Scînteia Tineretului, aprilie 1955 (Anul 10, nr. 1843-1867)
1955-04-02 / nr. 1843
# Proletari din toate firile, unifl-vil Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XI Seria II-a Nr. 1843 4 PAGINI — 20 BANI Sîmbătă 2 aprilie 1955 Să intensificăm munca politică în rîndurile mecanizatorilor IN MOMENTUL de faţă, activitatea de bază a staţiunilor de maşini agricole şi tractoare se duce pe ogoare, acolo unde se desfăşoară o nouă etapă importantă a luptei pentru obţinerea a 10 milioane tone grîu şi porumb boabe — campania de primăvară. Odată cu aceasta, cum este şi normal, se ridică sarcini mari în faţa utemiştilor, în faţa tuturor organizaţiilor de bază U.T.M. din staţiunile de maşini şi tractoare. In condiţiile în care majoritatea utemiştilor sunt plecaţi din staţiuni şi pot fi găsiţi în gospodării colective, în întovărăşiri sau în sate, uneori la depărtări de zeci de kilometri de centrul staţiunii, munca politică a organizaţiilor de bază U.T.M. din S.M.T. trebuie să cunoască un nou avînt, trebuie să se ridice la înălţimea sarcinilor atît de însemnate pe care partidul şi guvernul le pune în faţa mecanizatorilor. In acest scop, organizaţiile de bază U.T.M. trebuie să muncească în aşa fel, încît în timpul campaniei, tractoriştii utemişti să ducă o intensă viaţă de organizaţie. Educarea şi mobilizarea tinerilor tractorişti la lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de lucrări din campania de primăvară, la un înalt nivel calitativ, cere din partea organizaţiilor de bază U.T.M. din S.M.T. o preocupare mai intensă pentru întărirea disciplinei socialiste a muncii, păstrarea şi îngrijirea tractoarelor şi maşinilor agricole — bunuri ale întregului popor încredinţate mecanizatorilor — şi ridicarea calificării tuturor tractoriştilor. S.M.T.-urile au un rol însemnat la îndeplinirea căruia trebuie să participe şi tractoriştii, în organizarea producţiei agricole. De aceea organizaţiile de bază U.T.M. din S.M.T. au datoria de a activa în aşa fel, încît să dezvolte conştiinţa de clasă a tinerilor mecanizatori, să-i ajute a fi oameni cu o comportare frumoasă faţă de ţăranii muncitori în mijlocul cărora vor lucra şi vor,,trăi. DrigpHind Hragoste faţă de tinerii ţărani muncitori, tractoriştii trebuie să-i ajute cu pricepere şi stăruinţă folosind mai ales exemplul personal. Sarcinile organizaţiilor de bază U.T.M. din S.M.T. în campania agricolă de primăvară sunt mari şi însemnate; pentru îndeplinirea lor este necesară o muncă amănunţită şi multilaterală. Anul trecut, organizaţia de bază U.T.M. din S.M-T. Harman, regiunea Stalin, a desfăşurat o largă muncă politică în rîndurile tinerilor mecanizatori, făcînd să crească productivitatea muncii şi calitatea lucrărilor. Datorită mobilizării tuturor tractoriştilor în întrecere, lucru la care a contribuit şi organizaţia de bază U.T.M., S.M.T. Hărman a primit steagul de staţiune fruntaşă pe ţară. Munca politică a organizaţiilor de bază U.T.M. din S.M.T. trebuie să folosească ridicării producţiei agricole. De aceea activitatea vă urmări în primul rînd lărgirea schimbului de experienţă, răspîndirea experienţei fruntaşilor şi a metodelor înaintate în cadrul fiecărei staţiuni şi fiecărei brigăzi în ceea ce priveşte folosirea în întregime a capacităţii de lucru a tractorului, aplicarea întocmai a agrotehnicii, munca după metode avansate. Pentru o productivitate înaltă, tractoriştii mobilizaţi de organizaţiile de bază U.T.M. se vor încadra în întrecerea socialistă pentru titlul de „cea mai bună brigadă" şi „cel mai bun tractorist” din staţiune. Activitatea grupelor U.T.M. din fiecare brigadă de tractoare este hotărîtoare pentru succesul activităţii întregii organizaţii de bază. Numai instruirea grupelor U.T.M. cu sarcini precise, desprinse din planul de activitate al organizaţiei de bază U.T.M. poate să asigure desfăşurarea intensă a vieţii de organizaţie, a muncii politice pe care trebuie s-o ducă întreaga organizaţie în timpul campaniei de primăvară A intrat de acum în obiceiul marii majorităţi a organizaţiilor de bază U.T.M. din S.M.T. folosirea unor forme interesante şi variate pentru desfăşurarea muncii politice de masă în rîndurile tractoriştilor în campaniile agricole, cum ar fi biblioteca volantă a brigăzii, foaia volantă, consfătuirile de producţie ale brigăzii, adunările grupei U.T.M. etc. Aceste forme trebuiesc folosite cit mai intens acum, în campania agricolă de primăvară. Ele trebuie să fie însă îmbogăţite, să li se adîncească conţinutul, potrivit sarcinilor de o deosebită răspundere care stau astăzi în faţa mecanizatorilor. Biblioteca volantă trebuie să fie baza unei munci de conţinut în rîndurile tractoriştilor, pentru ca ei să citească şi să înveţe din cărţile citite. Acest lucru poate fi realizat numai în măsura în care cărţile vor fi alese cu pricepere, astfel încît biblioteca să conţină atît cărţi şi broşuri care să corespundă specificului muncii mecanizate în agricultură, cît şi cărţi şi broşuri de agrotehnică, literatură etc. Utemiştii au datoria să contribuie la întărirea şi creşterea însemnătăţii foii volante, transformînd-o într-o tribună a răspîndirii experienţei înaintate a fruntaşilor şi a metodelor lor şi a criticării lipsurilor. Pentru a-și îndeplini rolul de mobilizator al masei de mecanizatori în întrecerea socialistă în vederea îndeplinirii și depășirii sarcinilor de plan, în vederea executării lucrărilor la un înalt nivel calitativ, foaia volantă trebuie să aibă un activ larg de colaboratori — din fiecare brigadă, din rîndurile agronomilor şi mecanicilor de sector etc. — şi să dea cuvîntul în rîndurile sale şi celor cărora mecanizatorii le lucrează pămîntul: colectivişti, întovărăşiţi, ţărani muncitori cu gospodării individuale. Agitatorii utemişti au datoria să lupte pentru a da consfătuirilor de producţie ale brigăzii de tractoare şi adunărilor de grupă U.T.M. un caracter concret, strîns legat de sarcinile de plan ale brigăzii respective; consfătuirile de producţie trebuie să analizeze calitatea lucrărilor executate într-o anumită perioadă, felul cum se îngrijesc tractoarele şi maşinile, cum se aplică diferite metode înaintate, ca metoda graficului orar la arături şi însămînţări, a însămînţării în cuiburi aşezate în nutrei eţe să încurajeze Desfăşurarea libera, cit mai largă a criticii şi autocriticii, pentru îmbunătăţirea continuă a muncii. Deşi în perioada campaniei majoritatea muncitorilor din S.M.T. sunt plecaţi pe teren, este necesar ca munca politică să fie continuată şi la sediul staţiunii, folosind în acest scop toate mijloacele care stau la îndemînă organizaţiei de bază U.T.M. Clubul sau colţul roşu al staţiunii trebuie să fie astfel organizat încît să stea oricînd la dispoziţia muncitorilor care vin în staţiune, pentru ca aceştia să-şi poată petrece cu folos timpul lor liber. Gazeta de perete — oglinda activităţii interne a staţiunii — poate să fie foarte folositoare, dacă va conţine articole proaspete, care să vorbească despre cele mai noi evenimente din viaţa staţiunii. In acelaşi timp, nu trebuie neglijat graficul întrecerii socialiste între brigăzi şi tractorişti, care să reflecte just situaţia îndeplinirii planului pe întreaga staţiune. Deosebit de importantă pentru organizaţiile de bază U.T.M. în această perioadă este sarcina de a asigura cunoaşterea la timp de către tractorişti a tuturor evenimentelor petrecute în ţară sau peste hotare, cunoaşterea succeselor şi metodelor tractoriştilor din alte S.M.T.-uri în campania agricolă de primăvară. Organizaţiile de bază U.T.M. au datoria de a asigura pătrunderea ziarelor la toate brigăzile , cu ajutorul rutieriştilor staţiunii, cu ajutorul agronomilor şi mecanicilor de sector etc. Responsabilii de grupă U.T.M. şi agitatorii utemişti trebuie să primească sarcina de a organiza citirea şi discutarea în colectiv a celor mai importante articole, în special a celor care tratează probleme legate de munca mecanizatorilor. Activitatea organizaţiilor de bază U.T.M. din S.M.T. în perioada campaniei agricole de primăvară are o importanţă deosebit de mare, dată fiind însemnătatea sarcinii la îndeplinirea căreia trebuie să contribuie : obţinerea unei bogate recolte globale la toate culturile şi în special a 10 milioane tone grîu şi porumb boabe. Să desfăşurăm o astfel de muncă politică încît fiecare tractorist, conştient de însemnătatea muncii sale, să-şi îndeplinească planul, să facă numai lucrări de bună calitate. Plecarea unei delegaţii guvernamentale a R. P. R. la Budapesta La 1 aprilie a părăsit Capitala, plecînd spre Budapesta, delegaţia guvernamentala a Republicii Populare Române, care va participa la sărbătorirea celei de a 10-a aniversări a eliberării Ungariei. Delegaţia este formată din tovarăşii general de armată Emil Bodnăraş, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, I. Fazekas, secretar al C.C. al P.M.R., Simion Bughici, ministrul Afacerilor Externe. Din delegaţie mai face parte ambasadorul R.P.R. în R.P. Ungară, tov. Ştefan Cleja. La plecare, delegaţia a fost salutată de tovarăşii : Gh. Apostol, I. Chişinevschi, Chivu Stoica, M. Mujic, general locotenent L. Sălăjan, M. Roşianiu şi alţi membri ai C.C. al P.M.R. şi ai guvernului. De asemenea a fost de faţă L. Pataki, ambasadorul R.P. Ungare în R.P.R. (Agerpres) Au îndeplinit sarcinile din planul cincinal ★ ★ Fabrica de strunguri „Iosif Ranghet“-Arad Printre întreprinderile care şi-au îndeplinit sarcinile reieşite din planul cincinal se numără şi fabrica de strunguri „Iosif Rangheţ“ din Arad. Numele ei este bine cunoscut atît in ţară cît şi peste graniţă. Strungurile purtînd marca acestei tinere uzine sunt folosite cu randament ridicat în întreprinderile de prelucrare a metalului. Colectivul fabricii, muncind cu abnegaţie, reuşeşte să facă faţă cu cinste sarcinii de a produce an de an maşini-unelte multe şi de bună calitate necesare înzestrării celorlalte ramuri ale economiei naţionale. Buna organizare a muncii, folosirea cît mai deplină a tehnicii au permis muncitorilor acestei uzine să-şi îndeplinească cu mult înainte de termen sarcinile din planul cincinal la producţia marfă, încă la 24 septembrie 1954 uzina îşi realizase sarcinile din planul cincinal la strunguri in unităţi naturale, iar plănul producţiei globale la 22 septembrie. Faţă de sarcinile ce le revin din planul cincinal s-au dat peste plan în prezent cu 15,6 la sută mai multe strunguri. SPORESC SUCCESELE GALAŢI (de la corespondentul nostru). — Alături de vîrstnici, tinerii muncitori de la I.M.D.Brăila se întrec pentru îndeplinirea planului evicinal înainte de termen. In cursul lunii februarie, muncitorii și tehnicienii de aici, aplicind metode înaintate de muncă, folosind cu pricepere timpul de lucru, au reuşit să îndeplinească sarcinile de plan în proporţie de 104,2 la sută. Şi în luna martie succesele au continuat să crească. Intre 1—28 martie laminoriştii au dat peste plan zeci de tone de laminate de bună calitate , muncitorii din secţia trăgătorie au trefilat 53 tone sîrmă peste plan, iar cei din secţia care au dat 80 tone cuie peste sarcinile de plan, întreprinderea luptă împotriva lucrului în asalt. In prima decadă a lunii martie în secţia trăgătorie planul de producţie a fost îndeplinit in proporţie de 104,2 la sută, în secţia cute 106 la sută, lanţuri 102 la sută. La dobîndirea acestor succese a contribuit în mare măsură echipa tineretului din secţia laminoare, care şi-a depăşit cu mult sarcinile de plan. Muncitorul Cazacu Nicolae, utemistul Antohi Dumitru şi alţii au depăşit sarcinile de plan cu 50—100 la sută. Uzinele metalurgice „I. C. Frimu“-Sinaia încă o veste care bucură pe fiecare om al muncii : uzinele metalurgice „I. C. Frimu" din Sinaia şi-au îndeplinit sarcinile din planul cincinal la producţia marfă. La începutul primului nostru plan cincinal, această întreprindere metalurgică a fost profilată pentru producerea pieselor de schimb pentru tractoare şi maşini agricole. Uzina a fost înzestrată cu numeroase utilaje moderne, procesele tehnologice s-au perfecţionat continuu. Aproape 90 la sută din maşinile şi utilajele instalate în întreprindere au fost reînoite în ultimii ani. Evatuarea capacităţii de producţie au crescut şi sarcinile de producţie, îmbunătăţindu-şi an de an experienţa tehnică şi perfecţionînd modul de organizare al producţiei, muncitorii, inginerii şi tehnicienii uzinelor metalurgice „I. C. Frimu” din Sinaia au îndeplinit planul de producţie la toţi indicii cu mult înainte de termen. Colectivul acestei întreprinderi este autorul multor iniţiative preţioase printre care şi cea pornită anul trecut: „cu maşinile noastre putem produce mai mult”. Extinsă în întreaga uzină, această iniţiativă a dat posibilitatea ca productivitatea muncii pe fiecare muncitor să crească anul trecut cu 55 la sută faţă de 1953, iar indicele de utilizare a agregatelor să fie îmbunătăţit cu 8 la sută faţă de anul 1952 şi cu 1 la sută faţă de sarcina anuală de plan. Acum, uzinele „I. C. Frimu” din Sinaia au livrat agriculturii ultimele tone de piese de schimb din planul cincinal cu 9 luni înainte de termen. Muncitorii privesc cu mîndrie la drumul parcurs în cei 4 ani și 3 luni care au trecut din primul cincinal. Productivitatea muncii pe uzină a crescut în acest timp cu 190 la sută, preţul de cost a fost redus cu 63 la sută, cîştigul mediu al muncitorilor a crescut cu 60,60 la sută, s-a îmbunătăţit simţitor calitatea multor repere. Metalurgiştii uzinei „I. C. Frimu”-Sinaia se angajează să pună la timp la dispoziţia agriculturii piesele necesare pentru repararea și întreținerea tractoarelor. Patru întreprinderi din regiunea Cluj Colectivele mai multor întreprinderi din regiunea Cluj raportează cu mîndrie că şi-au îndeplinit de pe acum prevederile planului cincinal. Primul colectiv din regiune care a obţinut această victorie a fost cel al uzinei „Tehnofrig“ din Cluj care în cei patru ani şi trei lunii de activitate a livrat industriei alimentare peste 30 tipuri de maşini şi instalaţii pentru prelucrarea cărnii, laptelui, fabricarea pîinii etc. însuşirea şi aplicarea metodelor înaintate de muncă de către tot mai mulţi muncitori din uzină, cît şi dotarea ei an de an cu noi utilaje de înaltă productivitate, au făcut ca producţia uzinei să fie la sfîrşitul anului 1954 cu 377 la sută mai mare faţă de anul 1950. O altă fabrică care şi-a îndeplinit prevederile cincinalului este ţesătoria „Bela Brainer“. Colectivul acestei fabrici a calificat numeroşi tineri pentru industria textilă. Printre aceştia se află fruntaşele în producţie de astăzi Kelemen Nedelea, Fodor Margareta si altele. In dimineaţa zilei de 31 martie colectivul fabricii „Menajul“ a raportat îndeplinirea sarcinilor din planul cincinal. De asemenea şi colectivul fabricii de porţelan din Cluj şi-a îndeplinit sarcinile ce i-au revenit în cadrul cincinalului. In cursul acestor ani fabrica şi-a mărit capacitatea de ardere cu peste 80 la sută. Însâmînţînd la timp asigurăm bogăţia recoltei! Şi prin părţile de la jumătatea lu—— -------■ —-—- nil martie, prin parnoastre au în-tile noastre pămîntul ------------------------- începuse să se zvinceput însămîn- zilele însorite .—_-------------------- care au urmat, au ţările făcut cu putinţă în------- —,ceperea lucrărilor de primăvară. In G.A.S.-Laza din raionul Vaslui, pregătirile fuseseră isprăvite de la 15 martie, iar muncitorii gospodăriei noastre aşteptau numai vreme prielnică pentru începerea lucrărilor agricole în cîmp. Aşa s-a făcut că am putut porni bătălia din plin chiar din primele zile. Am semănat 40 hectare cu mazăre, 37,50 ha. cu ovăz, 10 ha floarea-soarelui, 20 ha. cu borceag, 17 ha. cu lucernă şi am grăpat 380 hectare cu lucernă semănată din anii trecuţi. Munca a început şi în grădina de legume şi zarzavaturi care deserveşte nevoile cantinei. Ritmul viu al lucrărilor agricole de primăvară a fost determinat de munca harnică a tinerilor tractorişti. Utemistul Gheorghe Botez şi-a depăşit planul la arături şi lucrări de însămînţări cu 65 la sută, utemistul Mihai Romaşcanu cu 38 la sută. Fiindcă arăturile au fost făcute din timp, noi avem acum nevoie numai de un singur tractor, restul tractoarelor au plecat să ajute G.A.S.-Dobrovăț din raionul Codăești. Corespondent PAVEL MARDARE Pali4a4ea De cîteva zile, tracv^amaTea __ toarele SMT..ului lucrărilor în Valul '4] Traian- re---------------------giunea Constanța au primul rînd *nceput lucrui ^ T B-------------—. tinsele ogoare sis gospodăriei noastre agricole colective. Colectiviștii dornici de muncă, se interesează îndeaproape de lucrările gospodăriei. Activitatea trebuieîndrumată în toate direcţiile, la arat, la grăparea semănăturilor de toamnă şi a ogoarelor de toamnă, la semănat. In această privinţă colectiviştii îşi pun nădejdea în brigada de tractoare ce le-a fost repartizată. Tractoriştii au dovedit încă din primele zile mult interes pentru terminarea cu succes a lucrărilor agricole de primăvară. Cei mai mulţi dintre ei, printre care şi tovarăşii Nejmedin Sabit şi Dumitru Papuc, au înţeles că o producţie bună este strîns legată de o lucrare de calitate superioară a pămîntului. De aceea ei se străduiesc să execute lucrări cît mai bune. Unii însă, preocupaţi mai mult de cantitate, neglijează calitatea lucrărilor. De exemplu, tovarăşul Glodeanu Gheorghe, urmărind depăşirea normelor, a făcut arătură superficială şi de calitate slabă. Tovarăşul Glodeanu a fost dealtfel fruntaş al staţiunii în anul trecut şi se pare că se bizuie doar pe amintirea succeselor obţinute. El trebuie să urmeze pilda fruntaşilor în muncă şi să execute lucrări de calitate superioară, contribuind astfel la obţinerea unei recolte sporite la hectar. Corespondent ELENA MITRU Dacă foloseşti întreaga capacitate de lucru a tractorului cu ajutorul unui agregat de mai multe maşini şi dacă lucrezi efectiv în brazdă, reducînd timpii neproductivi, poţi executa lucrările la timp şi-ţi poţi depăşi sarcinile de plan. Utemistul Ioan Eneşoiu, tractorist din brigada a Il-a a gospodăriei de stat Segarcea, din regiunea Craiova, cunoaște aceste reguli și le aplică. In fotografia noastră il vedem pe tînărul tractorist însămînțînd mazăre pe ogoarele gospodăriei, cu ajutorul unui agregat format din 3 semănători. BIRLAD (de la co-Gospodăriile respondents nostru). -------------------- Cind au sosit tracde stat şi colec- troarele de la s.M-t_______g.________Tecuci colectiviştii tive - fruntaşe din comuna Mun_________________ Iem aveau totul preia însămînţări Băut Seminţele erau _______________ selecţionate şi tratate, atelajele reparate, iar oamenii aşteptau vreme bună. G.A.S. „Calea spre socialism” din comuna Munteni, raionul Tecuci, a fost fruntaşă în pregătirea fiecărei campanii agricole. La sosirea brigăzilor de tractorişti conduse de utemiştii Vasile Burghelea şi Constantin Zaharia s-a definitivat planul operativ al lucrărilor de primăvară. Atît Întrecerea tractoriştilor, printre care se aflau utemiştii Vasile Raducioiu şi Toader Frasiman, cît şi întrecerea între colectiviştii brigăzii I-a de cîmp, condusă de Sanda Tilmaciu, a făcut ca in Termine complect Tnsam în tâfile din urgenţa I-a şi a 11-a.. Au fost însăminţate 12 ha. cu orz, 15 ha. cu ovăz, 10 ha. cu mazăre, 15 ha. cu floarea-soarelui şi 17 ha. cu borceag. Mare sprijin au dat colectiviştii care au lucrat pe semănători, printre care se numără şi utemiştii Toader Mărgineanu, Nicolae Manole şi alţii. Gospodăriile agricole de stat din regiune au ieşit la însămînţări cu toate forţele, în bătălia pentru terminarea la timp a arăturilor şi însăminţărilor de primăvară, succese deosebite au obţinut gospodăriile de stat din Murgeni, Pufeşti, Floreşti şi Zorleni. In fruntea întrecerii se află G.A.S. Zorleni, care pînă la data de 23 martie a realizat planul în proporţie de 17 la sută, la grîu, 27 la sută la orz şi ovăz şi 63 la sută la mazăre. In această gospodărie toţi tinerii tractorişti se află antrenaţi atît în întreceri individuale cît şi pe brigăzi. Brigada a Ill-a, condusă de utemistul Munteanu Vasile, a însămînţat pînă acum 50 hectare la secţia Stoiceşti şi deţine steagul de brigadă fruntaşă pe gospodărie. întrecerea este dîrză între tractoriştii Păduraru Mircea din brigada I-a, Ciuchilan Iordache din brigada a Il-a şi Vasilache Toader din brigada a IlI-a, cei mai buni tractorişti ai G.A.S. Zorleni. Realizări însemnate au obţinut şi tractoriştii de la G.A.S. Murgeni, care au însămînţat pînă la 28 martie 100 hectare de grîu, 33 hectare orz şi ovăz și 58 hectare mazăre. CRAIOVA (de la Pe ogoarele corespondentul no--------------------- stru). — Oamenii craiovene muncii de pe ogoa---------------—rele regiunii Craiova continuă cu succes bătălia însămînţărilor de primăvară. Membrii celor 12 gospodării agricole colective din raionul Băileşti au terminat complect însămînţatul mazării şi al ovăzului, începînd însămînţatul florii-soarelui şi pregătirea ogoarelor pentru însămînţatul porumbului. Folosind cele 11 atelaje proprii, colectiviştii din Afumaţi au arat 15 hectare, însămînţînd totodată şi suprafaţa de 6 hectare cu orz. In fruntea muncilor agricole s-au situat colectiviştii Pavel Ceauşu, Constantin Niţă, Marin Dinu şi alţii. Şi ţăranii muncitori cu gospodării individual© din comunele Giubega, Catanele Noi şi Bistreţu, tot din raionul Băileşti, au terminat însămînţările din urgenţa I-a. In comuna Giubega de exemplu, au fost însămânţate 10 hectare cu mazăre, 4 hectare cu ovăz, grăpîndu-se totodată o suprafaţă de 30 hectare. Membrii G.A.C. din comuna Salcia, raionul Cujmir, au terminat complect însămînţările din urgenţa I-a pe data de 26 martie. TG. MUREŞ (Da In primele zile ^corespondentul nomnniiUr Muncitorii., teblîl-----------------, cienii și inginerii da ssrirlprila la G.A.S. din Rcayncoeghin s.au pregătit de primăvară ru multă însufletira pe primavara pentru începerea lucrărilor agricole le primăvară. Ei au reparat din timp şi bina toate maşinile şi uneltele agricole, au pregătit sămînţa şi terenurile. Pentru asigurarea unei recolte bogate, muncitorii gospodăriei au început lucrările de întreţinere a semănăturilor şi ogoarelor de toamnă. In primele zile ei au executat grăpatul ogoarelor pe o suprafaţă de 51 hectare şi au tăvălugit 15 hectare de grîu de toamnă „descălţat”. Pînă la 29 martie a. c., pe întreaga gospodărie s-au însămînţat 133 ha. din care 15 ha. ovăz, 44 ha. trifoi ascuns, 45 ha. orzoaică, 10 ha. borceag de primăvară, 10 ha. grîu de primăvară şi 9 ha. cu diverse plante furajere. în primele zile, cele mai bune rezultate le-au obţinut muncitorii de la secţia Patoş, care au însămînţat 51 ha. cu diferite culturi din urgenţa Iaşi cei de la secţia Beng, care au însămînţat 33 ha. cu grîu de primăvară, orzoaică, trifoi ascuns şi altele. Cu multă însufleţire lucrează la grădina din cadrul gospodăriei atemistele Terezia Abraham, Rozalia Ujlaki, Ileana Fülöp, Barbara Cosma şi altele, care confecţionează ghivecele nutritive. Ele s-au angajat ca în cinstea zilei de 1 Mai să confecţioneze pe lingă cele 200.000 ghivece nutritive planificate încă 60.000. Pînă acum ele au confecţionat 150.000 ghivece nutritive din plan. Pasiunea lui Orest Şotropa Despre Orest Şotropa din Horodnicul de Jos, despre pasiunea sa pentru creşterea animalelor, am aflat cu ocazia unui drum prin regiunea Suceava. După cale de o jumătate de ceas de-a lungul uliţei principale a satului, cercetînd casele înalte din lemn smolit încheiate de meşteri pricepuţi şi strînse între garduri bogate, cu porţi masive, am ajuns la gospodăria lui Orest. Un zăvod leneş în lănţug a încercat să mă abată din drum, apoi la ivirea stăpînului s-a întors resemnat la odihnă. Orest Şotropa, un ţăran tăcut, dar plin de duh, cu faţa rotundă ca un bănuţ, mi-a povestit următoarele: ...Era în anii cînd stăpîneau boierii. In căsuţa întunecoasă, Orest şi cei doi fraţi ai săi, privegheau pe bătrînul Şotropa care se pregătea pentru ultimul său drum. Trudise o viaţă încheiată moşneagul, dar nu izbutise să agonisească nimic. Ridicat în coate de feciori, muribundul a lăsat poruncă : „Creşteţi cu răbdare vite, adăpaţi-le şi hrăniţi-le mai bine decit o faceţi cu voi înşivă“. Moşul s-a dus. Orest a plîns, apoi şi-a şters lacrimile şi s-a pus pe brînci să-şi lucreze pămîntul. De porunca tatălui său nu s-a ţinut. Ogorul cerea puteri. Orest nu le avea ! Timp pentru vite de îngrăşat nu mai rămînea. Dar au venit perceptorii şi i-au zis lui Orest că-i rău platnic şi că o să-i ia pentru biruri, casa. Orest nu şi-a făcut seama ; a adunat puteri — numai el singur ştie de unde — şi a schimbat socoteala zilelor şi a nopţilor. Din noapte a făcut ziuă, stînd pe lingă vite şi trebăluind. Anii s-au scurs şi odată cu ei s-au prăvălit şi ciocoii. Orest a luat de nevastă pe Aspazia, o femeie Inimoasă şi harnică care l-a dăruit 5 feciori. In casa lui Orest gurile găseau îndestulare, aşa că a lăsat-o mai moale cu creşterea vitelor. Intr-o zi însă, s-a pornit vorbă cum că statul încheie contracte cu cei care vor să îngraşe porci şi vaci. Din porcelandri plăpînzi, din vite tinere sau din acelea slabe şi uşoare să faci animale arătoase nu-i şagă. Dar bucuria pe care o încerci cînd predai aceste vite şi oamenii îţi laudă meşteşugul, te răsplăteşte pentru strădania depusă. Apoi nici banii care-i primeşti nu sînt de lepădat. Sînt bani buni! Orest s-a dus, a luat o duzină de godaci şi i-a adus în ogradă. Guiţatul godacilor a atras la gard o seamă de gospodari din Horodnic, veniţi să vadă cum Orest Şotropa şi-a luat singur „belea pe cap“. Orest i-a poftit aşa cum se cădea : — Intraţi cinstiţi gospodari, intraţi, de ce staţi pe la porţi ? Oamenii au tuşit mîngîindu-şi mustăţile şi îndesîndu-şi cuşmele pe ceafă au cuvîntat : — Apoi noi om intra cu către Şotropa, dar şi matale o să cam intri... la apă ! — De ce mă rog ? — Păi vezi, godacii sînt ai statului, dacă or muri n-ai să ieşi în cîştig. O să-ţi dai şi cioarecii de pe tine. No, amu înţelegi, de ce ? Orest a zîmbit, a ridicat un godac cu pielea roză ca un trandafir şi mîngîindu-l blind a căutat să-l îmbuneze din larma pe care o stîrnea. Godacul l-a privit o clipă mirat cu ochii săi ca două mărgele apoi s-a smucit ţipînd ascuţit. Şotropa l-a slobozit şi s-a apropiat de gospodari : — Dragostea pentru meserie face minuni. Dacă îngrijeşti animalul cum trebuie, zi cu zi, nu se întîmplă nimic rău. O să vedeţi la urmă cînd termin contractul că am avut dreptate. A intrat apoi în casă şi s-a Întors cu o vadră de lapte. A deşertat-o în tebă, amestecînd laptele cu măcinătura. Godacii au dat iama, îmbulzindu-se ca la pomană. Gospodarii au clătinat din cap şi s-au risipit. A pornit apoi o ploaie măruntă şi rece. Orest a privit cerul mohorît şi a îndemnat purceii spre grajd. Cu ani în urmă tătîne-său i-a tăbăcit spinarea pentru o astfel de ploaie. Ieşise cu animalele la colţul ierbii. Ploaia care se pornise muiase purceii. Orest tropăia în glod, bucurîndu-se de această distracţie neprevăzută. O palmă zdravănă venită din senin l-a făcut să scape un sughiţ. Tat-su l-a luat apoi la bătaie. De atunci Orest ştie că ploaia poate aduce boleşniţa în porci. A învăţat pe pielea sa multe altele. De, aşa se învăţa meseria în trecut la casa unui ţăran necăjit. Purceii lui Orest au crescut mari. Suta de kilograme au trecut-o fiecare, unii au sărit chiar peste 200. Orest i-a predat şi a luat bani frumoşi. Apoi a mai dat 4 porci, 18 oi, 2 vaci, 500 kg de lapte şi altele. Iar a luat bani ! Banii nu i-a mai dat pe biruri cum îi dădea în urmă cu ani. I-a cumpărat straie lui fiu-său Ionică, elev la Şcoala horticolă din Fălticeni, l-a îmbrăcat ca pe un orăşean şi pe celălalt fiu. Aurel, care este în clasa Vl-a, a pus bucate în cămări şi a cumpărat alte vite. Pasiunea de crescător de animale s-a dezvoltat la el odată cu simțul datoriei de a crea un belşug de carne pentru popor. M. ZONIS