Scînteia Tineretului, mai 1954 (Anul 9, nr. 1561-1584)

1954-05-04 / nr. 1561

Solidaritatea popoarelor în numele păcii In întreaga lume sute de milioane de oameni au sărbătorit cu puternic avînt ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. 1 Mai 1954 a constituit o impună­toare demonstraţie a creşterii forţelor iu­bitoare de pace din toate ţările, forţe uriaşe, de neînvins. Intîiul de Mai 1954 s-a desfăşurat sub semnul luptei maselor largi de pe toate meridianele globului pen­tru slăbirea continuă a încordării inter­naţionale, pentru preîntîmpinarea războiu­lui. Pentru popoarele din ţările lagărului socialist, 1 Mai a fost un prilej de trecere în revistă a succeselor dobîndite pe fron­tul construcţiei paşnice şi al ridicării ni­velului de trai, un prilej de afirmare a so­lidarităţii cu lupta fraţilor lor aflaţi în lanţurile robiei capitaliste. Parada militară şi demonstraţia de 1 Mai a oamenilor muncii din Moscova, care s-au desfăşurat în Piaţa Roşie, au constituit o grandioasă manifestare a vo­inţei şi hotărîrii de nezdruncinat a po­poarelor sovietice de a-şi dărui toate for­ţele construcţiei paşnice, cauzei comunis­mului, cauzei întăririi păcii în întreaga lume. Marele popor chinez a sărbătorit în­tâiul de Mai în condiţii deosebite. Odată cu trecerea la înfăptuirea primului plan cincinal a fost deschisă o nouă pagină în istoria Chinei. Trecând în revistă primele succese ale cincinalului, constructorii Chi­nei noi şi-au afirmat hotărîrea de a-şi înmulţi eforturile eroice pentru îndepli­nirea planului de industrializare a pa­triei, pentru întărirea continuă a Republi­cii Populare Chineze. Pentru prima oară după ani grei de război, poporul erou coreean a serbat un 1 Mai fără bombe, fără flăcările in­cendiilor. Pe străzile Phenianului care re­naşte din cenuşă, oamenii muncii şi-au afirmat voinţa lor de a-şi reface patria, de a lupta pentru făurirea pe cale paşnică a unei Coree unite şi democratice. Sub razele soarelui primăvăratec, oa­menii muncii din ţările europene de de­mocraţie populară şi din R.D. Germană au făcut din 1 Mai o puternică manifes­tare a hotărîrii lor de a consolida şi în­mulţi succesele dobîndite pe tărîm­ul con­strucţiei economice şi culturale şi al ri­dicării nivelului de trai, de a face totul pentru triumful păcii. Cu toată teroarea poliţienească, înfrun­tând interdicţiile şi piedicile de tot felul, masele largi din ţările capitaliste şi din colonii au demonstrat la 1 Mai pentru apărarea drepturilor lor vitale, pentru pace. Mari demonstraţii şi mitinguri au avut loc la Paris sub lozinca : „Să înce­teze imediat operaţiunile militare din Viet­nam!” Intr-un şuvoi neîntrerupt, coloane de demonstranţi au străbătut străzile Lon­drei cerînd încetarea cursei înarmărilor, interzicerea armelor de exterminare în masă, încetarea războaielor coloniale. Mi­lioane de oameni din Germania occiden­tală au manifestat sub lozincile luptei îm­potriva tratatelor militariste de la Bonn şi Paris, pentru unificarea cît mai grab­nică a Germaniei pe baze democratice şi paşnice. Manifestaţia de la Hamburg la care au luat parte 150.000 persoane a fost una din cele mai mari manifestaţii care a avut loc în acest oraş după război. In India, numai la Delhi au avut loc 12 mi­tinguri în care participanţii au protestat împotriva înarmării Pakistanului de către S.U.A. şi au cerut satisfacerea revendică­rilor muncitoreşti privitoare la mărirea salariilor. La Tokio, la mitingul din parcul Meidzi s-au adunat peste 300.000 de per­soane. Demonstraţii impunătoare s-au des­făşurat la Roma, Vienna, Bruxelles, Co­penhaga, Stockholm, mitinguri de mari proporţii au avut loc la New York, Geneva, Teheran, Helsinki etc. Caracterul larg al sărbătoririi zilei de 1 Mai în întreaga lume oglindeşte creş­terea şi întărirea unităţii oamenilor simpli de pretutindeni în lupta pentru pace şi o viaţă mai­ bună. Solidaritatea milioanelor de oameni simpli, cinstiţi, uniţi prin nă­zuinţa comună spre pace a devenit o tră­sătură caracteristică a epocii actuale. Nă­zuinţa popoarelor spre pace a devenit o p­uternică forţă motrice a zilelor noastre.­­ Popoarele sînt hotărî­te să“zădărnicească planurile cercurilor agresive, să obţină stâbirea continuă a încordării internaţio­nale, să contribuie prin toate mijloacele la o colaborare paşnică între state. Ele aprobă şi sprijină iniţiativele Uniunii So­vietice îndreptate spre destinderea atmos­ferei internaţionale, spre crearea de ga­ranţii pentru o pace trainică, pentru securitatea popoarelor. Ele s-au convins că prin luptă energică şi perseverentă cercurile agresive pot fi silite să bată în retragere. Convocarea conferinţei de la Geneva, cu participarea R.P. Chineze, este un succes al forţelor păcii. Toţi oamenii iubitori de pace îşi dau seama că existenţa unor posibilităţi favorabile pentru succesul conferinţei de la Geneva, pentru conti­nuarea destinderii încordării internaţio­nale este un fapt incontestabil. Dar trans­formarea acestor posibilităţi în realitate se izbeşte de împotrivirea unor cercuri in­fluente din occident şi în primul rind­ a cercurilor influente din S.U.A. care nu văd cu ochi buni stabilirea unor relaţii nor­male între popoare, instaurarea unei păci trainice în Asia şi în întreaga lume. Dacă n-au putut evita convocarea conferinţei de la Geneva, aceste cercuri ar dori ca rezultatele ei să fie reduse la zero. La conferinţă reprezentanţii S.U.A. au res­pins propunerile ministrului afacerilor ex­terne al R.P.D. Coreene „cu privire la res­tabilirea unităţii naţionale a Coreei şi la desfăşurarea unor alegeri libere pe în­treaga Coree“. Dulles a arătat făţiş că do­reşte menţinerea ocupaţiei militare ame­ricane în Coreea de sud. Acei politicieni care încearcă să împiedice rezolvarea paşnică a problemei coreene se hrănesc pe semne cu iluzia că problemele Asiei pot fi rezolvate „de pe poziţii de forţă“. Ei uită desigur, că nu mai suntem­ în secolul al XIX-lea, ci în a doua jumătate seco­lului al XX-lea şi ca popoarele Asiei care au păşit pe calea eliberării naţionale nu mai pot fi date înapoi. Problema coreeană, problema restabilirii păcii în Indochina şi alte probleme arzătoare ale Asiei pot fi rezolvate cu succes numai prin acorduri care să corespundă principiilor libertăţii şi independenţei naţionale a popoarelor. In pofida manevrelor duşmanilor colaboră­rii internaţionale, căile pentru rezolvarea paşnică a problemelor­ coreeană şi indo­­chineză pot şi trebuie să fie găsite. Desigur că în rîndul participanţilor la conferinţa de la Geneva există deosebiri esenţiale în ceea ce priveşte examinarea problemelor arzătoare in discuţie. Dar cu toate deosebirile există un f­actor comun care­ a făcut posibilă şi necesară convoca­rea conferinţei de la Geneva. Acest factor e năzuinţa nestăvilită a popoarelor din foste ţările spre consolidarea păcii. Popoarele cer cu hotărâre participanţi­lor la conferinţa de la Geneva să depună toate eforturile pentru a găsi cele mai bune căi şi mijloace de rezolvare paşnică a problemelor coreeană şi indochineză. Această cerere a popoarelor a răsunat cu putere în întreaga lume la marile de­monstraţii ale lui 1 Mai 1954. Apăreţele demonstraţii ale întîiului de Mai au afir­mat încă odată răspicat, cu uriaşă putere voinţa popoarelor : să triumfe tratativele, să se asigure rezolvarea paşnică a proble­melor litigioase! Poporul nostru muncitor a făcut din sărbătorirea lui 1 Mai 1954 — al zecelea 1 Mai liber — o grandioasă manifestaţie pentru pace şi socialism. Popor liber, stă­­pîn pe propria lui soartă, el şi-a sărbă­torit victoriile sale în munca paşnică, ex­­primîndu-şi hotărirea neclintită de a lupta cu şi mai mulă rîvnă pentru dezvoltarea economiei naţionale, pentru sporirea pro­ducţiei agricole şi a bunurilor de larg consum, pentru îmbunătăţirea continuă a nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Oamenii muncii din ţara noastră şi-au afirmat cu putere dragostea şi încrederea pentru Partidul Muncitoresc Român — conducătorul luptei poporului nostru pen­tru socialism şi bunăstare. Demonstraţiile întîiului de Mai din ţara noastră au­ ară­tat din nou, , cu tărie, unitatea dintre partid, guvern şi popor. Trecînd prin faţa tribunelor, sutele de mii de demonstranţi din toate colţurile ţării şi-au afirmat încă odată recunoştinţa fierbinte faţă de marea noastră prietenă, Uniunea Sovietică. Ei şi-au exprimat so­lidaritatea cu oamenii muncii din toate ţările în lupta pentru triumful păcii, pen­tru independenţa naţională şi drepturi democratice, năzuinţa spre destinderea continuă a relaţiilor internaţionale şi dez­voltarea legăturilor comerciale. Afirmîndu şi în acest întîi de Mai vo­inţa fermă de a contribui din toate puterile la întărirea păcii iar întreaga lu­me, poporul nostru muncitor care urnă­­reşte cu deosebit interes conferinţa de la Geneva şi-a exprimat dorinţa stăruitoare ca această conferinţă să fie încununată de succes. Alături de toate forţele iubitoare de pace, constructorii socialismului din pa­tria noastră sunt întăriți să facă totul pentru victoria păcii. Cauza păcii va triumfa. Ea va învinge fiindcă exprimă interesele vitale ale popoarelor. "Proletari din toate țările, unifi-vd ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI MUNCITOR Anul X Seria Il-a Nr. 1561 4 PAGINI — 20 BANI Marți 4 mai 1954 Cea de a Vlll-a ediţie a ştafetei „Scînteii tineretului“ Duminică 9 mai 1954, se va desfăşura pe distanţa Breaza-Bucureşti ora de a Vlll-a ediţie a tradiţionalei compeliţi sportive ştafeta „Scînteii tineretului". Toate forţele pentru a lucrărilor agricole de primăvară In fruntea întrecerii socialiste Bătălia pentru terminarea la timp şi in bune conditiui a lucrărilor agricole de primăvară se desfăşoară cu avînt în întreaga tara. Oame­nii muncii de pe ogoare, tineri şi vîrstnici, ur­­mînd îndemnul partidului şi guvernului, se stră­duiesc să execute toate lucrările agricole de primăvara la timp şi în bune condiţiuni agro­tehnice. Dar nu peste tot sînt folosite din plin posi­bilităţile existente pentru a se asigura succesul însămînţărilor. Sînt unele comune şi raioane în care nu este folosită întreaga capacitate de producţie a maşinilor şi atelajelor agricole. Să depunem toate eforturile pentru a inten­sifica însămînţările de primăvară, folosind din plin toate posibilităţile pentru reuşita însămîn­­ţărilor — chezăşia obţinerii de recolte îmbelşu­gate. Mecanizatorii de la S.M.T.-Cobadin şi S.M.T.-Remus-Opreanu din regiunea Cons­tanţa şi-au îndeplinit cu cinste angajamen­tele luate în cadrul întrecerii socialiste în în­­timpinarea zilei de 1 Mai. Organizîndu-şi bine munca şi­ folosind me­toda graficului orar, precum şi cea a cuplaje­lor de 2-3 semănători la un tractor, ei au reuşit ca pînă la 28 aprilie să realizeze planul de producţie pe întreaga campanie agricolă de primăvară, în proporţie de 105,5 la sută. Prin folosirea acestor metode, precum şi prin buna îngrijire a maşinilor şi tractoare­lor, tractoriştii de la aceste S.M.T.-uri, pe lingă faptul că au îndeplinit şi depăşit planul, au realizat şi însemnate economii. Astfel, me­canizatorii de la S M.T.-Cobadin au econo­misit 21.000 kg. de motorină şi peste 2.000 kg. de ulei. La staţiunea de maşini şi tractoare Coba­­din, în fruntea întrecerii socialiste a fost bri­gada a 16-a, condusă de Dumitru Sandu care a realizat un volum de lucrări în campania de primăvară de 841 hantri faţă de cei 332 hantri cît erau planificaţi. De asemenea, s-au eco­nomisit 4.000 kg. de motorină. Tractoristul Ion Cicutu din această brigadă a executat 176 hantri peste pian, iar tractoristul Dumi­tru Stănciulescu a executat 127 hantri peste pian. La staţiunea de maşini şi tractoare Remus­ Opreanu fruntaşi în întrecerea socialistă sunt tractoriştii din brigada a 11-a condusă de Mi­­hai Bucuş, care au lucrat pe ogoarele gospo­dăriei agricole colective din comuna Rasova, raionul Medgidia. Ei au executat peste plan lucrări de primăvară care totalizează un vo­lum de 144 hantri. Tractoriştii Petre Iordache, Traian Nemţeanu şi Ion Leşciuc din această brigadă, au realizat zilnic pînă la două (Agerpres). ÎNTRECEREA CONTINUĂ CU MAI MULT AVÎNT! * ★ Primele succese în luna mai Deşi au trecut doar două zile de la marea demonstraţie a oamenilor muncii din Capi­­tală, Complexul „Griviţa Roşie“ mai păstrează încă ceva din atmosfera sărbăto­rească a măreţului I Mai. La secţia ajustaj,vagoa­ne, cu mult timp înainte de începerea schimbului, şi-au făcut apariţia harnicele mun­citoare din brigada de fentei condusă de utemista Elena Sobotici. Revederea după două zile de odihnă a membrelor bri­găzii, e un minunat prilej de bunăvoie şi veselie. Schim­­­bînd în grabă impresii de la manifestaţiile care au avut foc la Capitală, ele nu uită totuşi că astăzi au de re­luat întrecerea socialistă pentru îndeplinirea şi depă­­şirea planului. — Ai,­ văz­ut­ fetelor, ce bine ne-a prins dacă ne-am pregătit locul de muncă încă de vineri ? se bucură res­ponsabila brigăzii. Intr-adevăr, locul de mun­că străluceşte de curăţenie. Materialele au­ fost pregătite din timp, iar sculele aşteap­­tă frumos rînduite şi cu­răţite. Semnalul de începere a muncii în primul schimb îl dă ajustoarea Dumitra San­­du. Şi rind,pe rînd, tinerele Alexandrina I­lie, Păuna One şi Nicoleta Georgescu, în frunte cu responsabila brigă­zii, se antrenează tot mai vîrtos în în­trecerea pentru a da lucru mai mult şi mai bun. Ceasurile trec. Fiecare minut, fiecare se­­cundă folosită din plin face ca producţia să sporească văzînd cu ochii. La realiză­rile dobîndite în cinstea lui 1 Mai pînă la 30 aprilie a.c., care au adus brigăzii depă­şirea cu sută la sută a pla­­nului, se adaugă noi şi noi succese, nu mai puţin de cinci ore, membrele brigăzii au tăiat 2000 şuruburi me­canice, au ajustat 50 garni­turi de fontă pentru izolaţii necesare diferitelor conduc­­te, precum şi 60 plăci,contra­­plăci trebuitoare muncitorilor de la secţia tîmplărie. Cu o bună parte din aceste însem­nate realizări se mîndreşte pe bună dreptate ajustoarea Du­­mitru Sandu. In cele patru ore şi jumătate de lucru, fo­losind ca şi tovarăşele ei experienţa înaintată a frunta­­şelor din aceste ateliere, ea singură a confecţionat cele 60 plăci­ contraplăci şi a tăiat jumătate din şuruburile me­canice produse în acest timp. Dar cu toate aceste rezul­tate de seamă, membrele bri­găzii sunt departe de a fi mulţumite. Ele ştiu că mun­cind mai mult şi mai bine şi punînd întreaga lor putere de muncă şi pricepere în scopul sporirii producţiei şi producti­vităţii muncii, contribuie la ridicarea continuă a bunei stări materiale a poporului nostru muncitor. De aceea, roadele muncii lor sunt tot mai bogate. Peste alte trei ore de lucru, mem­­­brele brigăzii au mai ajustat încă 100 minere şi 100 cuiere necesare vagoanelor de cală­­tori care se repară aci. Nici la secţia de­ instalaţii mecanice în care lucrează bri­gada utemistă de rindeluri, condusă de Victor Radu, din care fac parte Simion Contora, Aurel Vlad şi Ion Sotirescu, lupta­­pentru îndeplinirea şi depăşirea , sarcinilor de plan nu a pierdut din intensitate. De curînd, această brigadă a devenit fruntaşă pe Comple­xul „Griviţa Roşie“ iar, cu cîtva timp înainte de 1 Mai, a primit steagul de brigadă fruntaşă pe raion. Hotărîţi să-şi păstreze şi pe mai departe titlul de bri­gadă fruntaşă, cei patru ti­neri rindelori au reuşit să in­­tîmpine ziua de 1 Mai cu mari depăşiri de normă. Ca şi în cazul brigăzii de femei de la ajustaj,vagoane, ei ştiau încă din după amiaza zi­­lei de 30 aprilie, ce vor avea de lucrat în prima zi lucră­toare a lunii mai. De la mem­brii acestei brigăzi, strungarii din secţia mecanică aşteptau cu nerăbdare un număr de suporţi pentru plăcuţele india şi de leacuri pentru universa­le. Grăbirea operaţiei de rin­­delare era cu atît mai necesa­ră cu cît, după aceea piesele aveau să treacă şi prin ope­raţiile de ajustat. Munca tre­buia să pornească deci încă din primele minute ale schim­bului de dimineaţă, cu toată intensitatea, lucru pe care destoinicii membri ai bri­găzii l-au şi făcut. Acesta este motivul pentru care, nu după amiaza zilei de 30 aprilie, după program, ei mai puteau fi văzuţi încă trebăluind : pregăteau mate­rialul necesar, curăţau maşi­­nile şi aranjau sculele — aşa cum au învăţat după metoda Voroşin. Şi, deşi totul era pregătit din vreme pentru noua zi de muncă, totuşi, printre primii care au păşit în secţie în di­mineaţa zilei de 3 mai au fost tinerii rindelori Victor Radu şi Simion Contora — schim­bul de dimineaţă al brigăzii utemiste. O ultimă revizie a maşini­lor, ascuţirea cîtorva cu­ţite de rezervă, predarea la secţia de ajustaj a pieselor iu­­erate în ultimul schimb şi bă­tălia pentru cîştigarea secun­­delor şi minutelor a început, încă nu este ora 12. Din maşinile strunite cu în­­demînare de mtinile harnicilor brigadieri au ieşit 10 suporţi pentru plăcuţele vndia, in prima zi de lucru a lui mai, după numai patru ore, planul de lucru al brigăzii u­­temiste de la secţia instalaţii mecanice a fost depăşit cu peste 160 la sută. Fapte ca acelea ale tinerilor muncitori de la S.I.M. sau de la ajustaj-vagoane au putut fi văzute ieri in mai toate secţiile Complexului „Griviţa Roşie", la turnătorie ca şi la cazangerie, la sudură ca şi la strungărie, tîmplărie etc. Mereu în primele rînduri ale întrecerii socialiste, ti­nerii muncitori de la Com­plexul „Griviţa Roşie" des­făşoară mai larg steagul întrecerii socialiste, pentru a asigura transportul pe calea ferată cu cît mai multe loco­motive şi vagoane, reparate la timp şi în bune condiţiuni. Corespondent ŞTEFAN BRATU În 6 minute o jachetă ARAD (de la corespondenţa noastră Ana Caranfil) 3 Mai 1934. Cei 51 tineri din brigada utemistă de la secţia confecţii nr. 5 a Cooperativei ,,Artex“ din Arad, erau pre­zenţi cu toţii în atelier. Mai erau 20 de minute pînă la începerea lucrului şi adunaţi în grupuri ,tinerii discutau între ei. loan Sernecz, res­ponsabilul brigăzii utemiste, îşi privea atent tovarăşii. — începem bine tovarăşe Farcutin, nu lipseşte nimeni din brigadă — spuse Sernecz, tînărului Farcutin, conducăto­rul secţiei a 5-a. Munca a început. Banda rulantă pe care muncesc cei 51 de tineri a început să se mişte încet. De curînd, briga­­da a început să execute noi modele de jachete pentru fe­mei. Pentru confecţionarea u­­nei jachete a fost fixat timpul de 12 minute. Brigada trebu­ia să dea deci în fiecare zi 40 de jachete. Tinerii de aici s-au chemat la întrecere nu numai în ceea ce priveşte de­păşirea normei ci şi pentru îmbunătăţirea calităţii. După 6 minute, prima ja­chetă de culoare roşie a co­­borît de pe bandă­. Apoi au început să-i urmeze altele drumul. Pină la sfîrşitul schimbului, brigada utemistă de la secţia confecţii numărul 5 a dat 80 de jachete. In prima zi lucrătoare după 1 Mai, norma a fost depăşită cu 100 la sută. S-au evidenţiat în mod deosebit Kalai Ferdi­nand, Ana Ardelean, Kilean Ştefan care au dat toate con­fecţiile de calitatea I-a. Brigada aplică metoda com­­somolistei Lidia Savelieva fa­­cînd un control perseverent pe fiecare fază de operaţie şi continuă cu mai mare insufle­­ţire în trecerea socialistă. Iată de ce au reuşit tinerii să urce graficul de producţie şi să îmbunătăţească calitatea pro­duselor. Ei au început să traducă în fapte hotărîrea de a da confecţii de calitatea I.a. In momentul de față calitatea a ajuns la 97 la sută. Gata pentru însămînţarea orezului In toate regiunile cultivatoare de orez se fac ultimele pregătiri pentru începerea însămînţă­­rilor şi pentru obţinerea unei recolte sporite la această importantă cultură a cărei producţie constituie unul din principalele produse ali­mentare necesare aprovizionării populaţiei. Cultivatorii de orez, îndrumaţi de specialişti şi tehnicieni, execută acum lucrări de amenajare ca : nivelarea terenului în orezării, canale se­cundare pentru irigaţie şi canale de evacuare. Totodată se fac arături la 18—20 cm. pentru însăminţă, şi odată cu aceasta se adminis­trează îngrăşămintele­ chimice ,şi se face gra­­pajul terenurilor înainte de însămînţare. De asemenea, cultivatorii se îngrijesc de asigura­rea debitului de apă necesar, făcînd ultimele probe la instalaţiile de pompare. In unele regiuni s-au identificat şi se ame­najează noi orezării care vor înlocui orezăriile vechi unde terenurile cultivate ani de-a rîndul dădeau o producţie slabă. In regiunea Con­stanţa se amenajează noi orezării în suprafaţă totală de 700 ha., în regiunea Arad de 300 ha., iar în regiunea Galaţi de 250 ha. Gospodăriile agricole de stat fruntaşe în cul­tura orezului au asigurat producătorilor să­­mînţa necesară din soiurile cele mai producti­ve în condiţiile naturale ale fiecărei regiuni cultivatoare. Statul acordă cultivatorilor sprijin pentru sporirea producţiei de orez la hectar. In acest an, ingrăşămintele chimice se aplică pe 70 la sută din suprafaţa cultivată cu orez, cu 40 la sută mai mult faţă de anul 1953. Datorită avantajelor mari acordate de stat, cultivatorii au încheiat din timp contracte pentru cultivarea orezului şi pentru valorifi­carea producţiei. In regiunile Craiova, Piteşti, Oradea şi Arad s-a terminat încheierea con­tractelor, iar în celelalte regiuni cultivatoare ca Bucureşti, Galaţi şi Constanţa, s-au înche­iat contracte cu peste 80 la sută din producă­tori. Potrivit prevederilor contractuale s-au asigurat cultivatorilor de către unităţile con­tractante, sămînţa, materialele necesare, com­bustibilul pentru motoarele de irigat, îngrăşă­minte. De asemenea, pentru buna desfăşura­re a muncilor şi realizarea unei recolte spo­rite se acordă avansuri în bani. Totodată, s-a pus la dispoziţia cultivatorilor un mare număr de perechi de cizme de cau­ciuc pentru executarea lucrărilor în apă. In tot timpul muncilor, tehnicienii specialişti vor asigura asistenţa tehnică necesară, înd­ru­­mînd pe producători. Pregătirile pentru însămînţarea orezului sunt terminate în gospodăriile agricole de stat, gospodăriile agricole colective şi întovărăşirile agricole care cultivă mai mult de 50 la sută din suprafaţa totală ocupată de cultura orezu­lui în ţara noastră. (Agerpres) Pentru titlul de „cel mai bun tractorist“ Cu multă însufleţire mecanizatorii de la staţiunile de maşini şi­­tractoare din regiunea Suceava desfăşoară întrecerea socialistă pen­tru obţinerea tillului de „cel mai bun tracto­rist". La S.M.T.­Dîngeni, raionul Truşeşti, staţi­une fruntaşă pe regiune, care a realizat pla­nul de producţie al campaniei agricole de pri­măvară în proporţie de 141 la sută, rezulta­tele cele mai frumoase au fost obţinute de tractoristul Ioan Maftei. Luptînd pentru înlă­turarea timpilor morţi, el a îndeplinit sarci­nile de plan ce îi reveneau în campania de primăvară în proporţie de 300 la sută, execu­­tînd lucrări de bună calitate. Succese însemnate au obţinut şi mecaniza­torii de la S.M.T.­Săveni. Tractoristul Ioan Nichita de la această staţiune, fruntaş în în­trecerea socialistă, a reuşit să depăşească sarcinile de plan ce îi reveneau, cu 155 ,la sută, iar tractoristul Vasile Petruşcă şi-a în­deplinit planul în proporţie de 250 la sută. Ir, lupla pentru titlul de „cel mai bun trac­torist1’ sunt şi tinerii mecanizatori de la SMT­­Dorohoi, Spătăreşti, Salcea, Botoşani, pre­cum şi de la alte staţiuni de maşini şi trac­toare din această regiune. (Agerpres) La G. A. S. Segarcea La G.A.S. „7 Noiembrie" din Segarcea, muncitorii tineri şi vîrstnici luptă cu multă însufleţire pentru terminarea la timp a însă­­mînţărilor agricole de primăvară. Astfel au fost însămînţate 188 hectare cu ovăz, 187 hectare cu mazăre şi 32 hectare cu sfeclă fu­rajeră. Totodată au mai fost însămînţate 70 hectare cu borceag şi s-au făcut arături de primăvară pe o suprafaţă de 251 hectare. Regulile agrotehnice sunt aplicate pe o sca­ră tot mai largă în gospodăria de stat din Segarcea. Pentru menţinerea apei în pământ s-au grăpat 65 hectare cu grîu de toamnă. Tot pe această suprafaţă au fost aduse 7,8 tone de îngrăşăminte suplimentar. La lucrări­le efectuate pînă acum s-au evidenţiat în mod deosebit tractoriştii Borneanu Gheorghe, Păipa Florentin şi alţii care au realizat zilnic cîte o normă şi jumătate. Execută lucrări de întreţinere la culturile de toamnă • Organizînd bine munca, colectiviştii din satul Buciumeni, comuna Gruiu, raionul Ol­teniţa, au reuşit ca, odată cu arăturile şi în­­sămînţările, să efectueze şi lucrările de între­ţinere a culturilor de toamnă. Astfel au fost grăpate 40 hectare de grîu, apoi alte culturi precum şi 5 hectare de lucernă. In această muncă s-au evidenţiat tovarăşii Ion S. Stan­cu­, Nicolae Neagu, Marin Filip, Alexandru Belu şi Traian Ion. Colectiviştii desfăşoară pe mai departe cu un avînt sporit lucrările de întreţinere a cul­turilor, asigurînd astfel obţinerea unor recol­­te mult sporite la hectar. Corespondent IOAN BĂDARAU • Ţăranii muncitori din comuna Băiceni raionul Tg. Frumos, sînt luptători vajnic pentru obţinerea de recolte bogate. De aceea oricît au avut ei de lucru — şi au avut mult nu glumă — cu arăturile şi, însămînţările di primăvară, tot şi-au făcut vreme să îngrijeas­că şi culturile de toamnă. In întreaga comuni au fost grăpate 214 hectare cu grîu iar alte 150 hectare au fost tăvălugite. Aceasta pentru a da posibilitate griului să crească putern,« şi frumos, să lege rod bogat. Corespondent 1 LIE BRINZA Marea demonstraţie a oamenilor muncii din Capitală Ziua de 1 Mai şi anuil acesta a fost un prilej de manifestare a legăturii de nezdruncinat dintre partid, guvern şi popor. In fotografie, (stînga) un grup de manifestanţi îmbrăcaţi în costume naţionale, manifestă bucu­ria cu care intîmpină măreaţa sărbătoare a solidarităţii şi frăţiei muncitorilor din toate ţările Coloana muncitorilor de la fabrica de biciclete­ Bucu­­reşti este deschisă de un grup de muncitori care pe bună dreptate sunt mindri de noul produs care-l fabrica (fotografia din dreapta).

Next