Scînteia Tineretului, martie 1955 (Anul 10, nr. 1815-1841)
1955-03-01 / nr. 1815
Proletari din toate tarile, uniți-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XI Seria II-a Nr. 1815 4 PAGINI — 20 BANI Marți 1 martie 1955 Forţa marelui Stat Sovietic Duminica, oamenii sovietici dintr-o serie de republici unioniate şi-au ales deputaţii în Sovietele Supreme ale acestor republici şi în Sovietele locale. Alegerile s-au desfăşurat într-o atmosferă de uriaş entuziasm, sub semnul avîntului în muncă şi al profundului patriotism socialist al poporului sovietic. Ele au prilejuit o mobilizare şi mai mare a oamenilor sovietici la lupta pentru realizarea sarcinilor puse de partid şi guvern, au constituit o puternică verificare a unităţii de nezdruncinat dintre partid, guvern şi popor. Alegerile au prilejuit o trecere în revistă a marilor succese pe care Uniunea Sovietică le-a obţinut în direcţia înfăptuirii măreţelor sarcini ale construcţiei comuniste. Succesele acestea sunt rodul politicii leniniste a Partidului Comunist, politică care se bucură de sprijinul deplin al întregului popor sovietic. In cuvîntarea pe care a rostit-o la 9 februarie 1955 în cadrul sesiunii Sovietului Suprem al U.R.S.S., tovarăşul N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. a arătat că Guvernul Sovietic va duce şi de acum înainte neabătut politica elaborată de Partidul Comunist, politica de construire a societăţii comuniste, de întărire continuă a puterii Statului Sovietic, de întărire a alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea colhoznică, politica de întărire a păcii şi securităţii. Desfăşurarea campaniei electorale din U.R.S.S. a demonstrat hotărîrea oamenilor sovietici de a duce la bun sfîrşit sarcinile puse de partid şi guvern. Politica partidului şi guvernului este chezăşia sigură a înfloririi continue a Statului Sovietic socialist şi în acelaşi timp este chezăşia îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale poporului. întreaga activitate a partidului şi guvernului Uniunii Sovietice urmăreşte să realizeze o continuă ridicare a nivelului de trai al oamenilor sovietici. ^v^vOiYai'ii continue a economie' Sovietice a fost întotdeauna şi rămîne şi în prezent industria grea. In această direcţie Uniunea Sovietică a obţinut victorii istorice. Industria grea a Uniunii Sovietice se află pe o înaltă treaptă de dezvoltare; ea şi-a îndeplinit cu cinste sarcinile atit pe frontul muncii paşnice pentru construirea socialismului cît şi pe frontul luptei împotriva agresorilor fascişti. In convorbirea cu grupul de ziarişti americani, N. S. Hruşciov a spus că dacă întreaga economie naţională reprezintă un complex de diferite ramuri ale economiei, industria grea trebuie să ocupe un loc conducător în acest complex. Necesitatea dezvoltării industriei grele decurge din aceea că industria grea creează mijloace de producţie, iar pentru a ridica nivelul de trai este necesar să se creeze şi să se lărgească forţele de producţie, este necesară mecanizarea. Guvernul Sovietic este hotărît să urmeze cu fermitate linia generală a Partidului Comunist care prevede dezvoltarea prin toate mijloacele a industriei grele. Cerinţele mereu crescînde ale populaţiei în ceea ce priveşte produsele alimentare precum şi necesităţile sporite ale industriei în ceea ce priveşte materiile prime fac necesară dezvoltarea rapidă a agriculturii sovietice — una din sarcinile principale pe care şi-a pus-o în faţă Statul Sovietic. O mare însemnătate are pe această linie recenta hotărîre pe care C.C. al P.C.U.S. a adoptat-o şi anume de a ridica în următorii 5—6 ani recolta anuală de cereale la nu mai puţin de 10 miliarde poduri, iar producţia principalelor produse ale creşterii animalelor de peste două ori. întărirea continuă a industriei grele şi dezvoltarea agriculturii vor avea drept efect direct sporirea producţiei articolelor de consum popular: îmbrăcăminte, încălţăminte, produse alimentare, articole de uz casnic şi de deservire a cerinţelor culturale ale populaţiei. Sarcinile însemnate pe care economia Statului Sovietic va trebui să le înfăptuiască vor fi exprimate in cel de al şaselea plan cincinal care urmează să fie elaborat în cursul acestui an. Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. a subliniat în mod deosebit însemnătatea pe care o are îndeplinirea planului de stat pe anul 1955, ultimul an al celui de al cincilea plan cincinal. Potrivit prevederilor, în anul 1955, volumul global al producţiei industriale urmează să sporească cu peste 9 la sută în comparaţie cu anul 1954. Producţia industrială va fi în acest an cu 80 la sută mai mare decît cea din anul 1950. Aceasta înseamnă îndeplinirea înainte de termen a planului cincinal în domeniul industriei. Ritmul furtunos de dezvoltare a industriei sovietice nu poate fi ascuns nici măcar de cele mai înverşunate ziare antisovietice. Un ziar ultra reacţionar ca „New York Herald Tribune“ a fost nevoit să recunoască : „Industria socialistă a Uniunii Sovietice lucrează uimitor de bine şi într-un ritm impresionant... Ea depăşeşte în mod vădit ritmul dezvoltării puterilor occidentale şi chiar al S.U.A.“. Politica internă a Partidului Comunist şi a Guvernului Uniunii Sovietice este o politică limpede, o politică care ţine seama în primul rînd de interesele oamenilor muncii sovietici. Scopul politicii partidului şi guvernului este de a face ca poporul sovietic să fie fericit, de a ridica nivelul de trai al poporului sovietic. Politicii Uniunii Sovietice pe plan intern îi corespunde în mod firesc o politică externă de pace. In relaţiile cu alte state, marele Stat Sovietic promovează relaţii bazate pe dorinţa de înţelegere reciprocă Guvernul Sovietic consideră că toate problemele internaţionale pot fi rezolvate pe cale paşnică. Statul Sovietic a dus, duce şi va duce şi în viitor în mod consecvent o politică de întărire a păcii, de normalizare a situaţiei internaţionale. Declaraţia Sovietului Suprem al U.R.S.S. este o dovadă grăitoare în acest sens. Statul Sovietic ţine însă seama de faptul că cercurile agresive din occident pun la cale tot felul de provocări războinice împotriva Uniunii Sovietice. De aceea una din grijile principale ale P.C.U.S. şi Guvernului Sovietic, este întărirea puterii de apărare a statului, menţinerea capacităţii de luptă a glorioaselor forţe armate sovietice la nivelul cerut de interesele Patriei, de situaţia internaţională şi de actuala dezvoltare a artei militare. Statul Sovietic este puternic prin unitatea de nezdruncinat a poporului, guvernului şi partidului. Popoarele sovietice sunt o mare familie frăţească care-şi dăruieşte toate energiile ei întăririi puterii primului stat care în istoria omenirii a construit socialismul şi care acum construieşte cu succes comunismul. Alegerile de duminică au fost o impresionantă demonstraţie a sprijinului poporului sovietic pentru politica partidului şi guvernului. Forţa Statului Sovietic pe care dezbaterile din Sovietul Suprem au reflectat-o atît de limpede a stîrnit derută în mijlocul exponenţilor cercurilor agresive din occident. Propagandei imperialiste îi este însă cu neputinţă să ascundă consecvenţa politicii de pace a U.R.S.S., după cum îi este imposibil să ascundă forţa de neînvins a Statului Sovietic. In numele întregului nostru popor Marea Adunare Naţională a R.P.R. a salutat Declaraţia Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi a exprimat în Declaraţia pe care a adoptat-o profunda încredere în forţa Uniunii Sovietice. Politica externă a U.R.S.S. se bucură de adeziunea fierbinte a poporului nostru deoarece este o politică a păcii şi înţelegerii între popoare. Pentru poporul nostru, ca şi pentru toate popoarele lumii, Uniunea Sovietică reprezintă garanţia sigură a păcii în întreaga lume, constituie chezăşia prăbuşirii tuturor planurilor acelor cercuri imperialiste care vor să oprească mersul înainte al omenirii. Viitori muncitori destoinici Elevii Şcolii profesionale metalurgice nr. 1 din Timişoara, pregătindu-se pentru ziua cînd vor începe să lucreze în producţie, învaţă cu conştiinciozitate la cursuri şi lucrează cu atenţie la orele de practică,În fotografie, un grup de elevi la o lecţie practică, lucrînd sub conducerea utemistului Aurelian Istrate, instructor de specialitate. Alături de lupta tinerilor din colonii Ziua de luptă împotriva colonialismului şi de solidaritate cu tineretul din ţările coloniale şi dependente, a fost sărbătorită duminică după amiază de sute de tineri din Capitală. In sala de festivităţi a Casei de cultură a sindicatelor din Bucureşti s-au întîlnit pentru a sărbători această zi tineri muncitori şi ţărani muncitori, studenţi rormni şi tineri veniţi din diferite colţuri ale lumii pentru a studia la noi în ţară. După cuvîntul de deschidere rostit de Vladimir Litvin, directorul Casei de cultură a sindicatelor din Bucureşti, au luat cuvântul studenţii străini An Raza, Magid Darius, T. Panu, Ianis Simeonidis, care au vorbit despre lupta desfăşurată de popoarele lor pentru libertate, independenţă naţională şi pace. Despre munca şi viaţa nouă a tineretului chinez a vorbit Su Wen-de. In numele studenţilor romîni din Capitală a luat cuvîntul Stan Soare. A urmat un program artistic. Cintece argentiniene, dansuri greceşti, melodii populare turceşti, iraniene, australiene, recitări din cunoscuţi poeţi indieni au oglindit rînd pe rînd viaţa grea şi lupta pentru libertate şi pace a popoarelor coloniale şi dependente. (Agerpres) ------------ Cu ajutorul inovaţiilor ARAD (de la corespondentul nostru). De la începutul acestui an întreprinderea „Tricoul Roşu“ din Arad a realizat peste plan 13.240 articole de lenjerie şi 417 articole din lună, printre care treninguri bărbăteşti şi de copii, cămăşi bărbăteşti, perdele de bumbac şi mătase, broboade ţărăneşti, fulare etc. Această importantă realizare se datoreşte şi aplicării a patru inovaţii în principalele sectoare ale întreprinderii. La maşinile din sectorul raschel s-a adaptat astfel un dispozitiv, reuşindu-se ca, prin mărirea turaţiei maşinilor, producţia fiecăreia să crească lunar cu 400 kg. tricoturi. In cinstea zilei de 8 Martie, Ziua Internaţională a Femeii, întreprinderea „Tricoul Roşu” a pregătit peste 25 sortimente noi pentru femei, care vor fi puse în curînd la dispoziţia consumatorilor. LU'»COOC'OOOOOOOCbOCCOOOOOOOO XJCOOOOOOOOOCOOCOCOOOOOOOOO'J 3 8 In Editura de Stat pentru Literatură Poltică a apărut în broșură în limbile: romînă, maghiară, germană și sîrbă l Gh. Gheorghiu - Dej CU PRIVIRE LA POLITICA jj EXTERNA A GUVERNULUI R.P.R. j jj Cuvîntarea rostită la cea de a V-a 8 sesiune a Marii Adunări Naționale din 8 22 februarie 1955. I 32 pag. 35 bani. 8 I r.,ooe©cc>aoocoo3cooc5oooooooooooooooooooooooooooooooooooo>.< Deschiderea lucrărilor Consfătuirii fruntaşilor în agricultură Duminică dimineaţa au început în sala Ateneului R.P.R., lucrările „Consfătuirii fruntaşilor în agricultură cu privire la executarea în bune condiţii şi la timp a lucrărilor agricole în anul 1955 în vederea obţinerii unor recolte bogate“. La consfătuire iau parte maeştrii recoltelor bogate de porumb, grîu, secară, cartofi şi sfeclă de zahăr din rândurile ţăranilor muncitori cu gospodării individuale, ţărani muncitori din gospodăriile agricole colective, întovărăşirile de lucrare în comun a pămîntului, asociaţiile cultivatorilor de plante industriale, precum şi fruntaşi tractorişti, tehnicieni şi ingineri agronomi din S.M.T.-uri, gospodării agricole de stat, staţiuni experimentale şi din organele agricole ale sfaturilor populare. Sînt prezenţi oameni de ştiinţă şi cercetători din domeniul agriculturii, directori şi ingineri, şefi de producţie din întreprinderile producătoare de maşini şi unelte agricole, primii secretari ai comitetelor regionale şi ai unor comitete raionale săteşti ale P.M.R. şi preşedinţii unor sfaturi populare regionale, raionale şi comunale. Sosirea conducătorilor partidului şi guvernului a fost salutată cu puternice aplauze. La masa prezidiului au luat loc tovarăşii : Gh. Gheorghiu-Dej, dr. Petru Groza, Gh. Apostol, Chîvu Stoica, Al. Moghioroş, P. Borilă, N. Ceauşescu, acad. prof. Traian Săvulescu, C. Popescu, precum şi fruntaşi ai recoltelor bogate, specialişti din domeniul agriculturii. In loji se aflau tovarăşii : general de armată Emil Bodnăraş, C. Pîrvulescu, D. Coliu, general locotenent Al. Drăghici, I. Fazekaş, membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului şi ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Printre invitaţi sunt conducători ai instituţiilor de stat, ai organizaţiilor de masă, scriitori, ziarişti romîni şi străini. Lucrările consfătuirii au fost deschise de tovarăşul Gh. Apostol, prim secretar al C.C. al P.M.R., care a rostit un scurt cuvînt de deschidere. Tov. Gh. Apostol a arătat că în decursul anului trecut şi de la începutul acestui an, conducerea partidului şi guvernului a luat o serie de măsuri economice, tehnice şi organizatorice în vederea dezvoltării tuturor ramurilor agriculturii noastre. Comitetul Central al Partidului nostru, atît la plenara sa din august 1953, cît și la plenara din 2 august 1954, cînd s-a aprobat proiectul de Directive ale Congresului al II-lea al Partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani, a apreciat că în ţara noastră sunt create condiţiile tehnice şi materiale necesare în vederea ridicării agriculturii şi deci a sporirii producţiei agricole. Anul 1954 a fost anul în care industria noastră a pus la dispoziţie ţărănimii muncitoare cel mai mare număr de tractoare, maşini agricole trase de tractor şi de animale de muncă şi cea mai mare cantitate de unelte agricole pentru munca cîmpului Anul 1954 este anul în care statul nostru democrat-popular a pus la dispoziţia ţărănimii muncitoare un însemnat volum de credite pe termen lung şi avantaje economice importante pentru a se da putinţă ţăranilor muncitori să-şi asigure mijloacele necesare de muncă în vederea sporirii producţiei la hectar, creşterii animalelor şi productivităţii lor. Eforturile economice făcute de stat, legîndu-se temeinic de eforturile în muncă ale ţăranilor muncitori cu gospodării individuale, ale colectiviştilor şi întovărăşiţilor, ale muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor din S.M.T.-uri şi gospodării agricole de stat, precum şi cu eforturile oamenilor de ştiinţă din agricultură şi ale cercetătorilor şi lucratorilor din staţiunile experimentale, au avut drept rezultat sporirea în multe regiuni şi raioane a producţiei la hectar la toate culturile şi în special la porumb, grîu, cartofi, sfeclă de zahăr, floarea soarelui şi bumbac. Rezultatele obţinute în anul trecit au fost cu putinţă şi datorită faptului că organele de partid, sfaturile populare, cu sprijinul unui însemnat număr de ingineri şi tehnicieni, s-au apropiat mai mult de problemele agriculturii, începînd a cunoaşte mai bine nevoile satelor noastre. Dar lucrul cel mai de seamă pe care trebuie să-l subliniem este acela că fruntaşii producţiei agricole din satele noastre încep să devină o forţă activă în mobilizarea tuturor producătorilor agricoli de a lucra mai bine pămîntul şi a obţine recolte pe care le obţin concetăţenii lor — fruntaşii sau mai bine zis maeştrii recoltelor bogate. Rezultatele înregistrate în anul 1953 şi 1954, a spus în continuare tov. Gheorghe Apostol, sunt totuşi departe de a corespunde condiţiilor tehnice şi materiale de care dispune ţara noastră. Dacă luăm în considerare investiţiile importante în tractoare, maşini şi unelte agricole, îngrăşăminte chimice şi materiale de construcţie, care s-au prevăzut în acest an pentru dezvoltarea în continuare a agriculturii, volumul de credite şi avantajele economice ce se vor acorda ţărănimii muncitoare pe baza Hotărîrilor partidului şi guvernului deja cunoscute, ne dăm seama că nu sînt chiar aşa de uşoare sarcinile ce stau în faţa organelor de partid şi de stat şi în faţa tuturor celor ce muncesc în agricultură. Dar cînd oare eroica noastră clasă muncitoare şi aliatul său principal şi de nădejde, minunata, harnica şi priceputa noastră ţărănime muncitoare, s-au speriat de greutăţi şi de îndeplinirea sarcinilor, oricît de grele ar fi fost? Avem, dragi tovarăşi, toate condiţiile pentru a face faţă cu succes sarcinilor mari puse de partid şi guvern în faţa tuturor producătorilor agricoli pentru a obţine cele mai înalte producţii la hectar cunoscute pînă acum în ţara noastră. Tocmai pentru a se stabili cele mai bune măsuri tehnice şi organizatorice în vederea realizării acestor sarcini pe anul 1955, conducerea partidului şi guvernului a convocat această consfătuire. Aci sunt prezenţi oamenii cei mai buni din toate domeniile de activitate din agricultură, sunt prezenţi oameni de răspundere din fruntea organelor de partid şi de stat, care vor aduce contribuţia lor la desfăşurarea în cele mai bune condiţii a lucrărilor consfătuirii noastre. Aceasta înseamnă că laolaltă cu conducerea partidului şi guvernului vom putea depune o muncă rodnică pentru a stabili, pe baza experienţei şi capacităţii fiecăruia, măsurile cele mai bune pentru desfăşurarea la timp şi în condiţii agrotehnice mai înalte a arăturilor şi însămînţărilor de primăvară, a întreţinerii culturilor semănate în toamna anului trecut şi a celor ce se vor semăna în primăvara care se apropie, precum şi a recoltării lor fără pierderi. In această consfătuire vom avea posibilitatea să realizăm impreţios schimb de experienţă, să cunoaştem experienţa înaintată în producţia agricolă şi să stabilim împreună ce avem de făcut ca această experienţă înaintată să fie cunoscută şi înţeleasă de toţi producătorii agricoli, se devină un bun comun al tuturor celor ce muncesc în agricultură. Tov. Gheorghe Apostol a adresat apoi în numele conducerii partidului şi guvernului, un salut călduros participanţilor şi le-a urat spor rodnic în lucrările consfătuirii. Tov. C. Popescu, ministrul Agriculturi şi Silviculturii, a prezentat un raport cu privire la realizările agriculturii în anul 1954 şi la măsurile în vederea pregătirii şi executării în bune condiţii şi la timp a lucrărilor agricole în anul 1955 pentru obţinerea de recolte bogate. Numeroşi participanţi la consfătuire au arătat apoi în cadrul discuţiilor realizările obţinute în munca pentru recolte bogate, felul cum au fost ele dobîndite şi cum se răspîndeşte experienţa înaintată şi au prezentat angajamentele lor pentru sporirea producţiei agricole în anul 1955. La discuţii au luat cuvîntul tovarăşii : Vintilă Marin, prim secretar al comitetului regional Constanţa al P.M.R., Filip Marin, preşedintele gospodăriei agricole colective din Belitori, raionul Roşiori de Vede, regiunea Bucureşti, Teodor Rodenciuc, ţăran muncitor întovărăşit din comuna Pătrăuţi, raionul Suceava, Eroul Muncii Socialiste Vasile Voichiţă, brigadier la S.M.T. Sînnicolaul Mare, regiunea Arad, Vasile Anghel, brigadier la gospodăria agricolă de stat Brăila, regiunea Galaţi, Ion Timpă, inginer agronom la gospodăria agricolă colectivă Tătara, comuna Comana, regiunea Constanţa, Alexandru Gali, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Curtuiuşeni, regiunea Oradea, Nichita Mărgineanu, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Sucutard, regiunea Cluj, Gheorghe Covrig, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Ungheni, Regiunea Autonomă Maghiară, Nicolae Ştefănescu, inginer agronom şef la S.M.T. Gottlob, regiunea Arad, Gheorghe Botezaţu, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Romîni, regiunea Bacău, Salai Augustin, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Moşniţa Nouă, raionul Timişoara, Ion Dorobanţu, directorul uzinei „Semănătoarea“ din Bucureşti. Şedinţa din după amiaza zilei de duminică a fost prezidată de tov. Chivu Stoica, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. In continuarea discuţiilor au luat cuvîntul : Anghel Bodîrlău, prim secretar al comitetului raional Turnu Măgurele al P.M.R., Vasile Florea, preşedintele gospodăriei agricole colective din Văleni sat, regiunea Cluj, Csáki Emeric, brigadier la gospodăria agricolă colectivă din satul Agriş regiunea Baia Mare, Constantin Tănase, preşedintele gospodăriei agricole colective din comuna Golăşei, regiunea Galaţi, prof. univ. Gh. Ionescu-Siseşti de la Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu“, Gheorghe Gheorghiu, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Străoane, regiunea Bîrlad, Constantin Colceag, preşedintele întovărăşirii agricole din Corabia, regiunea Craiova, Draghina Curtu, preşedinta gospodăriei agricole colective din comuna Şemlac, regiunea Arad, Nicolae Precup, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Blandiana, regiunea Hunedoara, Iosef Rab, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Crizbav, regiunea Stalin, Vasile Pîrvu, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Costeşti, regiunea Piteşti, Ioan Gulan, preşedintele sfatului popular al comunei Gorneni, regiunea Bucureşti, Dumitru Anghel preşedintele întovărăşirii agricole din satul Uleşti, comuna Eliza Stoeneşti, regiunea Ploeşti, Vladimir Moşneagă, inginer agronom la staţiunea experimentală ICAR Moara Domnească, Barbara ördög şef de echipă la gospodăria agricolă colectivă din Beşenova Nouă, regiunea Timişoara, Valeriu Mituiescu, prim secretar al comitetului raional P.M.R. Bujor, regiunea Galaţi, Andrei Sitaru, agronom îs gospodăria agricolă colectivă Lenauheim regiunea Arad (Agerpres). Nota Guvernului Republicii Populare Române adresată guvernului elveţian în legătură cu atacul banditesc, fascist, împotriva Legaţiei R. P. R. la Berna La 28 februarie a. c. însărcinatul cu Afaceri al Elveţiei la Bucureşti, A Parodi, a fost invitat la Ministerul Afacerilor Externe unde i s-a înmânat o notă cu următorul conţinut: „Guvernul romín reţine faptul că în Nota sa din 18 februarie 1955 guvernul elveţian îşi exprimă regretul în legătură cu agresiunea împotriva Legaţiei Republicii Populare Romíne la Berna şi că deplînge moartea lui Aurel Şeţu. Guvernul român consideră necesar ca în legătură cu răspunsul guvernului elveţian să facă următoarele observaţii: 1. In notele sale din 15 şi 16 februarie guvernul romín a atras atenţia asupra răspunderii care revine guvernului elveţian în conformitate cu obligaţiile sale internaţionale de a garanta inviolabilitatea localului şi a arhivelor, persoana şi viaţa membrilor misiunii diplomatice române aflate pe teritoriul Elveţiei. Guvernul român a cerut guvernului elveţian restabilirea neîntîrziată a imunităţii diplomatice a Legaţiei R.P.R. la Berna, măsuri pentru salvarea vieţii lui Aurel Şeţu, arestarea şi extrădarea criminalilor şi a atras atenţia că autorităţile elveţiene tergiversează luarea măsurilor necesare. Guvernul elveţian, în răspunsul său, arată că este supărător surprins deoarece guvernul român ar reînoi împotriva sa acuzaţii care ar fi grăbite şi fără fundament. Guvernul romín consideră că supărătoare n-ar trebui să fie demersurile guvernului romín ci situaţia care s-a creat prin agresiunea săvîrşită pe teritoriul Elveţiei de banda de terorişti fascişti, agresiune care n-a fost nici pînă în prezent condamnată şi înfierată public de către guvernul elveţian. Cît priveşte demersurile guvernului român ele erau cu totul legitime, dat fiind starea de lucruri creată şi care, după cum se ştie, a provocat indignarea opiniei publice internaţionale. Guvernul român este nevoit să constate că în aceste împrejurări autorităţile elveţiene nu au acordat atenţia cuvenită demersurilor sale. In legătură cu măsurile pe care le-au iniţiat autorităţile elveţiene pentru a restabili imunitatea diplomatică a Legaţiei, nu s-ar putea să nu se reţină unele aspecte stranii. Astfel cei cîţiva criminali în timpul cînd erau înconjuraţi de forţele poliţieneşti au avut toate posibilităţile să facă declaraţii destinate presei în scopuri diversioniste, să se întîlnească cu poliţişti şi să ducă negocieri, precum şi să impună condiţii care să fie acceptate de numeroasele forţe poliţieneşti ce stăteau în jurul Legaţiei. Prezenţa în imobil în primele ore ale agresiunii, a unei părţi din personalul Legaţiei, — motiv invocat de autorităţile elveţiene pentru a justifica întîrzierea în restabilirea imunităţii diplomatice a Legaţiei — nu poate explica de ce au trebuit să treacă 33 de ore de la salvarea acestora şi pînă la curăţirea sediului misiunii de elementele criminale. Este oare posibil să fie considerată normală o astfel de situaţie? Ea trezeşte o îndoială justificată că autorităţile elveţiene ar fi luat toate măsurile posibile pentru a restabili imunitatea diplomatică a Legaţiei. Cît priveşte faptul că nu s-au luat măsuri pentru salvarea lui Aurel Şeţu, grav rănit de banda de criminali, cît mai devreme posibil, deşi poliţia a fost înştiinţată încă în cursul nopţii că el se află rănit în curtea Legaţiei, e de remarcat că nici o piedică nu a putut sta în calea unui asemenea act uman şi conform cu datoria unei autorităţi a cărei primă misiune este să protejeze victimele agresiunii împotriva agresorilor. 2. Guvernul român este surprins să constate că guvernul elveţian se situează pe poziţia de a declina răspunderea ce-i revine cu privire la garantarea imunităţii diplomatice a Legaţiei române şi a membrilor misiunii, neţinind seama de normele fundamentale de drept internaţional consacrate şi acceptate în relaţiile dintre state potrivit cărora statele au obligaţia de a asigura misiunilor diplomatice o protecţie deosebită şi de a lua măsuri corespunzătoare pentru prevenirea atingerilor ce s-ar putea produce din partea oricui imunităţilor şi privilegiilor diplomatice ale reprezentanţelor statelor străine. Aceste obligaţii, unanim recunoscute, fac ca responsabilitatea statului să fie pusă in cauză în cazul în care pe teritoriul său se produce un act de violenţă împotriva unei misiuni diplomatice străine, chiar dacă se datorează numai lipsei de vigilenţă sau de atenţie din partea autorităţilor. Se pune în mod firesc întrebarea, cum a fost cu putinţă ca în capitala Elveţiei, Legaţia R.P.R. să fie atacată fără ca poliţia, care are obligaţia de a asigura paza Legaţiei, să se seziseze luînd măsurile necesare de prevenire şi apărare? Or, în cazul de faţă se vede că a fost cu putinţă ca o bandă purtînd numeroase arme să treacă frontiera sau să se constituie pe teritoriul Elveţiei, să stabilească legături cu complicii, să pregătească în mod minuţios atacul şi să treacă la săvîrşirea lui la sediul Legaţiei R.P.R. în centrul capitalei Elveţiei, fără ca autorităţile elveţiene să fi intervenit în niciuna din faze. Rezultă în mod evident că autorităţile elveţiene au omis să ia măsurile de protecţie care ar fi putut să împiedice săvârşirea unui astfel de atac împotriva Legaţiei R.P.R. Pentru întreaga opinie publică a devenit limpede că această crimă a fost pusă la cale de grupele fasciste teroriste, de elemente ale fostei organizaţii naziste „Garda de fier” fugite din Romînia pentru a nu da socoteala în faţa poporului român de crimele şi fărădelegile lor. Aceşti criminali, în ura lor împotriva ţării pe care au trădat-o din neputinţa lor, au recurs la asasinat şi jaf, metodă ce a caracterizat din totdeauna „Garda de fier” şi căreia i-au căzut victimă la timpul său, după cum se ştie, numeroşi oameni politici şi cetăţeni din Romînia. E de menţionat faptul că numai la cîteva zile după comiterea agresiunii, autorităţile elveţiene au îngăduit manifestări ale emisarilor bandelor teroriste. Astfel în ziua de 19 februarie M. Fărcăşanu şi B. Niculescu, doi cunoscuţi şefi ai teroriştilor au făcut la Geneva, în cadrul unor declaraţii publice, apologia crimei săvîrşite şi au îndemnat la noi acte criminale împotriva Republicii Populare Romíne. Guvernul român insistă pentru ca să fie luate măsuri eficace pentru interzicerea pe teritoriul elveţian a activităţii indivizilor, bandelor și organizațiilor teroriste îndreptate împotriva Republicii Populare Române. 3. Invocînd legislația interna elveţiană și lipsa unui tratat de extrădare între România și Elveţia, guvernul elveţian afirmă în Nota sa că nu va putea da urmare cererii de extrădare făcută de guvernul român. Faţă de caracterul deosebit de grav al atacului banditesc fascist săvîrşit împotriva Legaţiei R.P.R. la Berna şi de asasinarea lui Aurel Şeţu, faţă de indignarea profundă care a cuprins opinia publică romînă, guvernul român consideră că extrădarea bandei de criminali legionari se impunea ca un act legitim şi o reparaţie justă cuvenită Republicii Populare Romíne şi îşi rezervă dreptul de a reveni in această chestiune. Guvernul romín ia act de declaraţia guvernului elveţian că va urmări pe agresori. Guvernul romín trebuie să constate cu regret că cu toate insistenţele sale nici pînă în prezent guvernul elveţian nu i-a comunicat numărul celor arestaţi, identitatea lor şi numărul celor care au evadat. Pentru tot timpul cît banda de terorişti se află în cercetarea justiţiei elveţiene, guvernul român insistă pe lingă guvernul elveţian asupra următoarelor : a. Să fie luate toate măsurile necesare pentru cercetarea multilaterală a celor petrecute, descoperirea tuturor vinovaţilor şi găsirea tuturor firelor care duc la organizatorii atacului teroriştilor. b. însărcinatul cu Afaceri al R.P.R. la Berna să asiste în numele statului român ca parte lezată la interogatoriul inculpaților și la administrarea probelor conform art. 118 din legea federală de procedură penală. c. Guvernul român să fie informat de către guvernul elvețian asupra mersului anchetei şi cercetărilor. Totodată guvernul român cere ca guvernul elveţian să acorde statului român despăgubiri pentru prejudiciile produse precum şi despăgubiri familiei lui Aurel Şeţu. Guvernul român este convins că luarea în consideraţie a cererilor sale nu poate decît să contribuie la relaţiile normale ce trebuie să existe între state. Guvernul român speră că in interesul relaţiilor normale dintre Republica Populară Romînă şi Elveţia guvernul elveţian va satisface cererile sale legitime”. (Agerpres)