Scînteia Tineretului, mai 1955 (Anul 10, nr. 1868-1892)
1955-05-03 / nr. 1868
Proletari din toate țările, artifi-va! Anul XI Seria a II-a Nr. 1868 4 PAGINI 20 BANI Marți 3 mai 1955 Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Măreaţa demonstraţie de 1 Mai a Capitală 1 Mai 1955. Mai năvalnic ca aricind ne bat: inimile. Soarele a îmbrăţişat largile bulevarde, pieţele şi parcurile proaspăt înverzite. Străzile au îmbrăcat haine sărbătoreşti. Drapelele, ghirlandele de brad, panourile cu Chemările de 1 Mai ale Comitetului Central al P.M.R., alternează cu portretele marilor genii ale omenirii muncitoare, cu tablourile conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din lumea întreagă. Pe fonduri roşii străjueşte chemarea prezentă astăzi pe întregul glob : „Proletari din toate ţările, uniţi-vă“. Mai puternic ca oricînd clocoteşte în piepturi dragostea de viaţă. Este 1 Mai! De la Tropice pînă-n mările Sudului, de la poalele Himalaei, pînă la gheţurile eterne ale Polului Nord, omenirea prăznuieşte măreaţa zi internaţională a celor ce muncesc, uriaşă manifestare a solidarităţii clasei căreia îi aparţine viitorul. Ni-e sufletul plin de mindrie şi sete de viaţă şi pentru că în cursul acestui an vom deveni şi noi stăpîni ai atomului, graţie ajutorului frăţesc al Uniunii Sovietice. Fii bine venit 1 Mai 1955, la noi în ţară! Oamenilor noştri li-e dragă munca şi primăvara ! Bucureşti. Strălucitoare ca un imens buchet de garoafe roşii brăzdate de crengi de brad, tribunele scăldate în flamuri roşii şi tricolore aşteaptă începerea grandioasei demonstraţii pentru pace şi socialism. Portretele marilor genii ale omenirii muncitoare , Marx-Engels-Lenin-Stalin, strălucesc deasupra tribunelor. Pe un mare panou este înscris un salut al poporului nostru către popoarele care luptă pentru pace şi socialism. Monumentul lui I. V. Stalin este înconjurat de flamuri şi flori, încep să sosească în tribune invitaţii , membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului, ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor oamenilor muncii, personalităţi de frunte ale vieţii ştiinţifice, culturale şi artistice, generali şi ofiţeri ai Forţelor Armate ale R.P.R., vechi luptători ai mişcării muncitoreşti din ţara noastră, eroi ai muncii socialiste, oameni ai muncii fruntaşi din întreprinderi şi instituţii — cetăţeni pe pieptul cărora strălucesc ordine şi medalii ale Republicii Populare Române. Sunt de faţă numeroşi oaspeţi din U.R.S.S., R.P. Chineză, Germania, India, Italia, R.P. Polonă, Suedia, R. Cehoslovacă, Norvegia, R.P. Ungară, Brazilia, Finlanda, Danemarca, R.P. Bulgaria, Chile, R.P.D. Coreeană, Alger, Senegal, Maroc, invitaţi ai Consiliului Central al Sindicatelor, Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, Comitetului Femeilor Democrate. In tribune se află membri ai corpului diplomatic. La ora 9, miile de oameni ai muncii salută cu urale puternice Sosirea conducătorilor partidului şi guvernului. In tribuna oficială iau loc tovarăşii: Gh. Gheorghiu-Dej, dr. Petru Groza, Gh. Apostol, I. Chişinevschi, M. B. Mitin, membru al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., Al. Moghioroş, Chivu Stoica, Miron Constantinescu, general de armată Emil Bodnăraş, C. Pîrvulescu, P. Borilă, acad. prof. dr. C. I. Parhon, acad. prof. Traian Săvulescu, Lotar Rădăceanu, D. Petrescu, Ștefan Voitec, general locotenent Gh. Pintidie, T. Iordăchescu, Stelian Moraru, general locotenent I. Tutoveanu, Cornel Fulger, Florian Dănălache. începe mitingul de 1 Mai al oamenilor muncii din Capitală. Fanfara Intonează „Imnul partizanilor păcii“. , Ia cuvîntul tov. Miron Constantinescu, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Cuvîntarea este des subliniată de aplauzele şi uralele oamenilor muncii, mărturie a dragostei şi ataşamentului profund al poporului muncitor faţă de partidul şi guvernul ţării noastre, faţă de politica de construire, a socialismului şi de apărare a păcii. Vorbitorul aminteşte succesele importante obţinute de oamenii muncii în îndeplinirea înainte de termen a primului nostru plan cincinal, care devine în aceste zile o măreață realitate, o mîndrie a fiecărui om al muncii. Calda chemare pe care partidul o adresează oamenilor muncii, de a lupta mai departe cu tot mai mult avînt pentru dezvoltarea industriei grele, temelia dezvoltării întregii economii a ţării1, pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de stat, pentru întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, pentru ridicarea producţiei agricole, este îmbrăţişată cu entuziasm de participanţii la miting. Răsună lozinci reluate de mii de glasuri : „Partidul să ne trăiască, Republica să înflorească !“, „Vom munci cu tot elanul, să-ndeplinim cincinalul!”, lozinci sub semnul cărora fiecare om al muncii din patria noastră luptă pentru construirea socialismului, pentru înflorirea patriei scumpe. Oamenii muncii îşi exprimă de asemenea prin ovaţii prelungite ataşamentul de neclintit faţă de lagărul păcii, democraţiei şi socialismului, în frunte cu marea Uniune Sovietică, angajîndu-se să lupte necontenit pentru apărarea păcii, pentru întărirea capacităţii de apărare a patriei noastre. Mitingul oamenilor muncii a luat sfîrşit. Din însărcinarea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri, , vă felicit cu ocazia zilei de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a clasei muncitoare, ziua frăţiei celor ce muncesc din toate ţările în lupta pentru apărarea păcii, pentru independenţa naţională a popoarelor, pentru socialism. . . • Oamenii muncii din ţara noastră, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, au realizat în cursul acestui an succese deosebite în toate sectoarele vieţii noastre economice, politice şi culturale, in munca de construire a socialismului. • Pentru faurirea bazei economice a socialismului în, ţara noastră partidul a aplicat în mod consecvent principiul leninist al industrializării socialiste, dezvoltînd cu precădere industria grea, care constituie pîrghia necontenitei creşteri a economiei ţării. Muncind cu însufleţire pentru îndeplinirea planului cincinal, clasa muncitoare a obţinut rezultate importante. Industria petroliferă din Republica Populară Romînă s-a apropiat încă în 1954 de nivelul ultimului an al cincinalului, industria chimică a înfăptuit în trimestrul II, la producţia globală, planul său cincinal, iar industria construcţiei de maşini, şi, industria electrotehnică realizează în cursul acestui trimestru planul lor cincinal. Peste 200 de întreprinderi din ramurile industriei grele, alimentare, de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi-au îndeplinit planul cincinal şi lucrează în contul anului 1956. Organizaţiile de partid sunt în fruntea acestei lupte măreţe, mobilizînd clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, intelectualitatea patriotică Organizaţiile sindicale cu sprijinul U.T.M.-ului organizează cu succes întrecerea socialistă. Înfăptuirea planului de electrificare, creşterea continuă a puterii instalate şi a producţiei de energie la termo şi hidrocentralele noastre, permit ca industria şi agricultura să se poată dezvolta necontenit, avînd asigurată energia necesară. Ţărănimea muncitoare luptă pentru înfăptuirea sarcinii puse de partid şi guvern, de a da recolte bogate şi o producţie mărită la hectar, de a produce în acest an 10 milioane tone de grîu şi porumb. Sub conducerea organizaţiilor de partid s-au întărit şi dezvoltat cele peste 5150 gospodării agricole colective şi întovărăşiri agricole, care au obţinut succese importante în lucrările agricole, în producerea de recolte bogate la hectar, arătînd astfel drumul spre belşug al întregii ţărănimi muncitoare, drumul transformării socialiste a agriculturii. Pe baza succeselor obţinute în industrie şi agricultură, a creşterii considerabile a producţiei bunurilor de consum s-a dezvoltat reţeaua comerţului socialist şi cooperatist, a crescut şi s-a dezvoltat schimbul de mărfuri între oraşe şi sate; astfel a devenit posibilă în decembrie 1954 desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele, iar recent reducerea de preţuri la unele articole alimentare şi industriale, ceea ce duce la o creştere a nivelului de trai al oamenilor muncii. Aprovizionarea oraşelor cumărfuri alimentare şi a satelor cu mărfuri industriale este din ce în ce mai bună, în scopul ridicării nivelului de trai şi a salariului real este necesară îndeplinirea şi depăşirea planului de stat, mărirea continuă a producţiei, îmbunătăţirea calităţii şi sortimentelor produselor, creşterea productivităţiimuncii, economisirea de materii prime şi materiale, dezvoltarea întrecerii socialiste, aplicarea şi extinderea metodelor înaintate ale fruntaşilor în producţie, scăderea preţului de cost al produselor. De o deosebită însemnătate în întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, în lupta pentru reducerea preţului de cost al produselor este ridicarea producţiei agricole, terminarea cît mai repede şi în bune condiţii a însămînţărilor de primăvară. Pentru aceasta sînt mobilizate toate forţele partidului, clasei muncitoare şi ţărănimii muncitoare, toate mijloacele, tractoarele, semănătoarele, alte maşini agricole şi atelajele. Comitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să-şi concentreze toate eforturile în această direcţie. Sprijinul multilateral pe care ţara noastră l-a primit din partea Uniunii Sovietice în ultimii zece ani, se lărgeşte mai mult prin acordarea de către Uniunea Sovietică de ajutor tehnico-ştiinţific în domeniul producerii de energie atomică în scopuri paşnice în Republica Populară Romînă. Prin acordul încheiat recent la Moscova vom primi atît ajutor tehnico-ştiinţific cît şi sprijin în formarea de cadre ştiinţifice şi inginereşti, în scopul construirii unei pile atomice experimentale, a acceleratorilor de particule elementare şi producerii de energie nucleară. Aceasta va da un mare avînt cercetărilor ştiinţifice şi tehnice din ţară în domeniul fizicii, chimiei, electricităţii, medicinei, biologiei etc. In timp ce în ţăriie lagărului democratic şi socialismului, în frunte cu marea Uniune Sovietică, producţia industrială este în continuă dezvoltare, agricultura — după experienţa agriculturii, sovietice — asigură pe an ce trece mai multe produse agroalimentare, mergînd pe drumul marilor gospodării colective, preţurile scad, iar nivelul de trai material şi cultural al oamenilor muncii este în continuă creştere, cu totul alta este situaţia oamenilor muncii din ţările capitaliste, coloniale şi dependente. Intensificarea exploatării crîncene a oamenilor muncii de către capitalişti şi moşieri, ruinarea maselor muncitoreşti şi ţărăneşti, prin restrângerea continuă a producţiei civile în favoarea producţiei de război, apropie şi adîncesc şi mai mult criza economică, criză care duce la pauperizarea maselor, la mărirea şomajului şi la foamete. Acest fapt este clar oglindit atît de situaţia milioanelor de şomeri totali şi parţiali din S.U.A., Italia şi alte ţări capitaliste cît şi de greva docherilor şi tipografilor englezi, a celor 300.000 muncitori din Saar, a celor 350 000 metalurgişti italieni, a luptelor duse de muncitorimea şi ţărănimea franceză, spaniolă etc. Totodată aceasta ne arată că sub conducerea partidelor comuniste şi muncitoreşti, clasa muncitoare din acele ţări opune o rezistenţă dîrză planurilor războinice ale imperialiştilor şi luptă cu hotărîre pentru independenţa naţională, pentru o viaţă mai bună, pentru pace. Tovarăşi, Superioritatea orînduirii noastre democrat-populare izvorăşte în primul rînd din faptul că la conducerea statului se află clasa muncitoare, că la temelia regimului democrat-popular stă alianţa trainică, frărţească şi de nezdruncinat dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, rolul conducător în această alianţă avîndu-l clasa muncitoare. Un alt factor principal al întăririi regimului de democraţie populară în Republica Populară Romină este prietenia şi unitatea frăţească care există între poporul român şi minorităţile naţionale, frăţie ce izvorăşte din interesele comune de construire a socialismului în Republica Populară Romină — patria comună a tuturor celor ce muncesc din ţara noastră." Regimul democrat-popular din Republica Populară Romînă asigură tuturor minorităţilor naţionale drepturi egale cu alepoporului român atît prin legile şi Constituţia Republicii Populare Române, cît şi prin mijloacele materiale ce le sînt puse la dispoziţie. Ţara noastră, eliberată de sub jugul moşierilor şi capitaliştilor, face parte din puternicul lagăr al păcii, democraţiei şi socialismului, în fruntea căruia se află marea Uniune Sovietică, luptătoare consecventă pentru menţinerea şi întărirea păcii în lume, împotriva reînvierii militarismului german, pentru soluţionarea pe cale paşnică a tuturor litigiilor internaţionale. Conferinţa ţărilor Asiei şi Africii care a avut loc de curînd la Bandung cu participarea Republicii Populare Chineze a exprimat de asemenea voinţa comună a popoarelor acestor continente, de a lupta împotriva colonialismului, de a promova pacea şi colaborarea între popoare, de a se opune războiului. Partidul şi guvernul nostru cheamă oamenii muncii din Republica Populară Romînă să lupte cu avînt sporit pentru pace, pentru construirea socialismului în ţara noastră, pentru întărirea capacităţii ei de apărare. Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, ziua fră ţiei celor ce muncesc din toate ţările ! Trăiască marea ţară a socialismului victorios, bastionul păcii şi frăţiei intre popoare, Uniunea Sovietică ! Trăiască măreţul lagăr al păcii şi socialismului, în frunte cu Uniunea Sovietică ! Trăiască alianţa trainică dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, forţa de neclintit a regimului nostru de democraţie populară ! La luptă pentru îndeplinirea cu succes a planului cincinal și a planului de electrificare ! Trăiască Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín. Trăiască Guvernul Republicii Populare Romíne ! Sub steagul lui Marx-Engels-Lenin- Stalin, sub conducerea partidului, înainte spre victoria socialismului în patria noastră scumpă, Republica Populară Romînă . Cuvîntarea tovarăşului Miron Constantinescu Un aspect al tribunei centrale din Piaţa „I. V. Stalin“ In timpul demonstraţiei oamenilor muncii din Capitală începe demonstraţia în pas cadenţat trec gărzile muncitoreşti Pentru cîteva secunde peste marea piaţă Stalin s-a aşternut liniştea. Puternica fanfară militară intonează cunoscutul marş al Partizanilor. Intîi mai încet, apoi din ce în ce mai puternic, răsună acest cîntec de luptă, îmbrăcaţi în salopete cenuşii, cu fruntea sus, cu privirea îndreptată spre tribună şi cu mîinile încleştate pe puşti şi arme automate, trec intr-o aliniere perfectă, batalioanele gărzilor muncitoreşti. In primele rindun, păşeşte intuitorul Ghenea Marin de la „Griviţa Roşie“. In anul 1933, alături de muncitorii ceferişti, el s-a ridicat împotriva putredei orînduiri burgheze. Trec batalioanele gărzilor muncitoreşti, bărbaţi şi femei, trec în pas cadenţat prin faţa tribunei. Ele sînt expresia hotărîrii oamenilor muncii de a apăra cu piepturile lor, cuceririle revoluţionare dobîndite sub conducerea înţeleaptă a partidului. Pe piepturile multora dintre ei strălucesc ordine şi medalii. Unele sunt cucerite în luptele pentru libertatea patriei, altele în cimpul muncii pentru înflorirea şi întărirea patriei. Pionierii — primăvara patriei A fluturat ceva în zare ca o flacără roşie, ca o întindere de maci înfloriţi în zilele unui iunie acoperit de grîne. Tribunele au fremătat şi o voce a izbucnit ca un strigăt de bucurie : ,,Vin pionierii!“ Tobele bat tactul marşului pionieresc, flutură steagurile celor ce merg. ,,Tot înainte“, goarnele au umplut văzduhul cu sunete de argint. Schimbul de mîine al oamenilor muncii, trece prin faţa tribunei, plin de semeţie şi viaţă. Un grup de pionieri se desprinde din coloană şi înmînează cu obrajii aprinşi de emoţie buchete de flori conducătorilor partidului şi guvernului. E un omagiu în care se înmănunchiază dragostea tuturor copiilor patriei faţă de partid, recunoştinţa pentru bucuriile dăruite de acesta în fiecare zi, pentru rîsul senin fără de griji. 15.000 de şcoli elementare împînzesc satele şi oraşele patriei şi în băncile lor desluşesc tainei® învăţăturii sute de mii de şcolari, fii ai oamenilor muncii. S-au înălţat pînă astăzi prin grija partidului 60 de palate şi case ale pionierilor, parcuri şi stadioane, solare şi ştranduri. Trecînd prin faţa tribunei, un grup de pionieri ridică în sus mari note de 5 din carton, creioane, echere, compase, unelte de grădinărie, vaporaşe — semne ale strădaniei lor neobosite de a învăţa mai bine şi mai mult. Ei prind încă din anii fragezi ai copilăriei, dragoste pentru muncă, obişnuinţa de a gospodări avutul ţării. Detaşamentul de pionieri de la Şcoala elementară nr. 146 din Bucureşti a dăruit oţelarilor de la uzinele „Mao Tze-dun“ 8.000 kg, fier vechi strîns de ei. Cînd şuvoiul de oţel s-a revărsat ca un izvor de foc din cuptor, muncitorii i-au chemat pe pionieri să-şi vadă rodul strădaniei lor. „Şarja pionierilor“ — au numit muncitorii tonele de oţel care s-au scurs în acele clipe pe jghiab din fierul vechi adunat de pionieri, în semn de caldă mulţumire. Trec pionierii, florile patriei şi piaţa s-a umplut parcă de soarele şi lumina viitorului. Privirile calde ale oamenilor muncii din tribune îi învăluie ca o mîngîiere, se desfată cu priveliştea de obraji împurpuraţi, de mîini care fîlfîie spre ei. Pionierul Tudor Meţulescu calcă mîndru alături de colegii săi cu fruntea sus, plin de semeţie. Notele lui sînt de 5, el învaţă cu pasiune, cu sete nepotolită. Tudor s-a născut în preajma primului 1 Mai liber din ţara noastră, a trăit de atunci ani liberi în care poporul muncitor şi-a sărbătorit munca paşnică şi dorinţa de pace. Pionierul Ion L. Ion de la Şcoala elementară nr. 184 „Vasile Roaită“, fiul mecanicului de locomotivă Ion N. Dovin, strigă „ura !”, din toate puterile, strigă pentru visul lui de viitor inginer, strigă şi pentru tatăl lui, care în această clipă goneşte cu locomotiva defilînd prin faţa cîmpiilor şi oraşelor patriei. (Continuare în pag. 2-a) In legătură cu convocarea la Varşovia a consfătuirii statelor participante la Declaraţia de la Moscova din 2 decembrie 1954 In concordanţă cu hotărîrile consfătuirii de la Moscova a statelor europene, privind asigurarea păcii şi securităţii în Europa, au avut loc în ultimul timp, între guvernele Uniunii Sovietice, Republicii Populare Polone, Republicii Cehoslovace, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungare, Republicii Populare Rontine, Republicii Populare Bulgaria și Republicii Populare Albania, consultările corespunzătoare. Aceste consultări s-au referit, în primul rînd, la problema încheierii Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între cele 8 state participante la consfătuire şi în al doilea rînd, la problema organizării comandamentului unificat al statelor participante la Tratat. In prezent, avînd în vedere ratificarea acordurilor de la Paris statele amintite mai sus au convenit să convoace la Varşovia, la 11 mai, cea de a doua consfătuire pentru discutarea problemelor ce decurg din hotărîrile consfătuirii de la Moscova. La consfătuirea de la Varșovia va lua de asemenea parte guvernul Republicii Populare Chineze, care va trimite la această consfătuire observatorul său.