Scînteia Tineretului, octombrie 1956 (Anul 11, nr. 2305-2330)

1956-10-02 / nr. 2305

t Succes în noul an de învâfâmînt politic U.T.M.. ››. (» I» ”1 I» # * P­entru a-şi îndeplini cu cinste rolul de ajutor al partidului in educarea comunistă a tineretului, orga­nizaţia noastră trebuie să des­făşoare o largă acţiune de pro­pagare a ideilor marxism-leni­­nismului, să explce politica partidului, hotărîrile sale, să convingă masele tineretului de justeţea acestei politici, mobi­­lizindu-le la luptă şi muncă pentru aplicarea in viaţă a sarcinilor ce le revin in pro­ducţie, la învăţătură, in lupta pentru transformarea socia­listă a agriculturii, să dea fiecărui tînăr un înalt ideal de viaţă, să modeleze caractere ferme, de luptători, în complexul de mijloace fo­losite de U.T.M. pentru propa­garea ideilor marxism-leninis­­mului in masele largi ale tine­retului, un rol de frunte îl are învăţămintul politic. De aplicarea in viaţă cu con­secvenţă de către organele şi organizaţiile U.T.M., de către propagandiştii utemişti a sar­cinilor stabilite de cel de al ll-lea Congres al P.­VVR şi de cel de-al ll-lea Congres al U.T.M., depinde ca noul an de învăţămînt politic al U.T.M. să contribuie la îmbunătăţirea radicală a conţinutului mun­cii de propagandă dusă de U.T.M. în rindurile tineretu­lui. Hotărîrea C.C al P . R. „Cu privire la îmbunătăţirea propagandei de partid şi întă­rirea legăturilor ei cu practica construcţiei socialiste“ repre­zintă in acest sens un ajutor deosebit de preţios şi pentru organizaţia noastră. Indica­ţiile cuprinse in această Hotă­­rîre trebuie să servească drept călăuză în munca propagan­diştilor utemişti, organelor şi organizaţiilor U.T.M.. Este de datoria lor să depună eforturi consecvente pentru legarea propagandei marxist-leniniste de practică şi de nevoile şi preocupările specifice tineretu­lui, pentru lichidarea dogma­tismului şi pentru folosirea metodelor şi formelor celor mai tinereşti, mai atrăgătoa­re şi mai accesibile, luptind totodată cu hotărîre împotriva confuziilor, neclarităţilor, pen­tru puritate ideologică in tra­tarea şi însuşirea problemelor. Noul an de învăţămint poli­tic al U.T.M. trebuie să ducă la lărgirea orizontului de cul­tură generală al tinerilor, la răspîndirea în rîndul lor a cu­noştinţelor ştiinţifice, materia­liste despre lume, la combate­rea pe scară din ce in ce mai largă a concepţiilor înapoiate, a misticismului, în acest scop va trebui folo­sită şi extinsă experienţa bună acumulată de acele cercuri şi cursuri din anii trecuţi a că­ror eficacitate a fost confir­mată de rezultatele concrete obţinute în educarea tinerilor, în mobilizarea lor în muncă. In satul Tociloasa, raionul Bacău de pildă, roadele celor învăţate de tineri anul trecut în cercul lor politic s-au mate­rializat astfel: 21 utemişti în frunte cu secretarul organiza­ţiei de bază U.T.M. s-au în­scris în întovărăşirea agricolă nou creată. Rezultatul repre­zintă o confirmare a faptului că tinerii din cerc, în perioa­da studiului, nu s-au mărgi­nit la repetarea unor teze şi citate, ci au legat învăţătura de cunoaşterea concretă a su­periorităţii agriculturii noi, socialiste. De asemenea nenu­mărate exemple confirmă rolul ce-l are învăţămintul politic U.T.M în educarea tineretului în spiritul dragostei şi devo­tamentului faţă de partid. Din­tre cei peste 250 utemişti pri­miţi pînă acum în rindurile candidaţilor de partid la uzi­nele „23 August“ din Capi­tală, mulţi au căpătat primele cunoştinţe politice şi s-au pre­gătit din punct de vedere po­litic şi ideologic in cercurile şi cursurile politice U.T.M. Totodată trebuie luate mă­suri hotărîte pentru a lichida lipsurile serioase care s-au manifestat anul trecut. Princi­pala atenţie trebuie dată con­ţinutului propagandei marxist­­ieniniste. Lecţiile abstracte, rupte de viaţa şi de sarcinile care revin tineretului, n-au ce căuta in învăţămintul politic al U.T.M. Dacă anul trecut în­­văţămîntul politic al U.T.M. în multe locuri n-a fost sufi­cient de atractiv pentru tine­ret iar eficacitatea şi rezulta­tele au fost sub nivelul posi­bilităţilor şi cerinţelor, aceasta s-a datorat şi caracterului şco­lăresc al lecţiilor şi seminariilor, ruperii lor de viaţa şi preocu­pările tineretului,, de sarcinile lui concrete, citatomaniei şi altor lipsuri care au existat în tratarea şi însuşirea pro­blemelor. Aceste lipsuri au fost posibile pentru că multe or­gane şi organizaţii U.T.M. n-au îndrumat şi ajutat sufi­cient propagandiştii, n-au a­­cordat atenţia cuvenită con­ţinutului şi calităţii învăţă­­mintului politic, rezumindu-se mai mult la latura lui organi­zatorică. •­ Comitetele regionale, raio­nale, orăşeneşti şi organizaţiile de bază U.T.M. au muncit cu mai multă răspundere, depu­­nînd mai multă străduinţă pen­tru mai buna organizare în acest an a învăţămîntului poli­tic U.T.M. Roadele muncii de­puse de unele comitete regiona­le U.T.M. (Stalin, Ploeşti, Con­stanţa, comitetul orăşenesc U.T.M. Bucureşti) pentru se­lecţionarea cu grijă şi instrui­rea temeinică a propagandiş­tilor, se vor face simţite fără îndoială, în cursul anului de învăţămînt, pentru că de cali­tatea propagandiştilor depinde în mare măsură conţinutul în­­văţămîntului, succesul lui. De asemenea trebuie relevată gri­la sporită dovedită în nume­roase organizaţii ale U.T.M. pentru lămurirea tinerilor asu­pra rostului şi însemnătăţii în­­văţămîntului politic, pentru re­crutarea cursanţilor pe baza respectării liberului consimţă­­mînt. Merită a fi scoasă în evi­denţă munca desfăşurată de Comitetul raional U.T.M. Mar­­ghita şi de organizaţiile U. T. M. din acest raion care au reuşit să recruteze în cursu­rile şi cercurile politice peste 1800 utemişti şi peste 700 ti­neri neîncadraţi în U.T.M. toc­mai pentru că au muncit pe baza acestor principii. Din păcate însă, au existat şi lipsuri în pregătirea noului an de învăţămînt, a căror in­fluenţă se va face simţită în tot cursul anului dacă nu vor fi luate măsuri urgente de în­dreptare. Unele comitete regio­nale n-au acordat atenţia cu­venită recrutării din timp, cu cea mai mare grijă a propa­gandiştilor şi de aceea atunci cînd trebuiau deschise cursurile pentru instruirea lor, au făcut această recrutare în pripă, in­vestind cu răspunderea de a fi propagandişti pe mulţi oa­meni necorespunzători pentru această muncă. Aşa a procedat de pildă Comitetul regional U.T.M. din Regiunea Autono­mă Maghiară şi altele. Cât priveşte calitatea in­struirii propagandiştilor, de asemenea la cursurile organi­zate de unele comitete regio­nale U.T.M. s-au manifestat lipsuri serioase mai ales în ceea ce priveşte legarea cu­noştinţelor de problemele mun­cii practice, de construcţia eco­nomică şi de stat, în ce pri­veşte combativitatea faţă de confuzii şi idei greşite. La a doua serie a cursului organi­zat la Oradea, de pildă, la lec­ţia care trebuia să trateze des­pre politica dusă de partidul nostru pentru rezolvarea pro­blemei naţionale, conferenţia­rul a făcut o expunere am­plă (de altfel corectă şi inte­resantă) despre istoricul naş­terii naţiunilor, despre for­marea statelor naţionale şi multinaţionale în Apusul şi Răsăritul Europei, despre miş­cările naţionale din fosta Ru­sie, Austro-Ungaria şi din alte părţi, dar problemele privind politica partidului în chestiu­nea naţională şi rezolvarea ei în ţara noastră au fost trecute doar în revistă, fugitiv. La cursul cu propagandiştii de la Sfîntu Gheorghe, datorită sla­bei pregătiri a celui care a condus seminarul cu propa­gandiştii cursurilor serale de la oraşe, a rămas nelămurită problema rolului maselor în înfăptuirea actului istoric de la 23 August. De asemenea, unele organe şi organizaţii U.T.M. n-au ţi­nut seama de indicaţia dată de C.C. al U.T.M. ca tinerii să fie înscrişi în cercuri şi cursuri pe baza discutării cu fiecare în parte, finind seamă de dorinţa şi pregătirea fiecă­ruia. Aşa de pildă, in regiunea Galaţi, unele comitete raionale U.T.M. (Macin, Filimon Sîrbu, Călmăţui) au „stabilit“ din oficiu cercurile şi cursurile ce se vor organiza, fără să se consulte cel puţin cu tovarăşii din comitetele organizaţiilor de bază U.T.M. In alte locuri, cum ar fi de pildă la gospo­dăria colectivă din Sîntana, raionul Crîş, instructorul co­mitetului raional tov. Chereja, împreună cu tov. Sălăjan, se­cretarul organizaţiei de bază U.T.M., au „recrutat“ cursanţii în doi timpi şi trei mişcări, „in­­cadrîndu-i“ din birou după car­tea de evidenţă. In alte locuri organizaţiile U.T.M. au evitat în mod nejustificat să creeze cercuri „Să ne cunoaştem pa­tria“ care sînt accesibile masei largi a tineretului. De altfel trebuie spus că nu în toate or­ganizaţiile de bază U.T.M. unde există posibilităţi, s-au creat cercuri şi cursuri politi­ce, şi că, în general, au fost cuprinşi în învăţămintul poli­tic al U.T.M. puţini tineri ne­­utemişti. Există totuşi posi­bilitatea ca, acţionind opera­tiv, organele şi organizaţiile U.T.M. să lichideze aceste nea­junsuri, încă în aceste zile în multe locuri la pregătirea nou­lui an de învăţămînt au mun­cit mai mult propagandiştii şi mai puţin tovarăşii din comi­tetele organizaţiilor de bază U.T.M. Puţine comitete raio­nale U.T.M. au procedat ca cele de la Sighet şi Focşani care au instruit temeinic ad­juncţii cu învăţămintul politic cu sarcinile ce le revin lor in noul an de învăţămînt. ★ Tinerii sunt dornici să asimi­leze cunoştinţe politice, să-şi lărgească orizontul ideologic: ei vor să evite, să danseze, să vadă spectacole de teatru şi ci­nematograf, să meargă în ex­cursii, să viziteze muzee, mo­numente şi locuri istorice; doresc să citească tot mai multe opere din tezaurul lite­raturii universale, sunt avizi să cunoască cuceririle cele mai noi ale tehnicii, noile descope­riri şi invenţii, să ştie ce se pe­trece pe arena politică mon­dială, încotro se îndreaptă mersul omenirii. Poate invăţămîntul politic al U.T.M. să facă faţă, să răs­pundă cu succes acestor do­­rinţi ale tinerilor? La această întrebare se poate răspunde, fără îndoială, afirmativ. Anul acesta va funcţiona o nouă formă de învă­­ţămînt politic al U. T. M. — cercurile „Să ne cunoaştem patria“. Ele sunt deschise ute­­miştilor şi tinerilor neîncadraţi în U.T.M. indiferent dacă au urmat sau nu mai inainte vreun curs politic. In progra­mul lor sunt prevăzute lecţii, discuţii, acţiuni care au drept scop cultivarea în rindurile ti­neretului a dragostei faţă de patrie, mobilizarea sa la lupta pentru continua îmbogăţire şi înfrumuseţare a patriei. Alcă­tuirea programelor de studiu asigură o activitate cu adevă­rat tinerească, neîngrădind, ci dimpotrivă, lăsind cîmp larg iniţiativei tinereşti. Pe lingă lecţii vor avea loc discuţii asu­pra unor cărţi de literatură cu subiecte din lupta şi viaţa po­porului şi învăţarea unor cin­­tece şi poezii despre patrie, po­por. Programul pune accent pe organizarea excursiilor pentru cunoaşterea locurilor istorice, frumuseţilor şi bogăţiilor din împrejurimi, a oraşului sau sa­tului respectiv. Cercul nu se mărgineşte să antreneze la diferitele acţiuni doar pe cursanţii săi ci îşi propune a­tragerea masei largi de tineri care nu sunt cuprinşi in cerc. Calitatea activităţii cercului depinde însă foarte mult de spiritul creator al propagan­distului, a organizaţiei U.T.M., a cursanţilor, programul ela­borat de C.C. al U.T.M. pu­ţind fi complectat de organele locale U.T.M., in funcţie de cerinţele şi posibilităţile spe­cifice locale. In scopul legării învăţă­mîntului politic de sarcinile concrete şi specifice ce revin organizaţiilor U.T.M. din în­treprinderi şi sate, şi progra­mele pentru cursurile serale U.T.M. conţin unele lucruri noi. Astfel, pentru a se asi­gura un studiu creator al pro­blemelor construcţiei econo­mice, de stat şi U.T.M., pro­gramele cursurilor serale dife­ră după locul unde se ţin : la oraşe sau la sate. Studiul — eşalonat pe doi ani — se va face după materialele de la cursurile serale de partid, com­plectate cu unele lecţii specifi­ce tineretului (in acest an se va organiza numai anul I la cursurile serale U.T.M. de la oraşe şi sate). Şi în acti­vitatea cursurilor serale sunt incluse acţiuni atractive şi interesante pentru tineret , învăţarea a 4-5 cintece şi poe­zii cu teme actuale, organiza­rea de vizite în întreprinderi, în G.A.C. şi G.A.S., la muzee şi expoziţii, excursii, vizio­nări de filme, întîlniri cu vechi militanţi ai mişcării muncito­reşti, cu fruntaşi în producţie şi cu maeştri ai recoltelor bo­gate etc. In cursurile serale vor învăţa utemişti şi tineri neincadraţi în U.T.M. care au urmat cercurile de politică cu­rentă anul trecut, sau care au o pregătire corespunzătoare. De asemenea în programul cercurilor pentru studierea Istoriei P.M.R. s-au introdus citeva lecţii despre U. T. C. Paralel cu studierea lecţiilor, se vor organiza: citirea şi dis­cutarea a 2—3 cărţi de li­teratură cu subiecte din trecu­tul de luptă a poporului şi par­tidului, excursii la locuri isto­rice — mărturii ale trecutului de luptă a partidului — vizio­nări de filme, învăţarea a cel puţin 4 cîntece şi poezii inspi­rate din lupta eroică dusă de partid, intilniri cu membri şi activişti de partid şi alte ac­ţiuni educative. U. T. M. şi Sindicatul lu­crătorilor din învăţămînt au sarcina de a organiza pentru cadrele didactice, in raioane sau în comunele mari, cercuri de studiere a istoriei P.M.R., cercuri de studiere a proble­melor de bază ale teoriei marxist-leniniste, a economiei politice şi a filozofiei, in scopul îmbunătăţirii propagan­dei marxist-leninismului în rindurile învăţătorilor. In centrul atenţiei organelor şi organizaţiilor U.T.M. tre­buie să se afle, totodată, şi problema informării juste, cu regularitate şi competenţă a tineretului cu evenimentele in­ternaţionale şi interne, cu ho­­tăririle partidului şi guvernu­lui nostru, cu problemele cons­trucţiei socialismului în ţara noastră, asupra vieţii şi luptei tineretului lumii pentru pace şi „Scînteia tineretului“ (Continuare In pag. 3-a) Betonul se naşte din piatra munţilor. Am văzut Bicazul cu tonele lui de beton, cu masivele lui zidiri. La numai ciţiva kilometri de Bicaz se află stîncile pe care Ie vedeţi în fotografie. Stîncile aces­tea se fărimiţează văzind cu ochii* Este aici un fel de transplantare: se dărimă coloşii milenari ai mun­ţilor ca să se ridice alţi coloşi, mai impunători, mai sudaţi, mai utili omului. ORDINUL Ministrului Forţelor Armate ale Republicii Populare Romíne 2 octombrie 1956, Bucureşti Tovarăşi soldaţi şi matrozi, sergenţi şi cartnici I Tovarăşi ofiţeri, generali şi amirali I Astăzi oamenii mu­ncii din patria noastră sărbătoresc Ziua For­ţelor Armate ale Republicii Populare Romíne. Cu prilejul acestei sărbători, felicit întregul personal al Forţelor Armate ale Republicii Populare Romíne. Urez soldaţilor şi matrozilor, sergenţilor şi cartnicilor, noi succe­se în pregătirea de luptă şi politică, în întărirea ordinei şi disci­plinei militare, în cunoaşterea şi întrebuinţarea armamentului şi teh­nicii de luptă moderne. Urez ofiţerilor, generalilor şi amiralilor succese în ridicarea con­tinuă a capacităţii lor organizatorice, pentru îmbunătăţirea cali­tăţii pregătirii şi conducerii trupelor, pentru întărirea puterii de luptă a armatei noastre populare. Trăiască Forţele Armate ale Republicii Populare Romínei Trăiască Guvernul Republicii Populare Romíne I Trăiască Partidul Muncitoresc Romín I Trăiască scumpa noastră patrie — Republica Populară Romînă I Ministrul Forţelor Armate General colonel Leontin Sălăjan Către Ministrul Forţelor Armate ale Republicii Populare Romíne Bucureşti In numele Forţelor Armate ale Uniunii Sovietice, vă felicit cordial pe dv. şi întregul personal al Forţelor Armate ale Republicii Popu­lare Române, cu ocazia glorioasei aniversări a Forţelor Armate Populare. Vă urez noi succese în pregătirea de luptă şi politică, în ridicarea puterii de apărare a Republicii Populare Române, în întărirea cola­borării de luptă între armatele noastre şi în dezvoltarea continuă a prieteniei între popoarele sovietic și român. I. Koniev Mareșal al Uniunii Sovietice Recepţia oferită cu prilejul aniversării R. P. Chineze Luni seara, ambasadorul ex­traordinar şi plenipotenţiar al R.P. Chineze la Bucureşti, Ke Bo-nian, a oferit o recepţie în sa­loanele Casei Centrale a Arma­tei cu prilejul zilei de 1 octom­brie, cea de-a 7-a aniversare a sărbătorii naţionale a Republi­cii Populare Chineze. La recepţie au luat parte tova­răşii : Chivu Stoica, general de armată Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Miron Constantinescu, general colonel Alexandru Drăghici, general colonel Leontin Sălăjan, J. Fa­­zekaş, Alexandru Bîrlădeanu, acad. prof. dr. C. I. Parhon, acad. prof. Traian Săvulescu, Gri­­gore Preoteasa, Constanţa Cră­ciun, Fl. Dănălache, Th. Ior­­dăchescu, Ion Pas, Sorin Toma, O. Berlogea, acad. P. Con­stantinescu-Iaşi, Ion Dumitru, G. Gaston Marin, F. Gheltz, I. Mincu, M. Macavei, Marcel Popescu, acad. M. Ralea, Gh. D. Safer, Marin Stancu, Bucur Şchiopu, C. Teodoru, conducători ai instituţiilor centrale şi ai or­ganizaţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri superiori ai forţelor noas­tre armate, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, ziarişti români şi străini. Au luat parte şefii unor mi­siuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Printre invitaţi se aflau de asemenea membrii delegaţiei oa­menilor de cultură din Egipt. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie. (Agerpres) Cel care şi-a pierdut brăţara Şi, aşa... Ai avut o brăţară frumoasă, grea, de aur masiv, şi-ai dat-o pe luciul unei tini­chele galvanizate. Da ? Te-a incîntat mai mult stri­denta ieftină şi sec sunătoare a poleielii cu care ţincii îşi îm­bracă dinţii In ceasurile lor de joacă, decit greutatea specifică a metalului preţios. Te-ai repezit, mai grabnic de­cit primul indigen de pe insula San­ Salvador in intimpinarea lui Cristofor Columb, să schimbi ro­dul unei munci preţioase pe nişte flecuşteţe de mărgele prost vopsi­te şi te-ai considerat deştept, cum s-au considerat cei care­ au vindut urmaşilor lui Amerigo Vespuci libertatea In schimbul unor sticle colorate ! Măi, ce frumoasă brăţară ai avuţi Prostule! Tu însuţi ţi-ai făcut-o şi ţi-ai cizelat-o şi ai visat la clipa cînd te va împodobi. îţi mai aminteşti? Era straşnică atunci cind a fost gata şi puteai cere orice preţ pe ea, căci preţul depindea de tine, după cum o puneai în valoare, după cum ti dovedeai calităţile. Iar tu... tu...­­ ...Dar ce să-mi mai chinui mintea cu tine, om nevolnic ce te­ neînţi la luciul unei etichete tipărite cu auriu pe hirtie de cea mai proastă cali­tate, care-o tai şi-o lipeşti pe frunte şi cauţi să te-nşeli că-i diadem ! Dac-o fac, totuşi, e pentru că-mi eşti drag. îmi eşti drag încă de-acum cîţiva ani, cînd erai un ucenic mititel şi dornic în a-ţi deprinde meseria. Cred c-ai pri­ceput că despre brăţara de aur a meseriei tale e vorba. Te-am văzut atunci cum te-n­­virteai ca o codiţă în jurul mai­strului : ,,Dă-mi nene să fac eu piesa astal... Dă-mi nene, zău că ştiu s-o faci“ Era atita can­doare In voinţa ta, erau atîtea motive de încredere. Te şi ve­deam producînd, realizlnd bunuri, depăşind norme. Pentru ca acum, ce să aflu ?... Că ai lăsat bună­tate de meserie ca să te faci scriptolog la birouri... Ţi-a fost ruşine să lucrezi la maşină sau ţi s-a părut greu ?... Te-ai dus, te-ai rugat, ai pro- Scrisoare deschisă­­­ mis că vei fi băiat simpatic şi-ai găsit un locşor unde să te cuibă­reşti cu jumătate de folos decit la meseria ta, dar cu mîndria că te poţi numi funcţionar ! Pe vechii colegi de şcoală pro­fesională nu i-ai mai băgat în seamă. Pe fete ai crezut că le flatezi acordîndu-le atenţia ta de demnitar la birouri. Eşti cel mai mic în serviciul unde lucrezi, dar ai mîiniile „cu­rate“. Nu ştii nici tu bine ce faci, dar te bucuri că nici alţii nu ştiu şi aşa se p­oate crede că eşti cine ştie ce om important. Lucrezi tot ce-i plictiseşte pe alţii, dar porţi mînecuţe negre. Te simţi cam inutil, dar îţi ascunzi inutilitatea în servieta pe care o porţi ţanţoş. In clipe de sinceri­tate te gîndeşti şi tu că s-ar pu­tea desfiinţa ca netrebuincios postul pe care-l ocupi, dar alungi repede gîndul şi chemi un lucră­tor din fabrică să-ţi repare cheia de la birou. Ai putea-o face şi tu, dar nu se mai cade: eşti om im­portant. Ciudată intîmplare! Azi au venit in vizită nişte tovarăşi. S-au interesat de cineva. Şeful tău s-a gîndit de cine s-ar putea dispensa şi , bineînţeles, ca-n­­totdeauna, te-a găsit pe tine : „­Conduci pe dumnealor pînă la“., l-ai condus. Cînd ai ajuns la omul cu pricina nu ţi s-a mai dat nici o atenţie. Au înconjurat cu toţii maşina lui. Era vorba de­ o raţionalizare căreia i se dusese vestea. Măi să fie al naibii ! Cel cu pricina îţi fusese coleg la şcoala profesională şi parcă erai mai bun la meserie decit el. 11 priveşti, tu­n mic stingher, lipsit de importanţă, nu colţul unde aştepţi ca el să ter­mine. Omule important! Dar chiar dacă nu s-ar pe­trece aşa ceva, spune drept, cu mina pe inimă, nu simţi uneori un gol, o lipsă ? Nu te simţi uneori ca unul care a pornit să vadă marea şi a adormit de lene cu capu-n nisip? Hai bădie, copăcel, copăcel­­... CORNELIU LEU Proletari din toate ferme, uniți-vă ! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XII, Seria II-a, Nr. 2305 4 PAGINI - 20 BANI Marți 2 octombrie 1956 2 Octombrie - Ziua Forţelor Armate ale R. P. R. La 2 octom­brie sărbătorim Ziua Forţelor Armate ale R.P.R. Această sărbătoare este expresia vie a dragostei şi grijii cu care poporul muncitor, parti­dul şi guvernul înconjoară Ar­mata sa Populară, scut de nă­dejde al patriei. Ziua de 2 Octombrie îşi are is­toricul în luptele eroice purtate de poporul nostru pentru libertate şi independenţă. In urmă cu 13 ani, rod al muncii desfăşurate de partid în rîndul prizonierilor ro­­mâni, pe pămîntul sovietic a luat fiinţă divizia „Tudor Vladimires­­cu“, nucleul care a stat la baza făuririi unei armate cu adevărat populare. Cuvîntul partidului a aprins în inimile fiilor poporului aliaţi prizonieri, mîndria naţiona­lă, dragostea fierbinte faţă de pa­trie, dorinţa arzătoare de a-şi a­­duce contribuţia la eliberarea gliei străbune de sub cizma co­tropitorilor hitlerişti. Nu mult după înfiinţarea sa, divizia „Tu­dor Vladimirescu", alături de glorioasa Armată Sovietică şi împreună cu ostaşii celorlalte mari unităţi ale Armatei Române, au luptat cu eroism şi abnegaţie pentru eliberarea Ardealului, Un­gariei şi Cehoslovaciei. Luptele purtate de cele 15 divizii româ­­neşti, formaţiuni de tancuri şi a­­viaţie, reprezintă prinosul pe care ţara noastră l-a dat pentru înfăptuirea cauzei comune a în­tregii omeniri — distrugerea fas­cismului german In luptele purtate de ostaşii ro­mâni, alături de ostaşii sovietici, singele vărsat în comun pe cim­­pul de luptă pentru aceeaşi cauză nobilă a reînchegat mai trainic frăţia romino-rusă şi a cimentat pentru totdeauna frăţia romîno­­sovietică. Luptind pentru fericirea şi prosperitatea poporului romin, pentru făurirea unei noi orinduiri sociale, Partidul Muncitoresc Ro­mân a făurit Armata Populară, a­­părătoare de nădejde a cuceriri­lor revoluţionare înfăptuite. O deosebită atenţie a acordat şi acordă partidul nostru educării militarilor în spiritul dragostei nestrămutate faţă de cauza po­porului muncitor, în spiritul dra­gostei şi devotamentului faţă de acesta. De altfel, tăria de gra­nit a Armatei Populare consta tocmai în legătura indisolubilă cu poporul muncitor, constructor activ al socialismului. Poporul român este paşnic, prietenos, dornic să contribuie la destinderea încordării în relaţii­le internaţionale dintre state. El sprijină cu toate forţele politica externă a partidului şi guvernu­lui privitoare la coexistenţa paş­nică şi întărirea păcii în lume. Dar el nu uită nici o clipă fap­tul că in lume mai există forţe războinice care zăngănesc arme­le şi care vor să submineze pa­cea. De aceea, guvernul nostru ia toate măsurile pentru întărirea capacităţii de a­­părare a pa­triei, cerînd mi­litarilor să lupte cu toate forţele pentru a-şi ridi­­cai sus nivelul ca mereu măiestriei militare. In dorinţa de a răspunde în­crederii acordate de popor, mili­tarii Forţelor Armate ale R.P.R. depun toate eforturile în muncă, instruindu-se în condiţii cit mai apropiate realităţii timpului de luptă. Ei se străduiesc, de ase­menea, să pătrundă adine proble­mele noi ale artei militare, să cu­noască la perfecţie tehnica de luptă, să ţină pasul cu dezvolta­rea rapidă a ştiinţei. O mare amploare a dobândit în munca de întărire a Forţelor noastre Armate acţiunea patrio­tică pentru subunităţi fruntaşe. Comandanţii, organele politice, organizaţiile de partid şi cele utemiste au desfăşurat o muncă intensă pentru instruirea şi edu­carea militarilor, pentru atrage­rea fiecărui ofiţer, sergent şi sol­dat în această acţiune patriotică. Datorită acestui fapt, numărul subunităţilor fruntaşe a crescut in chip simţitor. In munca pe care o duc mili­tarii pentru ridicarea măiestriei lor militare, de un real folos le este experienţa înaintată a Arma­tei Sovietice; de la ostaşii so­vietici, militarii noştri învaţă să acţioneze în noile condiţii ale luptei moderne şi să mînuiască cu pricepere armamentul şi tehni­ca de luptă, învaţă să slujească cu devotament şi abnegaţie pa­tria. Azi, armata noastră e mai pu­ternică decit oricind; mîine va fi mai puternică decit azi. Tăria ar­matei noastre constă în faptul că ea a fost făurită şi este con­dusă de Partidul Muncitoresc Român. Armata noastră este ar­mata muncitorilor şi ţăranilor muncitori. Ea îşi trage seva din tăria regimului democrat-popular şi este înconjurată cu deosebită dragoste şi încredere de poporul muncitor. Armata noastră Popu­lară e armata frăţiei dintre po­porul român şi minorităţile naţio­nale ; ea este educată in spiritul unui puternic patriotism socia­list, al dragostei şi respectului faţă de muncitorii din toate ţări­le, faţă de popoarele din întreaga lume De Ziua Forţelor Armate ale R.P.R. fiecare militar îşi simte întreaga fiinţă inundată de lu­­ mina unui solemn angajament: de a-şi ridica mereu mai sus ni­velul pregătirii militare şi politi­ce, de a munci cu toate forţele pentru întărirea capacităţii de luptă a unităţilor şi subunităţilor, de a sluji cu credinţă scumpa noastră patrie — Republica Popu­lară Romina. General locotenent Titus Lupescu locţiitor al Ministrului Forţelor Armate ale R.P.R. Orele libere sunt plăcute. Strunele ghitarei militari... antrenează tinerii -"O"— Acordarea unor Diplome de onoare ale C.C. al U.T.M. cu prilejul Zilei Forţelor Armate ale R.P.R. Cu prilejul zilei de 2 Octom­brie, Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Romine — Comitetul Central al U.T.M. a acordat Diploma de onoare a C.C. al U.T.M. unui număr de soldaţi, sergenţi şi ofiţeri. La gospodăria agricolă co­­ectivă ,,1 Mai“ din comuna Înaglavidi, regiunea Craiova, muncile de toamnă sunt în toi­­După ce porumbul a fost cu­les, este transportat în gospo­dărie, cîntărit şi depozitat în coşare şi magazie. In fotografie, tinerele co­lectiviste Anica Urziceanu şi Sofia Urziceanu depozitînd po­rumbul. (Foto AGERPRES)

Next