, unul de statură potrivită, Vasile Chiriac, preşedintele gospodăriei colective din Coarnele* Caprei. Vasile Chiriac prinse citeva spice şl le frămlntă In palma bătucită. Le privi îndelung. Asemenea „aur“ se legăna In spice grele, rotunde ca o vrabie, pe o suprafață de 104 hectare. Ade-' vărată bogăţie şi mîndrie pentru colectivişti. — Vin secerătoriie — exclamă bucuros multimn grup şi.,toţi rămaseră cu privirile pironite spre cel® două .secerători care işi făceau loc prin lalda de griu, stringînd un snopi rodul, bogat. Pe tînărul acela din faţă cu părul castaniu latrins ",cu grijă sub şapcă şi care conduce un K.D. 35, ii cunosc de mai multăi vreme. E al doilea an de cind munceşte cu tractorul in gospodăria lor colectivă; in toamnă, el a venit şi a arat ogorul pină la ultima brazdă. După ce a terminat arăturile, trebuia să înceapă însămînţările. Odată cu începerea acestora s-a pornit însă o ploaie despre care oamenii locului spun că începe la întii ale lunii şi nu se mai potoleşte pînă la jumătatea ei , ploaie măruntă specifică nordului Moldovei. Colectiviştii mai aveau mult de insăminţat. Pe acea burniţă, tractoristul Puiu Ioan conducea K.D.-ul peste ogoare, semănind griul de toamnă al colectivei. Şi insă miritările in crude au fost terminate. Griul Îngrijit bine, a crescut şi s-a copt. Acuma lată-1 pe tractorist stringînd rodul bogat cu secerătoaree. ★ Cu aproape 5 ani în urmă, aici unde e azi staţiunea, pe un deluşor după Hârlău, era doar o clădire părăsită, cu geamuri sparte şi fără tocuri la uşi, cu ţigla de pe acoperiş furată, in schimb cu buruieni cite vrei: ciulini, urzici, mărăcini... Intr-o zi, lingă clădire au apărut citeva tractoare. Zgomotul lor contrasta cu liniştea de odinioară a dealului. Se înfiinţase aici staţiunea de maşini şi tractoare Frumuşica. — E greu să munceşti in asemenea condiţii, îşi spuneau unii tractorişti. Intr-adevăr era greu. Tractoriştii nu aveau dormitor. Timplării au început să facă tocuri pentru geamuri, s-au pus ferestre, uşi, s-au reparat sobele şi in scurtă vreme dormitorul era gata. De atunci pină azi s-au făcut multe: remiza pentru tractoar , două remize pentru batoze, noi dormitoare pentru tractorişti. In februarie 1951 a fost adus grupul electrogen şi s-a dat drumul uzinei electrice a staţiunii. Acum sunt in construcţie noi locuinţe muncitoreşti şi două remize pentru batoze. După ce terminase şcoala de tractorişti pe undeva prin Botoşani, Ioan Puiu fusese repartizat la S. Al. T.Frumuşica. I s-a dat şi lui un tractor. I.A R. Muncea şi creştea şi el odată cu staţiunea. După doi ani a fost trimis la altă şcoală, In Oraşul .Stalin, să se specializeze perttru noile tractoare fabricate ir», ţara noastră, puternicel* K.D. 35. El a fost primu adjm staţiuni care a. pornit la muncă cu K.D -in şi n-am intîlnit un on mai îndrăgostit de maşină ’ ca băiatul, acesta. Că-şi îngrijeşte’ tractorul, ii curăţă, asta-i ceva vrese pentru ei. In vara anului trecut, Puiu a fost plecat vreo trei săptămini din staţiune. Tractorul său a rămas in mina lui Gh. Răileanu. In timpul cit a fost plecat, Răileanu a spart tractorului motoraşul şi un pinion. Cind a venit inapoi, bucuria lul loan Puiu s-a stins In supărare. In doi ani de zile tractorul Iul nu se defectase niciodată şi acum in două săptămini să nu-1 mai recunoască ? Directorul staţiunii — Mihai Trofiir, care a înţeles durerea lui Puiu, mi-a destăinuit un secret: — Primu! K.D. nou care vine In staţiune lui i-1 dau! Nu a fost campanie agricolă In care Puiu să nu-şi Îndeplinească planul cu cel puţin sută la sută.In toamna trecută de pildă, au căzut puţine ploi. Tractorul mergea greu, pămintul uscat nu ceda cu uşurinţă brăzdarelor. In urma plugului ieşeau bolovani mari, adeseori cu roata carului. A muncit din greu, dar şi-a îndeplinit planul. Munca i-a fost răsplătită şi în toamnă ca şi ia toate campaniile. A fost premiat de mai multe ori. ■k Aţi încercat vreodată sentimentul plin de bucurie al Înălţimilor ? Să urci pe munţi, să faci palmele streaşină deasupra ochilor şi să priveşti de jur împrejur frumoasele peisaje pitoreşti? Bucuria aceasta a avut-o Puiu in decembrie 1952 la casa de odihnă din Sinaia. Stătea multă vreme lingă fereastră şi privea culmile stîncoase, înzăpezite, ale ■bătrînilor Carpați, cai"? se întind departe, pînă acolo unde privi** nu mai poate ajunge. • f In mai 1953 a văzut din nou Sinaia. De sus, dela cola 1400 „vedea,, cum . nămeții se prefac in piriîaşe repezi.. Dar.acestea n-au fost numai clipe de odihnă plăcută. De fiecare dată cînd s-a intors IdeionSîrjaia,a avut în staţiune o mare bucurie,parcă anume pregătită. In decembrie 1952 a venit şi nu-i venea să creadă. Rîdea cu lacrimi şi-i venea să strîngă in braţe pe fiecare din jurul său. Tractoristul Puiu Ion primise diploma de stahanovist. Iar anul trecut, în luna mai, tot după ce a venit de la Sinaia, tractoriştii l-au ales ca delegat al tinerilor la Festival. Toate acestea pentru meritele sate de tractorist ★ Puiu Ion a crescut aici In staţiune. Aici a primit carnetul de utemist In 1950, aici a muncit ca utemist, fiind ales In 1952 In comitetul U.T.M. din statiune. Puiu e fiu de ţăran sărac de prin părţile Sucevei — din comuna Roman, raionul Botoşani. In staţiune el a Învăţat mult. Cind s-a dus odată acasă a stat de vorbă mai pe undelete cu părinţii. Iată ce le-a spus: — Dece nu vă Înscrieţi In gospodăria colectivă? . — Uite, judecătorul nepoftit unde era ! Stai băiete, nu te pripi. Ce ştii tu? Stai sa vedem și noi cum o să meargă ! de-o merge bine, nu zic nu, am să mă-nscriu ,şi eu și maică-ta, de nu... — Cum nu ? Ştiu c-o să meargă bine. Am văzut mai multegospodării, iar dumneata numai pe asta. Au fost săraci cind au intrat şi acum au devenit oameni înstăriţi. . . ! — Lasă-mă pe mine cu asta, să-mi vadă ochii mei, că n-au orbit şi apoi mă-nscriu Aşa l-a scos din sărite. — Uite, atunci să-ţi dau adresa să te duci să vezi: gospodăria agricolă colectivă din Coarnele Caprei, raionul Hirlău,, regiunea laşi.. Să Întrebi acolo de colectivistul Ion Felfeld, care a, primit in 1951 peste un vagon de produse. Şi să te mai duci şi la... şi a început să-l copleşească cu tot felul de exemple. Mai tirziu, taică-său i-a scris că s-a înscris in întovărăşire. — Și crezi că numai atît? Nu mă las pînă nu-i lămuresc să treacă in colectivă — spune loan cu vocea blinda, dar plin de hotărîre. * Drumul lui Puiu spre cucerirea tainelor meseriei crește mereu. Pe timpul iernii el a fost trimis la şcoală. Cum Învață acolo? Ce va face la întoarcere? E oare greu de ghicit ? CONSTANTIN BUCUR corespondentul „Scinteii tineretului* pentru regiunea Iaşi •7 Un mecanizator din părţile Hîrlăului Cum pot fi folosite loturile individuale pentru cultivarea cu legume Cultivarea legumelor pe..loturi individuale de către muncitori şi funcţionari a dat" în general rezultate bune. Atunci cînd au fost bine lucrate, loturile primite în folosinţă au dat recolte ce au satisfăcut în mare măsură, iar uneori chiar în întregime, nevoile de consum ale familiilor ce le-au lucrat. Aceasta bineînţeles, cînd lotul respectiv a fost curăţat şi săpat sau arat adine, ciind au fost folosite îngrăşăminte cind s-a irigat, cind s-au ales cu chibzuinţă plantele care s-au cultivat, astfel incit suprafaţa lotului să fie folosită în întregime. De multe ori, terenurile din care se dau in folosinţă loturi individuale muncitorilor şi funcţionarilor sunt foste locuri virane, care nefiind lucrate de ani de zile, sunt îmburuienite in mare măsură.. Pentru înlăturarea buruienilor — duşmani primejdioşi ai culturilor de legume — trebuie sa se ia toate măsurile posibile. Cel mai bine este să se are, sau să se sape adine pămintul, apoi să se continuie distrugerea buruienilor prin grăpări repetate. După însăminţarea legumelor, buruienile se vor distruge prin prăşit şi plivit. Ca să crească şi să se dezvolte bine, să dea roade cît mai mari — legumele trebuie să aibă la dispoziţie hrană şi apă. Hrana trebuie să fie asigurată, mai ales in cazul terenurilor. Hrane care n-au mai fost lucrate de mult timp, prin aplicarea unei .cantitățimici de bălegar bine descompus — 20.000— 40.000 kg. la hectar, adica 2—4 kg. la m.p. Este bine ca odată cu bălegarul să se dea şi îngrășăminte minerale, cum este superfosfatul sau sarea potasică cite 150—200 kg. la hectar, (15—20 gr. la. m.p.). In privința apei, Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R P.R şi a C.C al P.M.R. arată că, acolo unde există condiţii naturaie, acestea vor fi folosite in mod organizat, făcind in comun lucrări de irigaţie. Acolo unde aceste condiţii nu există, Hotărirea recomandă să se sape cu forţe proprii fîntîni. Fie că există condiţii naturale, fie că se asigură apa pe diferite alte căi, trebuie să asigurăm udatul pentru întreaga grădină şi în special pentru acele plante care suferă mai mult,atunci cind apa lipseşte şi dau recolte bune cind se udă, cum sînt pătlăgelele roşii, pătlăgelele vinete, ardeii, varza, fasolea, cartofii. Un lucru de care depinde în mare măsură obţinerea de legume diferite, în cantităţi mari, treptat, din primăvară piin toamna este folosirea chibzuită a suprafeţei lotului. Hotărirea recomandă ca loturile să aibă 100—300 m.p. Pe o asemenea suprafaţă este bine să se cultive următoarele legume: roşii 30—60 m.p.; cartofi 30—60 m.p.; fasole şi mazăre pentru păstăi 20—40 m.p.; ceapă de arpagic şi usturoi 20—50 m.p; castraveţi şi dovlecei 10—30 mp.; salată, ridichilalună şi spanac 5—10 m.p; varză timpurie şi de toamnă 15—40 m p.; morcovi, pătrunjel şi sfeclă roşie 10—20 m.p. ; pătlăgele, vinete şi ardei 10—20 m.p. Aceste suprafeţe pot fi schimbate după dorinţa fiecărui cultivator ; ceea ce este mai important insă, este faptul ca unele din ele pot fi cultivate intercalat, iar altele se pot rîndui luna după alta pe acelaşi teren în cursul unui an Aşa, de pildă, salată, morcovi, sfecla roşie, pătrunjel, se pot cultiva pe marginile strajiritor in care sint însăminţate alte legume, iar salata si iidichiile de luna se pot cultiva intercalat, intre cuiburile de castraveţi şi dovlecei. Folosirea de două ori în cursul unui an a aceluiaşi teren, prin culturi succesive, duce la mărirea cantităţilor de legume obţinute de pe lotul individual. Unele legume, avind nevoie de o perioadă mai scurtă de timp de la însăminţare până la recoltare, lasă terenul liber şi în acest teren se pot cultiva ale legume. Aşa, în terenul în care s-a însămnaţet salvată, spanac şi ridichi,e lună, după recoltarea acestora, se pot cultivă pătlăgele ,roşii de toamna. După mazărea pentru păstăi, după ceapa de arpagic Şi usturoiul verde se poate cultiva varza de toamnă. Dacă se cultivă cartofi timpurii încolţiţi, o parte dintre aceştia pot fi recoltaţi mai devreme, in luna iulie. Pe terenul rămas liber în acest fel, se poate cultiva fasole de toamnă pentru păstăi, sau castraveţi de toamnă. Se pot face numeroase asemenea combinaţii de culturi care sa ducă in folosirea cît mai chibzuită a terenului, la obţinerea unor recolte cît mai mari de pe lotul individual De pe un lot de 100—300 metri pătraţi cultivat cu legumele arătate mai înainte, se pot obţine cam următoarele cantităţi de produse : pătlăgele roşii 90—150 kg., cartofi 30—60 kg., fosare şi mazăre 10—20 kg., ceapa şi usturoi, 20—40 kg., castraveţi şi dovlecei 15—45 kg., verdeţuri 8—15 kg., varză timpurie 20—50 kg., varză de toamnă 50—100 kg., morcov, pătrunjel, sfeclă roşie 30—60 kg. Acestea sunt recolte mijlocii, socotite atunci cind nu se fac culturi intercalate, cultivări pe marginea straturilor şi culturi duble. Folosind aceste metode şi dind o îngrijire atentă legumelor şi zarzavaturilor de pe lotul individual, fiecare muncitor şi funcţionar poate să culeagă roade mult mai mari decît cele arătate mai sus, puţind chiar dubla cantităţile. Foloasele aduse de cultivarea cartofilor, legumelor şi zarzavaturilor pe loturi individuale de către muncitori şi funcţionari, în oraşe şi centre industriale, sînt deosebit de convingătoare dacă socotim cît de mari sînt posibilităţile acestor loturi. Cultivatorii de loturi individuale se pot bucura de aceste foloase importante in măsura in care se interesează de întrebuinţarea cît mai deplină a acestor posibilităţi, in scopul obţinerii unor recolte cit mai mari care să acopere nevoile de consum ale familiei şi să le aducă in ar*punct timne»/*nnnm:i ttuomnaf« Dr. Ing. D. Andronicescu Directorul secţiei de legumicultura I.C.A.R. Contractări de legume şi zarzavaturi In toate comunele şi satele ţării noastre, unităţile cooperatistedesfăşoară acum acţiunea pentru încheierea de contracte cu ţara unii muncitori in scopul cultivării şi valorificării legumelor. Statul acordă mari avantaje cultivatorilor de legume. Prin cooperativă? cu care încheie contracte, ei primesc cherestea pentru confecţionarea răsadniţelor, seminţele necesare, precumşi avansuri in bani. Pînă acum, Uniunea Centrală a Cooperativelor de aprovizionare şi desfacere a, repartizat unităţilor cooperatiste, pentru a fi puse la dispoziţia contractanţilor, 12.000 m.c. de cherestea pentru răsadniţe, 33.000 kg. tablă pentru roţile de irigat, rogojini, armaci, precum şi geamuri pentru răsadniţe. Cu ajutorul Ministerului Agriculturii şi-- Silviculturii s-au procurat şi repartizat mari cantităţi de seminţe, printre care : 173.000 kg. mazăre, 120.000 kg. fasole $ S-au luat totodată măsuri pentru procurarea Seminţelor de roşii, ardei, conopidă, castraveţi, rădăcinoase şi altele. . Avantajele acordate de către stat producătorilor de legume fac să crească din zi in zi numărul celor care încheie contracte cu cooperativele pentru cultivarea şi valorificarea legumelor. In întreaga ţară s-au încheiat, contracte pentru cultivarea cu legume a peste 9.000 ha. In regiunea Iaşi, unde s-au încheiat contrace pentru 1.378 ha. de legume şi zarzavaturi, producătorii au primit în afară de materiale şi seminţe 1.925.000 lei ca avans, iar în regiunea Galaţi, unde planul contractărilor a fost realizat in proporţie de 127 la sută, cultivatorii auprimit pentru pregătirea şi buna desfăşurare a lucrărilor legumi, cele 1.500 kg. tablă, 730 m.c. de cherestea, 8.880 kg. sămînţă de mazăre şi însemnate sume de bani. . .încheierea din vreme a contractelor şi asigurarea seminţelor şi materialelor necesare ajută pe cultivatori să-şi pregătească din timp toate condiţiile pentru executarea lucrărilor în grădinile de legume. Există insă o serie de unităţi cooperatiste din regiunile Ploieşti, Craiova, Baia Mare şi Piteşti care, neînţelegînd importanţa încheierii la vreme a Contractelor, au realizat pînă acum planul contractărilor abia in proporţie de 11—22 la sută. E necesar ca în aceste regiuni, cu sprijinul sfaturilor populare şi al organizaţiilor de masă, cooperativele să intensifice munca de popularizare a avantajelor acordate de stat cultivatorilor de legume şi să grăbească încheierea contractelor, dind astfel posibilitatea producătorilor să-şi pregătească condiţiile in vedereaobţinerii unei recolte sporite de legume in acest an. (Agerpres) Strungarul utemist Nicolae Ionică de la fabrica de maşini agricole „Tudor Idimirescu’ din Bucureşti işi depăşeşte norma in medie cu 200 la sută. Acest succes îl datoreşte în buna parte şi ajutorului pe care il primeşte de la maistrul Nicolae Borcan. In fotografie , utemistul Nicolae Ionică primind îndrumări de la maistrul său asupra unghiului de tăiere a cuțitului. Creşte producţia de tricotaje SIBIU (de la corespondentul nostru Popa Gavril). Muncitorii din secia confecţii a fabreii de, tricotaje „Drapelul Roşu“ din Sibiu obţinzi de zi noi , însemnată «tcţese in producţie. Desfăşuriml larg steagul întrecerii socialiste ş, orrganizindu-şi tot mai , bine munca, ei contribuie, din plin la realizarea sarcinilor de plan pe întreaga fabrică. Pe lingă activitatea rodnica ce se desfăşoară în secţii in scopul confecţionării de tot mai uruite articole de tricotaje, muncitoarele au in centrul preocupării lor realzarea de economii. Utemistele Benchea Paraschiva, Ciorogaru Cornelia şi Nicoara Filofteia care lucrează la croit sunt fruntaşe in această direcţie. In vederea lărgirii sort meritelor, muncitorii tineri şi vîrstnici din această fabrică confecţionează în secţia prelucrătoare d® deşeuri a fabricii, diferite articole ca de exemplu: veste de damă, pulovere, veste pentru copii precum şi alte produse. La una din maşinile de cusut, din cadrulsecţiei TuCreajţa şi utemista Văsoiu Ana Ea este bine cunoscută pentru activitatea rodnică ce o desfăşoară zilnic. Tovarăşa Alexandrescu Erna responsabila secţie!, Îndrumă muncitoarele pentru a lucra fiecare articol cu multă ategiţie, în special la cusut şi la potrivirea modelului. Urmîndu i sfaturile, muncitoarele secţiei au acum în centrul preocupării lor îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor, pe care le confecţionează. Străduinţa muncitorilor de la fabrica „Drapelul Roşu“-Sibiu a fost încununată de succes. Astfel, valoarea produselor de larg consum confecţionate în această secţie care au fost livrate O C.L.-ului Sibiu în primele două luni ale acestui an, întrece suma de 15.300 lei. Printre articolele livrate, se numără 397 de veste pentru dame, 120 pulovăre de copii fără minei, 55 pantalomaşi lungi pentru copii, 165 vestuţe de copii şi altele. ------ ----In întîmpinarea zilei de 8 Martie Sfatul popular orăşenesc Salonta, regiunea Oradea, are în comisia de femei un real sprijin prin multipla activitate pe care o desfăşoară aceasta zi de zi. Concepîrindu-şi atenţia asupra realizării planului de colectare, a reparării uneltelor agricole, pregătiriigrădinilor, curăţirii pomilor etc.,, femeile au obţinut însemnate realizări. In urma acţiunii întreprinsă de ele s-au colectat însemnate cantităţi de cereale şi carne. Numai de la 1-26 februarie s-au colectat peste 10.000 kg. cereale şi 3.825 kg. came. De asemenea, in unele cartiere In care femeile au activat cu mai multă sîrguință,,a fost terminată repararea uneltelor şi curăţirea seminţelor necesare campaniei agricole de primăvară Şi muncitoarele de la gospodăria agricolă de stat din oraşul Salonta intimpină ziua de 8 martie cu frumoase realizări. La secţia grădinărie, unde se vor insăminţa peste 60 ha. grădină cu legume şi zarzavat, zeci de femei lucrează cu hărnicie la însăminţarea şi întreţinerea celor 1.000 m.p. răsadniţe. Muncind cu aceeaşi dragoste şi in domeniul activităţii culturale, femeile din oraşul Salonta au organizat cursuri de alfabetizare pe grupe de case, în locuinţele neştiutorilor de carte. (Agerpres)