Scînteia Tineretului, aprilie 1955 (Anul 10, nr. 1843-1867)

1955-04-02 / nr. 1843

# Proletari din toate firile, unifl-vil Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XI Seria II-a Nr. 1843 4 PAGINI — 20 BANI Sîmbătă 2 aprilie 1955 Să intensificăm munca politică în rîndurile mecanizatorilor I­N MOMENTUL de faţă, activitatea de bază a staţiunilor de maşini agri­cole şi tractoare se duce pe ogoare, acolo unde se desfăşoară o nouă etapă importantă a luptei pentru obţinerea a 10 milioane tone grîu şi porumb boabe — campania de primăvară. Odată cu acea­sta, cum este şi normal, se ridică sarcini mari în faţa utemiştilor, în faţa tuturor organizaţiilor de bază U.T.M. din sta­ţiunile de maşini şi tractoare. In condiţiile în care majoritatea utemiştilor sunt ple­caţi din staţiuni şi pot fi găsiţi în gos­podării colective, în întovărăşiri sau în sate, uneori la depărtări de zeci de kilo­metri de centrul staţiunii, munca politică a organizaţiilor de bază U.T.M. din S.M.T. trebuie să cunoască un nou avînt, trebuie să se ridice la înălţimea sarcini­lor atît de însemnate pe care partidul şi guvernul le pune în faţa mecanizatorilor. In acest scop, organizaţiile de bază U.T.M. trebuie să­ muncească în aşa fel, încît în timpul campaniei, tractoriştii utemişti să ducă o intensă viaţă de organizaţie. Edu­carea şi mobilizarea tinerilor tractorişti la lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea pla­nului de lucrări din campania de primă­vară, la un înalt nivel calitativ, cere din partea organizaţiilor de bază U.T.M. din S.M.T. o preocupare mai intensă pentru întărirea disciplinei socialiste a muncii, păstrarea şi îngrijirea tractoarelor şi ma­şinilor agricole — bunuri ale întregului popor încredinţate mecanizatorilor — şi ridicarea calificării tuturor tractoriştilor. S.M.T.-urile au un rol însemnat la înde­plinirea căruia trebuie să participe şi trac­toriştii, în organizarea producţiei agri­cole. De aceea organizaţiile de bază U.T.M. din S.M.T. au datoria de a activa în aşa fel, încît să dezvolte conştiinţa de clasă a tinerilor mecanizatori, să-i ajute a fi oameni cu o comportare frumoasă faţă de ţăranii muncitori în mijlocul că­rora vor lucra şi vor,,trăi. DrigpHind Hra­goste faţă de tinerii ţărani muncitori, tractoriştii trebuie să-i ajute cu pricepere şi stăruinţă folosind mai ales exemplul personal. Sarcinile organizaţiilor de bază U.T.M. din S.M.T. în campania agricolă de pri­măvară sunt mari şi însemnate; pentru îndeplinirea lor este necesară o muncă amănunţită şi multilaterală. Anul trecut, organizaţia de bază U.T.M. din S.M-T. Harman, regiunea Stalin, a desfăşurat o largă muncă politică în rîndurile tinerilor mecanizatori, făcînd să crească producti­vitatea muncii şi calitatea lucrărilor. Da­torită mobilizării tuturor tractoriştilor în întrecere, lucru la care a contribuit şi or­ganizaţia de bază U.T.M., S.M.T. Hărman a primit steagul de staţiune fruntaşă pe ţară. Munca politică a organizaţiilor de bază U.T.M. din S.M.T. trebuie să folosească ridicării producţiei agricole. De aceea activitatea vă urmări în primul rînd lăr­girea schimbului de experienţă, răspîndi­­rea experienţei fruntaşilor şi a metodelor înaintate în cadrul fiecărei staţiuni şi fie­cărei brigăzi în ceea ce priveşte folosirea în întregime a capacităţii de lucru a tractorului, aplicarea întocmai a agroteh­nicii, munca după metode avansate. Pen­tru o productivitate înaltă, tractoriştii mo­bilizaţi de organizaţiile de bază U.T.M. se vor încadra în întrecerea socialistă pen­tru titlul de „cea mai bună brigadă" şi „cel mai bun tractorist” din staţiune. Activitatea grupelor U.T.M. din fiecare brigadă de tractoare este hotărîtoare pen­tru succesul activităţii întregii organizaţii de bază. Numai instruirea grupelor U.T.M. cu sarcini precise, desprinse din planul de activitate al organizaţiei de bază U.T.M. poate să asigure desfăşurarea in­tensă a vieţii de organizaţie, a muncii po­litice pe care trebuie s-o ducă întreaga or­ganizaţie în timpul campaniei de primă­vară A intrat de acum în obiceiul marii ma­jorităţi a organizaţiilor de bază U.T.M. din S.M.T. folosirea unor forme intere­sante şi variate pentru desfăşurarea mun­cii politice de masă în rîndurile tractoriş­tilor în campaniile agricole, cum ar fi biblioteca volantă a brigăzii, foaia vo­lantă, consfătuirile de producţie ale bri­găzii, adunările grupei U.T.M. etc. Aceste forme trebuiesc folosite cit mai intens acum, în campania agricolă de primăvară. Ele trebuie să fie însă îmbogăţite, să li se adîncească conţinutul, potrivit sarcini­lor de o deosebită răspundere care stau astăzi în faţa mecanizatorilor. Biblioteca volantă trebuie să fie baza unei munci de conţinut în rîndurile tractoriştilor, pen­tru ca ei să citească şi să înveţe din căr­ţile citite. Acest lucru poate fi realizat numai în măsura în care cărţile vor fi alese cu pricepere, astfel încît biblioteca să conţină atît cărţi şi broşuri care să corespundă specificului muncii mecanizate în agricultură, cît şi cărţi şi broşuri de agrotehnică, literatură etc. Utemiştii au datoria să contribuie la întărirea şi creşterea însemnătăţii foii vo­lante, transformînd-o într-o tribună a răs­pîndirii experienţei înaintate a fruntaşi­lor şi a metodelor lor şi a criticării lipsu­rilor. Pentru a-și îndeplini rolul de mobi­lizator al masei de mecanizatori în în­trecerea socialistă în vederea îndeplinirii și depășirii sarcinilor de plan, în vederea executării lucrărilor la un înalt nivel ca­litativ, foaia volantă trebuie să aibă un activ larg de colaboratori — din fiecare brigadă, din rîndurile agronomilor şi me­canicilor de sector etc. — şi să dea cu­­vîntul în rîndurile sale şi celor că­rora mecanizatorii le lucrează pămîntul: colectivişti, întovărăşiţi, ţărani muncitori cu gospodării individuale. Agitatorii ute­mişti au datoria să lupte pentru a da con­sfătuirilor de producţie ale brigăzii de tractoare şi adunărilor de grupă U.T.M. un caracter concret, strîns legat de sarci­nile de plan ale brigăzii respective; con­sfătuirile de producţie trebuie să analizeze calitatea lucrărilor executate într-o anu­mită perioadă, felul cum se îngrijesc tractoarele şi maşinile, cum se aplică di­ferite metode înaintate, ca metoda grafi­cului orar la arături şi însămînţări, a în­­sămînţării în cuiburi aşezate în nutrei eţe să încurajeze Desfăşurarea libera, cit mai largă a criticii şi autocriticii, pentru îm­bunătăţirea continuă a muncii. Deşi în perioada campaniei majoritatea muncitorilor din S.M.T. sunt plecaţi pe te­ren, este necesar ca munca politică să fie continuată şi la sediul staţiunii, folosind în acest scop toate mijloacele care stau la îndemînă organizaţiei de bază U.T.M. Clubul sau colţul roşu al staţiunii tre­buie să fie astfel organizat încît să stea oricînd la dispoziţia muncitorilor care vin în staţiune, pentru ca aceştia să-şi poată petrece cu folos timpul lor liber. Ga­zeta de perete — oglinda activităţii in­terne a staţiunii — poate să fie foarte fo­lositoare, dacă va conţine articole proas­pete, care să vorbească despre cele mai noi evenimente din viaţa staţiunii. In acelaşi timp, nu trebuie neglijat graficul întrecerii socialiste între brigăzi şi trac­torişti, care să reflecte just situaţia înde­plinirii planului pe întreaga staţiune. Deosebit de importantă pentru organi­zaţiile de bază U.T.M. în această pe­rioadă este sarcina de a asigura cunoaş­terea la timp de către tractorişti a tutu­ror evenimentelor petrecute în ţară sau peste hotare, cunoaşterea succeselor şi metodelor tractoriştilor din alte S.M.T.-uri în campania agricolă de primăvară. Or­ganizaţiile de bază U.T.M. au datoria de a asigura pătrunderea ziarelor la toate brigăzile , cu ajutorul rutieriştilor sta­ţiunii, cu ajutorul agronomilor şi mecani­cilor de sector etc. Responsabilii de grupă U.T.M. şi agitatorii utemişti trebuie să primească sarcina de a organiza citirea şi discutarea în colectiv a celor mai impor­tante articole, în special a celor care tra­tează probleme legate de munca mecani­zatorilor. Activitatea organizaţiilor de bază U.T.M. din S.M.T. în perioada campaniei agricole de primăvară are o importanţă deosebit de mare, dată fiind însemnătatea sarcinii la îndeplinirea căreia trebuie să contribuie : obţinerea unei bogate recolte globale la toate culturile şi în special a 10 milioane tone grîu şi porumb boabe. Să desfăşurăm o astfel de muncă politică încît fiecare tractorist, conştient de în­semnătatea muncii sale, să-şi îndeplineas­că planul, să facă numai lucrări de bună calitate. Plecarea unei delegaţii guvernamentale a R. P. R. la Budapesta La 1 aprilie a părăsit Capitala, plecînd spre Budapesta, delegaţia guvernamentala a Republicii Populare Române, care va participa la sărbătorirea celei de a 10-a aniversări a eliberării Ungariei. Delegaţia este formată din tovarăşii ge­neral de armată Emil Bodnăraş, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, I. Fa­zekas, secretar al C.C. al P.M.R., Simion Bughici, ministrul Afacerilor Externe. Din delegaţie mai face parte ambasadorul R.P.R. în R.P. Ungară, tov. Ştefan Cleja. La plecare, delegaţia a fost salutată de tovarăşii : Gh. Apostol, I. Chişinevschi, Chivu Stoica, M. Mujic, general locote­nent L. Sălăjan, M. Roşianiu şi alţi mem­bri ai C.C. al P.M.R. şi ai guvernului. De asemenea a fost de faţă L. Pataki, ambasadorul R.P. Ungare în R.P.R. (Agerpres) Au îndeplinit sarcinile din planul cincinal ★ ★ Fabrica de strunguri „Iosif Ranghet“-Arad Printre întreprinderile care şi-au înde­plinit sarcinile reieşite din planul cincinal se numără şi fabrica de strunguri „Iosif Rangheţ“ din Arad. Numele ei este bine cunoscut atît in ţară cît şi peste graniţă. Strungurile purtînd marca acestei tinere uzine sunt folosite cu randament ridicat în întreprinderile de prelucrare a meta­lului. Colectivul fabricii, muncind cu abnega­ţie, reuşeşte să facă faţă cu cinste sarci­nii de a produce an de an maşini-unelte multe şi de bună calitate necesare înzes­trării celorlalte ramuri ale economiei na­ţionale. Buna organizare a muncii, folosirea cît mai deplină a tehnicii au permis munci­torilor acestei uzine să-şi îndeplinească cu mult înainte de termen sarcinile din planul cincinal la producţia marfă, încă la 24 septembrie 1954 uzina îşi realizase sarcinile din planul cincinal la strunguri in unităţi naturale, iar plănul producţiei globale la 22 septembrie. Faţă de sarci­nile ce le revin din planul cincinal s-au dat peste plan în prezent cu 15,6 la sută mai multe strunguri. SPORESC SUCCESELE GALAŢI (de la corespondentul nostru). — Alături de vîrstnici, tinerii muncitori de la I.M.D.­Brăila se întrec pentru îndeplinirea planului evicinal înainte de termen. In cursul lunii februarie, muncitorii și tehnicienii de aici, aplicind metode înaintate de muncă, folosind cu pricepere tim­pul de lucru, au reuşit să îndeplinească sarcinile de plan în proporţie de 104,2 la sută. Şi în luna martie succesele au conti­nuat să crească. Intre 1—28 martie laminoriştii au dat peste plan zeci de tone de laminate de bună calitate , muncitorii din secţia trăgătorie au trefilat 53 tone sîrm­ă peste plan, iar cei din secţia care au dat 80 tone cuie peste sarcinile de plan, întreprinderea luptă împotriva lucrului în asalt. In prima decadă a lunii martie în secţia trăgătorie planul de producţie a fost îndeplinit in proporţie de 104,2 la sută, în secţia cute 106 la sută, lanţuri 102 la sută. La dobîndirea acestor succese a contribuit în mare măsură echipa tineretului din secţia lami­noare, care şi-a depăşit cu mult sarcinile de plan. Muncitorul Cazacu Nicolae, utemistul Antohi Dumitru şi alţii au depăşit sarcinile de plan cu 50—100 la sută. Uzinele metalurgice „I. C. Frimu“-Sinaia încă o veste care bucură pe fiecare om al muncii : uzinele metalurgice „I. C. Fri­­mu" din Sinaia şi-au îndeplinit sarcinile din planul cincinal la producţia marfă. La începutul primului nostru plan cin­cinal, această întreprindere metalurgică a fost profilată pentru producerea pieselor de schimb pentru tractoare şi maşini agri­cole. Uzina a fost înzestrată cu numeroase utilaje moderne, procesele tehnologice s-au perfecţionat continuu. Aproape 90 la sută din maşinile şi utilajele instalate în întreprindere au fost reînoite în ultimii ani. E­­vatuarea capacităţii de pro­ducţie au crescut şi sarcinile de producţie, îmbunătăţindu-şi an de an experienţa tehnică şi perfecţionînd modul de organi­zare al producţiei, muncitorii, inginerii şi tehnicienii uzinelor metalurgice „I. C. Frimu” din Sinaia au îndeplinit planul de producţie la toţi indicii cu mult înainte de termen. Colectivul acestei întreprin­deri este autorul multor iniţiative preţioa­se printre care şi cea pornită anul trecut: „cu maşinile noastre putem produce mai mult”. Extinsă în întreaga uzină, această iniţiativă a dat posibilitatea ca producti­vitatea muncii pe fiecare muncitor să crească anul trecut cu 55 la sută faţă de 1953, iar indicele de utilizare a agregate­lor să fie îmbunătăţit cu 8 la sută faţă de anul 1952 şi cu 1 la sută faţă de sar­cina anuală de plan. Acum, uzinele „I. C. Frimu” din Sinaia au livrat agriculturii ultimele tone de piese de schimb din planul cincinal cu 9 luni înainte de termen. Muncitorii pri­vesc cu mîndrie la drumul parcurs în cei 4 ani și 3 luni care au trecut din primul cincinal. Productivitatea muncii pe uzină a crescut în acest timp cu 190 la sută, pre­ţul de cost a fost redus cu 63 la sută, cîş­­tigul mediu al muncitorilor a crescut cu 60,60 la sută, s-a îmbunătăţit simţitor ca­litatea multor repere. Metalurgiştii uzinei „I. C. Frimu”-Si­­naia se angajează să pună la timp la dis­poziţia agriculturii piesele necesare pen­tru repararea și întreținerea tractoarelor. Patru întreprinderi din regiunea Cluj Colectivele mai multor întreprinderi din regiunea Cluj raportează cu mîndrie că şi-au îndeplinit de pe acum prevederile planului cincinal. Primul colectiv din regiune care a obţi­nut această victorie a fost cel al uzinei „Tehnofrig“ din Cluj care în cei patru ani şi trei lunii de activitate a livrat indus­triei alimentare peste 30 tipuri de maşini şi instalaţii pentru prelucrarea cărnii, lap­telui, fabricarea pîinii etc. însuşirea şi aplicarea metodelor înain­tate de muncă de către tot mai mulţi muncitori din uzină, cît şi dotarea ei an de an cu noi utilaje de înaltă productivi­tate, au făcut ca producţia uzinei să fie la sfîrşitul anului 1954 cu 377 la sută mai mare faţă de anul 1950. O altă fabrică care şi-a îndeplinit pre­vederile cincinalului este ţesătoria „Bela Brainer“. Colectivul acestei fabrici a ca­lificat numeroşi tineri pentru industria textilă. Printre aceştia se află fruntaşele în producţie de astăzi Kelemen Nedelea, Fodor Margareta si altele. In dimineaţa zilei de 31 martie colec­tivul fabricii „Menajul“ a raportat înde­plinirea sarcinilor din planul cincinal. De asemenea şi colectivul fabricii de porţelan din Cluj şi-a îndeplinit sarcinile ce i-au revenit în cadrul cincinalului. In cursul acestor ani fabrica şi-a mărit capa­citatea de ardere cu peste 80 la sută. Însâmînţînd la timp asigurăm bogăţia recoltei! Şi prin părţile de la jumătatea lu­—— -------■ —-—- nil martie, prin par­noastre au în-­tile noastre pămîntul ------------------------- începuse să se zvin­ceput însămîn- zilele însorite .—_-------------------- care au urmat, au ţările făcut cu putinţă în------- —,­ceperea lucrărilor de primăvară. In G.A.S.-Laza din raionul Vaslui, pregătirile fuseseră isprăvite de la 15 martie, iar muncitorii gospodăriei noa­stre aşteptau numai vreme prielnică pen­tru începerea lucrărilor agricole în cîmp. Aşa s-a făcut că am putut porni bătălia din plin chiar din primele zile. Am semă­nat 40 hectare cu mazăre, 37,50 ha. cu ovăz, 10 ha floarea-soarelui, 20 ha. cu borceag, 17 ha. cu lucernă şi am grăpat 380 hectare cu lucernă semănată din anii trecuţi. Munca a început şi în grădina de legume şi zarzavaturi care deserveşte nevoile cantinei. Ritmul viu al lucrărilor agricole de pri­măvară a fost determinat de munca har­nică a tinerilor tractorişti. Utemistul Gheorghe Botez şi-a depăşit planul la arături şi lucrări de însămînţări cu 65 la sută, utemistul Mihai Romaşcanu cu 38 la sută. Fiindcă arăturile au­ fost fă­cute din timp, noi avem acum nevoie nu­mai de un singur tractor, restul tractoa­relor au plecat să ajute G.A.S.-Dobrovăț din raionul Codăești. Corespondent PAVEL MARDARE Pali4a4ea De cîteva zile, trac­v^amaTea __ toarele SMT..ului lucrărilor în Valul '4] Traian- re­---------------------giunea Constanța au primul rînd *nceput lucrui ^ T B-------------—. tinsele ogoare sis gospodăriei noastre agricole colective. Co­lectiviștii dornici de muncă, se interesea­ză îndeaproape de lucrările gospodăriei. Activitatea trebuie­­îndrumată în toate direcţiile, la arat, la grăparea semănătu­rilor de toamnă şi a ogoarelor de toam­nă, la semănat. In această privinţă colectiviştii îşi pun nădejdea în brigada de tractoare ce le-a fost repartizată. Tractoriştii au dovedit încă din primele zile mult interes pentru terminarea cu succes a lucrărilor agricole de primăvară. Cei mai mulţi dintre ei, printre care şi tovarăşii Nejmedin Sabit şi Dumitru Papuc, au înţeles că o produc­ţie bună este strîns legată de o lucrare de calitate superioară a pămîntului. De aceea ei se străduiesc să execute lucrări cît mai bune. Unii însă, preocupaţi mai mult de can­titate, neglijează calitatea lucrărilor. De exemplu, tovarăşul Glodeanu Gheorghe, urmărind depăşirea normelor, a făcut arătură superficială şi de calitate slabă. Tovarăşul Glodeanu a fost dealtfel fruntaş al staţiunii în anul trecut şi se pare că se bizuie doar pe amintirea succeselor obţi­nute. El trebuie să urmeze pilda fruntaşi­lor în muncă şi să execute lucrări de ca­litate superioară, contribuind astfel la ob­ţinerea unei recolte sporite la hectar. Corespondent ELENA MITRU Dacă foloseşti întreaga capacitate de lucru a tractorului cu ajutorul unui agregat de mai multe maşini şi dacă lucrezi efectiv în brazdă, reducînd tim­pii neproductivi, poţi executa lucrările la timp şi-ţi poţi depăşi sarcinile de plan. Utemistul Ioan Eneşoiu, tractorist din brigada a Il-a a gospodăriei de stat Segarcea, din regiunea Craiova, cunoaște aceste reguli și le aplică. In fotografia noastră il vedem pe tî­­nărul tractorist însămînțînd mazăre pe ogoarele gospodăriei, cu ajutorul unui agregat format din 3 semănători. BIRLAD (de la co-Gospodăriile respondents nostru). -------------------- Cind au sosit trac­de stat şi colec- troarele de la s.M-t­_______g.________Tecuci colectiviştii tive - fruntaşe din­ comuna Mun­_________________ Iem aveau totul pre­ia însămînţări Băut Seminţele erau _______________ selecţionate şi tra­tate, atelajele repa­rate, iar oamenii aşteptau vreme bună. G.A.S. „Calea spre socialism” din comuna Munteni, raionul Tecuci, a fost fruntaşă în pregătirea fiecărei campanii agricole. La sosirea brigăzilor de tractorişti con­duse de utemiştii Vasile Burghelea şi Con­stantin Zaharia s-a definitivat planul ope­rativ al lucrărilor de primăvară. Atît Întrecerea tractoriştilor, printre care se aflau utemiştii Vasile Raducioiu şi Toader Frasiman, cît şi întrecerea în­tre colectiviştii brigăzii I-a de cîmp, con­dusă de Sanda Tilmaciu, a făcut ca in Termine complect Tnsam în tâfile din urgen­ţa I-a şi a 11-a.. Au fost însăminţate 12 ha. cu orz, 15 ha. cu ovăz, 10 ha. cu ma­zăre, 15 ha. cu floarea-soarelui şi 17 ha. cu borceag. Mare sprijin au dat colectiviştii care au lucrat pe semănători, printre care se numără şi utemiştii Toader Mărgineanu, Nicolae Manole şi alţii. Gospodăriile agricole de stat din regiu­ne au ieşit la însămînţări cu toate for­ţele, în bătălia pentru terminarea la timp a arăturilor şi îns­ăminţărilor de primăvară, succese deosebite au obţinut gospodăriile de stat din Murgeni, Pufeşti, Floreşti şi Zorleni. In fruntea întrecerii se află G.A.S. Zorleni, care pînă la data de 23 martie a realizat planul în proporţie de 17 la sută, la grîu, 27 la sută la orz şi ovăz şi 63 la sută la mazăre. In această gospodărie toţi tinerii trac­torişti se află antrenaţi atît în întreceri individuale cît şi pe brigăzi. Brigada a Ill-a, condusă de utemistul Munteanu Va­sile, a însămînţat pînă acum 50 hectare la secţia Stoiceşti şi deţine steagul de briga­dă fruntaşă pe gospodărie. întrecerea este dîrză între tractoriştii Păduraru Mircea din brigada I-a, Ciuchi­­lan Iordache din brigada a Il-a şi Vasila­­che Toader din brigada a IlI-a, cei mai buni tractorişti ai G.A.S. Zorleni. Realizări însemnate au obţinut şi tractoriştii de la G.A.S. Murgeni, care au însămînţat pînă la 28 martie 100 hectare de grîu, 33 hec­tare orz şi ovăz și 58 hectare mazăre. CRAIOVA (de la Pe ogoarele corespondentul no­--------------------- stru). — Oamenii craiovene muncii de pe ogoa­---------------—­rele regiunii Craio­va continuă cu suc­ces bătălia însămînţărilor de primăvară. Membrii celor 12 gospodării agricole co­lective din raionul Băileşti au terminat complect însămînţatul mazării şi al ovăzu­lui, începînd însămînţatul florii-soarelui şi pregătirea ogoarelor pentru însămînţa­tul porumbului. Folosind cele 11 atelaje proprii, colectiviştii din Afumaţi au arat 15 hectare, însămînţînd totodată şi supra­faţa de 6 hectare cu orz. In fruntea mun­cilor agricole s-au situat colectiviştii Pa­vel Ceauşu, Constantin Niţă, Marin Dinu şi alţii. Şi ţăranii muncitori cu gospodării indi­vidual© din comunele Giubega, Catanele Noi şi Bistreţu, tot din raionul Băileşti, au terminat însămînţările din urgenţa I-a. In comuna Giubega de exemplu, au fost însămânţate 10 hectare cu mazăre, 4 hectare cu ovăz, grăpîndu-se totodată o suprafaţă de 30 hectare. Membrii G.A.C. din comuna Salcia, ra­ionul Cujmir, au terminat complect însă­­mînţările din urgenţa I-a pe data de 26 martie. TG. MUREŞ (Da In primele zile ^corespondentul no­mnniiUr Muncitorii., teblîl­-----------------, cienii și inginerii da ssrirlprila la G.A.S. din Rc­aynco­e­ghin s.au pregătit de primăvară ru multă însufletira pe primavara pentru începerea lu­­crărilor agricole le primăvară. Ei au reparat din timp şi bina toate maşinile şi uneltele agricole, au pre­gătit sămînţa şi terenurile. Pentru asigu­rarea unei recolte bogate, muncitorii gos­podăriei au început lucrările de întreţi­nere a semănăturilor şi ogoarelor de toam­nă. In primele zile ei au executat grăpatul ogoarelor pe o suprafaţă de 51 hectare şi au tăvălugit 15 hectare de grîu de toamnă „descălţat”. Pînă la 29 martie a. c., pe întreaga gos­podărie s-au însămînţat 133 ha. din care 15 ha. ovăz, 44 ha. trifoi ascuns, 45 ha. orzoaică, 10 ha. borceag de primăvară, 10 ha. grîu de primăvară şi 9 ha. cu di­verse plante furajere. în primele zile, cele mai bune rezultate le-au obţinut munci­torii de la secţia Patoş, care au însămînţat 51 ha. cu diferite culturi din urgenţa I­a­şi cei de la secţia Beng, care au însămîn­ţat 33 ha. cu grîu de primăvară, orzoaică, trifoi ascuns şi altele. Cu multă însufleţire lucrează la grădi­na din cadrul gospodăriei atemistele Te­rezia Abraham, Rozalia Ujlaki, Ileana Fülöp, Barbara Cosma şi altele, care con­fecţionează ghivecele nutritive. Ele s-au angajat ca în cinstea zilei de 1 Mai să confecţioneze pe lingă cele 200.000 ghivece nutritive planificate încă 60.000. Pînă acum ele au confecţionat 150.000 ghivece nutri­tive din plan. Pasiunea lui Orest Şotropa Despre Orest Şotropa din Horodni­­cul de Jos, despre pasiunea sa pentru creşterea animalelor, am aflat cu oca­zia unui drum prin regiunea Suceava. După cale de o jumătate de ceas de-a lungul uliţei principale a satului, cer­­cetînd casele înalte din lemn smolit în­cheiate de meşteri pricepuţi şi strînse între garduri bogate, cu porţi masive, am ajuns la gospodăria lui Orest. Un zăvod leneş în lănţug a încercat să mă abată din drum, apoi la ivirea stăpî­­nului s-a întors resemnat la odihnă. Orest Şotropa, un ţăran tăcut, dar plin de duh, cu faţa rotundă ca un bă­nuţ, mi-a povestit următoarele: ...Era în anii cînd stăpîneau boierii. In căsuţa întunecoasă, Orest şi cei doi fraţi ai săi, privegheau pe bătrînul Şo­tropa care se pregătea pentru ultimul său drum. Trudise o viaţă încheiată moşneagul, dar nu izbutise să agoni­sească nimic. Ridicat în coate de feciori, muribundul a lăsat poruncă : „Creşteţi cu răbdare vite, adăpaţi-le şi hrăniţi-le mai bine decit o faceţi cu voi înşivă“. Moşul s-a dus. Orest a plîns, apoi şi-a şters lacrimile şi s-a pus pe brînci să-şi lucreze pămîntul. De porunca ta­tălui său nu s-a ţinut. Ogorul cerea puteri. Orest nu le avea ! Timp pentru vite de îngrăşat nu mai rămînea. Dar au venit perceptorii şi i-au zis lui Orest că-i rău platnic şi că o să-i ia pentru biruri, casa. Orest nu şi-a fă­cut seama ; a adunat puteri — numai el singur ştie de unde — şi a schimbat socoteala zilelor şi a nopţilor. Din noapte a făcut ziuă, stînd pe lingă vite şi trebăluind. Anii s-au scurs şi odată cu ei s-au prăvălit şi ciocoii. Orest a luat de ne­vastă pe Aspazia, o femeie Inimoasă şi harnică care l-a dăruit 5 feciori. In casa lui Orest gurile găseau îndestu­lare, aşa că a lăsat-o mai moale cu creşterea vitelor. Intr-o zi însă, s-a pornit vorbă cum că statul încheie contracte cu cei care vor să îngraşe porci şi vaci. Din por­­celandri plăpînzi, din vite tinere sau din acelea slabe şi uşoare să faci ani­male arătoase nu-i şagă. Dar bucuria pe care o încerci cînd predai aceste vite şi oamenii îţi laudă meşteşugul, te răsplăteşte pentru strădania depusă. Apoi nici banii care-i primeşti nu sînt de lepădat. Sînt bani buni! Orest s-a dus, a luat o duzină de godaci şi i-a adus în ogradă. Guiţatul godacilor a atras la gard o seamă de gospodari din Horodnic, veniţi să vadă cum Orest Şotropa şi-a luat singur „belea pe cap“. Orest i-a poftit aşa cum se cădea : — Intraţi cinstiţi gospodari, intraţi, de ce staţi pe la porţi ? Oamenii au tuşit mîngîindu-şi mus­tăţile şi îndesîndu-şi cuşmele pe ceafă au cuvîntat : — Apoi noi om intra cu către Şo­tropa, dar şi matale o să cam intri... la apă ! — De ce mă rog ? — Păi vezi, godacii sînt ai statului, dacă or muri n-ai să ieşi în cîştig. O să-ţi dai şi cioarecii de pe tine. No, amu înţelegi, de ce ? Orest a zîmbit, a ridicat un godac cu pielea roză ca un trandafir şi mîn­­gîindu-l blind a căutat să-l îmbuneze din larma pe care o stîrnea. Godacul l-a privit o clipă mirat cu ochii săi ca două mărgele apoi s-a smucit ţi­­pînd ascuţit. Şotropa l-a slobozit şi s-a apropiat de gospodari : — Dragostea pentru meserie face minuni. Dacă îngrijeşti animalul cum trebuie, zi cu zi, nu se întîmplă nimic rău. O să vedeţi la urmă cînd termin contractul că am avut dreptate. A intrat apoi în casă şi s-a Întors cu o vadră de lapte. A deşertat-o în teb­ă, amestecînd laptele cu măcină­­tura. Godacii au dat iama, îmbulzin­­du-se ca la pomană. Gospodarii au clătinat din cap şi s-au risipit. A pornit apoi o ploaie măruntă şi rece. Orest a privit cerul mohorît şi a îndemnat purceii spre grajd. Cu ani în urmă tătîne-său i-a tăbă­cit spinarea pentru o astfel de ploaie. Ieşise cu animalele la colţul ierbii. Ploaia care se pornise muiase purceii. Orest tropăia în glod, bu­curîndu-se de această distracţie neprevăzută. O pal­mă zdravănă venită din senin l-a făcut să scape un sughiţ. Tat-su l-a luat apoi la bătaie. De atunci Orest ştie că ploaia poate aduce boleşniţa în porci. A învăţat pe pielea sa multe altele. De, aşa se învăţa meseria în trecut la casa unui ţăran necăjit. Purceii lui Orest au crescut mari. Suta de kilograme au trecut-o fiecare, unii au sărit chiar peste 200. Orest i-a predat şi a luat bani frumoşi. Apoi a mai dat 4 porci, 18 oi, 2 vaci, 500 kg de lapte şi altele. Iar a luat bani ! Banii nu i-a mai dat pe biruri cum îi dădea în urmă cu ani. I-a cumpărat straie lui fiu-său Ionică, elev la Şcoala horticolă din Fălticeni, l-a îm­brăcat ca pe un orăşean şi pe celă­lalt fiu. Aurel, care este în clasa Vl-a, a pus bucate în cămări şi a cumpă­rat alte vite. Pasiunea de crescător de animale s-a dezvoltat la el odată cu simțul datoriei de a crea un belşug de carne pentru popor. M. ZONIS

Next