Scînteia Tineretului, octombrie 1956 (Anul 11, nr. 2305-2330)
1956-10-02 / nr. 2305
t Succes în noul an de învâfâmînt politic U.T.M.. ››. (» I» ”1 I» # * Pentru a-şi îndeplini cu cinste rolul de ajutor al partidului in educarea comunistă a tineretului, organizaţia noastră trebuie să desfăşoare o largă acţiune de propagare a ideilor marxism-leninismului, să explce politica partidului, hotărîrile sale, să convingă masele tineretului de justeţea acestei politici, mobilizindu-le la luptă şi muncă pentru aplicarea in viaţă a sarcinilor ce le revin in producţie, la învăţătură, in lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii, să dea fiecărui tînăr un înalt ideal de viaţă, să modeleze caractere ferme, de luptători, în complexul de mijloace folosite de U.T.M. pentru propagarea ideilor marxism-leninismului in masele largi ale tineretului, un rol de frunte îl are învăţămintul politic. De aplicarea in viaţă cu consecvenţă de către organele şi organizaţiile U.T.M., de către propagandiştii utemişti a sarcinilor stabilite de cel de al ll-lea Congres al P.VVR şi de cel de-al ll-lea Congres al U.T.M., depinde ca noul an de învăţămînt politic al U.T.M. să contribuie la îmbunătăţirea radicală a conţinutului muncii de propagandă dusă de U.T.M. în rindurile tineretului. Hotărîrea C.C al P . R. „Cu privire la îmbunătăţirea propagandei de partid şi întărirea legăturilor ei cu practica construcţiei socialiste“ reprezintă in acest sens un ajutor deosebit de preţios şi pentru organizaţia noastră. Indicaţiile cuprinse in această Hotărîre trebuie să servească drept călăuză în munca propagandiştilor utemişti, organelor şi organizaţiilor U.T.M.. Este de datoria lor să depună eforturi consecvente pentru legarea propagandei marxist-leniniste de practică şi de nevoile şi preocupările specifice tineretului, pentru lichidarea dogmatismului şi pentru folosirea metodelor şi formelor celor mai tinereşti, mai atrăgătoare şi mai accesibile, luptind totodată cu hotărîre împotriva confuziilor, neclarităţilor, pentru puritate ideologică in tratarea şi însuşirea problemelor. Noul an de învăţămint politic al U.T.M. trebuie să ducă la lărgirea orizontului de cultură generală al tinerilor, la răspîndirea în rîndul lor a cunoştinţelor ştiinţifice, materialiste despre lume, la combaterea pe scară din ce in ce mai largă a concepţiilor înapoiate, a misticismului, în acest scop va trebui folosită şi extinsă experienţa bună acumulată de acele cercuri şi cursuri din anii trecuţi a căror eficacitate a fost confirmată de rezultatele concrete obţinute în educarea tinerilor, în mobilizarea lor în muncă. In satul Tociloasa, raionul Bacău de pildă, roadele celor învăţate de tineri anul trecut în cercul lor politic s-au materializat astfel: 21 utemişti în frunte cu secretarul organizaţiei de bază U.T.M. s-au înscris în întovărăşirea agricolă nou creată. Rezultatul reprezintă o confirmare a faptului că tinerii din cerc, în perioada studiului, nu s-au mărginit la repetarea unor teze şi citate, ci au legat învăţătura de cunoaşterea concretă a superiorităţii agriculturii noi, socialiste. De asemenea nenumărate exemple confirmă rolul ce-l are învăţămintul politic U.T.M în educarea tineretului în spiritul dragostei şi devotamentului faţă de partid. Dintre cei peste 250 utemişti primiţi pînă acum în rindurile candidaţilor de partid la uzinele „23 August“ din Capitală, mulţi au căpătat primele cunoştinţe politice şi s-au pregătit din punct de vedere politic şi ideologic in cercurile şi cursurile politice U.T.M. Totodată trebuie luate măsuri hotărîte pentru a lichida lipsurile serioase care s-au manifestat anul trecut. Principala atenţie trebuie dată conţinutului propagandei marxistieniniste. Lecţiile abstracte, rupte de viaţa şi de sarcinile care revin tineretului, n-au ce căuta in învăţămintul politic al U.T.M. Dacă anul trecut învăţămîntul politic al U.T.M. în multe locuri n-a fost suficient de atractiv pentru tineret iar eficacitatea şi rezultatele au fost sub nivelul posibilităţilor şi cerinţelor, aceasta s-a datorat şi caracterului şcolăresc al lecţiilor şi seminariilor, ruperii lor de viaţa şi preocupările tineretului,, de sarcinile lui concrete, citatomaniei şi altor lipsuri care au existat în tratarea şi însuşirea problemelor. Aceste lipsuri au fost posibile pentru că multe organe şi organizaţii U.T.M. n-au îndrumat şi ajutat suficient propagandiştii, n-au acordat atenţia cuvenită conţinutului şi calităţii învăţămintului politic, rezumindu-se mai mult la latura lui organizatorică. • Comitetele regionale, raionale, orăşeneşti şi organizaţiile de bază U.T.M. au muncit cu mai multă răspundere, depunînd mai multă străduinţă pentru mai buna organizare în acest an a învăţămîntului politic U.T.M. Roadele muncii depuse de unele comitete regionale U.T.M. (Stalin, Ploeşti, Constanţa, comitetul orăşenesc U.T.M. Bucureşti) pentru selecţionarea cu grijă şi instruirea temeinică a propagandiştilor, se vor face simţite fără îndoială, în cursul anului de învăţămînt, pentru că de calitatea propagandiştilor depinde în mare măsură conţinutul învăţămîntului, succesul lui. De asemenea trebuie relevată grila sporită dovedită în numeroase organizaţii ale U.T.M. pentru lămurirea tinerilor asupra rostului şi însemnătăţii învăţămîntului politic, pentru recrutarea cursanţilor pe baza respectării liberului consimţămînt. Merită a fi scoasă în evidenţă munca desfăşurată de Comitetul raional U.T.M. Marghita şi de organizaţiile U. T. M. din acest raion care au reuşit să recruteze în cursurile şi cercurile politice peste 1800 utemişti şi peste 700 tineri neîncadraţi în U.T.M. tocmai pentru că au muncit pe baza acestor principii. Din păcate însă, au existat şi lipsuri în pregătirea noului an de învăţămînt, a căror influenţă se va face simţită în tot cursul anului dacă nu vor fi luate măsuri urgente de îndreptare. Unele comitete regionale n-au acordat atenţia cuvenită recrutării din timp, cu cea mai mare grijă a propagandiştilor şi de aceea atunci cînd trebuiau deschise cursurile pentru instruirea lor, au făcut această recrutare în pripă, investind cu răspunderea de a fi propagandişti pe mulţi oameni necorespunzători pentru această muncă. Aşa a procedat de pildă Comitetul regional U.T.M. din Regiunea Autonomă Maghiară şi altele. Cât priveşte calitatea instruirii propagandiştilor, de asemenea la cursurile organizate de unele comitete regionale U.T.M. s-au manifestat lipsuri serioase mai ales în ceea ce priveşte legarea cunoştinţelor de problemele muncii practice, de construcţia economică şi de stat, în ce priveşte combativitatea faţă de confuzii şi idei greşite. La a doua serie a cursului organizat la Oradea, de pildă, la lecţia care trebuia să trateze despre politica dusă de partidul nostru pentru rezolvarea problemei naţionale, conferenţiarul a făcut o expunere amplă (de altfel corectă şi interesantă) despre istoricul naşterii naţiunilor, despre formarea statelor naţionale şi multinaţionale în Apusul şi Răsăritul Europei, despre mişcările naţionale din fosta Rusie, Austro-Ungaria şi din alte părţi, dar problemele privind politica partidului în chestiunea naţională şi rezolvarea ei în ţara noastră au fost trecute doar în revistă, fugitiv. La cursul cu propagandiştii de la Sfîntu Gheorghe, datorită slabei pregătiri a celui care a condus seminarul cu propagandiştii cursurilor serale de la oraşe, a rămas nelămurită problema rolului maselor în înfăptuirea actului istoric de la 23 August. De asemenea, unele organe şi organizaţii U.T.M. n-au ţinut seama de indicaţia dată de C.C. al U.T.M. ca tinerii să fie înscrişi în cercuri şi cursuri pe baza discutării cu fiecare în parte, finind seamă de dorinţa şi pregătirea fiecăruia. Aşa de pildă, in regiunea Galaţi, unele comitete raionale U.T.M. (Macin, Filimon Sîrbu, Călmăţui) au „stabilit“ din oficiu cercurile şi cursurile ce se vor organiza, fără să se consulte cel puţin cu tovarăşii din comitetele organizaţiilor de bază U.T.M. In alte locuri, cum ar fi de pildă la gospodăria colectivă din Sîntana, raionul Crîş, instructorul comitetului raional tov. Chereja, împreună cu tov. Sălăjan, secretarul organizaţiei de bază U.T.M., au „recrutat“ cursanţii în doi timpi şi trei mişcări, „incadrîndu-i“ din birou după cartea de evidenţă. In alte locuri organizaţiile U.T.M. au evitat în mod nejustificat să creeze cercuri „Să ne cunoaştem patria“ care sînt accesibile masei largi a tineretului. De altfel trebuie spus că nu în toate organizaţiile de bază U.T.M. unde există posibilităţi, s-au creat cercuri şi cursuri politice, şi că, în general, au fost cuprinşi în învăţămintul politic al U.T.M. puţini tineri neutemişti. Există totuşi posibilitatea ca, acţionind operativ, organele şi organizaţiile U.T.M. să lichideze aceste neajunsuri, încă în aceste zile în multe locuri la pregătirea noului an de învăţămînt au muncit mai mult propagandiştii şi mai puţin tovarăşii din comitetele organizaţiilor de bază U.T.M. Puţine comitete raionale U.T.M. au procedat ca cele de la Sighet şi Focşani care au instruit temeinic adjuncţii cu învăţămintul politic cu sarcinile ce le revin lor in noul an de învăţămînt. ★ Tinerii sunt dornici să asimileze cunoştinţe politice, să-şi lărgească orizontul ideologic: ei vor să evite, să danseze, să vadă spectacole de teatru şi cinematograf, să meargă în excursii, să viziteze muzee, monumente şi locuri istorice; doresc să citească tot mai multe opere din tezaurul literaturii universale, sunt avizi să cunoască cuceririle cele mai noi ale tehnicii, noile descoperiri şi invenţii, să ştie ce se petrece pe arena politică mondială, încotro se îndreaptă mersul omenirii. Poate invăţămîntul politic al U.T.M. să facă faţă, să răspundă cu succes acestor dorinţi ale tinerilor? La această întrebare se poate răspunde, fără îndoială, afirmativ. Anul acesta va funcţiona o nouă formă de învăţămînt politic al U. T. M. — cercurile „Să ne cunoaştem patria“. Ele sunt deschise utemiştilor şi tinerilor neîncadraţi în U.T.M. indiferent dacă au urmat sau nu mai inainte vreun curs politic. In programul lor sunt prevăzute lecţii, discuţii, acţiuni care au drept scop cultivarea în rindurile tineretului a dragostei faţă de patrie, mobilizarea sa la lupta pentru continua îmbogăţire şi înfrumuseţare a patriei. Alcătuirea programelor de studiu asigură o activitate cu adevărat tinerească, neîngrădind, ci dimpotrivă, lăsind cîmp larg iniţiativei tinereşti. Pe lingă lecţii vor avea loc discuţii asupra unor cărţi de literatură cu subiecte din lupta şi viaţa poporului şi învăţarea unor cintece şi poezii despre patrie, popor. Programul pune accent pe organizarea excursiilor pentru cunoaşterea locurilor istorice, frumuseţilor şi bogăţiilor din împrejurimi, a oraşului sau satului respectiv. Cercul nu se mărgineşte să antreneze la diferitele acţiuni doar pe cursanţii săi ci îşi propune atragerea masei largi de tineri care nu sunt cuprinşi in cerc. Calitatea activităţii cercului depinde însă foarte mult de spiritul creator al propagandistului, a organizaţiei U.T.M., a cursanţilor, programul elaborat de C.C. al U.T.M. puţind fi complectat de organele locale U.T.M., in funcţie de cerinţele şi posibilităţile specifice locale. In scopul legării învăţămîntului politic de sarcinile concrete şi specifice ce revin organizaţiilor U.T.M. din întreprinderi şi sate, şi programele pentru cursurile serale U.T.M. conţin unele lucruri noi. Astfel, pentru a se asigura un studiu creator al problemelor construcţiei economice, de stat şi U.T.M., programele cursurilor serale diferă după locul unde se ţin : la oraşe sau la sate. Studiul — eşalonat pe doi ani — se va face după materialele de la cursurile serale de partid, complectate cu unele lecţii specifice tineretului (in acest an se va organiza numai anul I la cursurile serale U.T.M. de la oraşe şi sate). Şi în activitatea cursurilor serale sunt incluse acţiuni atractive şi interesante pentru tineret , învăţarea a 4-5 cintece şi poezii cu teme actuale, organizarea de vizite în întreprinderi, în G.A.C. şi G.A.S., la muzee şi expoziţii, excursii, vizionări de filme, întîlniri cu vechi militanţi ai mişcării muncitoreşti, cu fruntaşi în producţie şi cu maeştri ai recoltelor bogate etc. In cursurile serale vor învăţa utemişti şi tineri neincadraţi în U.T.M. care au urmat cercurile de politică curentă anul trecut, sau care au o pregătire corespunzătoare. De asemenea în programul cercurilor pentru studierea Istoriei P.M.R. s-au introdus citeva lecţii despre U. T. C. Paralel cu studierea lecţiilor, se vor organiza: citirea şi discutarea a 2—3 cărţi de literatură cu subiecte din trecutul de luptă a poporului şi partidului, excursii la locuri istorice — mărturii ale trecutului de luptă a partidului — vizionări de filme, învăţarea a cel puţin 4 cîntece şi poezii inspirate din lupta eroică dusă de partid, intilniri cu membri şi activişti de partid şi alte acţiuni educative. U. T. M. şi Sindicatul lucrătorilor din învăţămînt au sarcina de a organiza pentru cadrele didactice, in raioane sau în comunele mari, cercuri de studiere a istoriei P.M.R., cercuri de studiere a problemelor de bază ale teoriei marxist-leniniste, a economiei politice şi a filozofiei, in scopul îmbunătăţirii propagandei marxist-leninismului în rindurile învăţătorilor. In centrul atenţiei organelor şi organizaţiilor U.T.M. trebuie să se afle, totodată, şi problema informării juste, cu regularitate şi competenţă a tineretului cu evenimentele internaţionale şi interne, cu hotăririle partidului şi guvernului nostru, cu problemele construcţiei socialismului în ţara noastră, asupra vieţii şi luptei tineretului lumii pentru pace şi „Scînteia tineretului“ (Continuare In pag. 3-a) Betonul se naşte din piatra munţilor. Am văzut Bicazul cu tonele lui de beton, cu masivele lui zidiri. La numai ciţiva kilometri de Bicaz se află stîncile pe care Ie vedeţi în fotografie. Stîncile acestea se fărimiţează văzind cu ochii* Este aici un fel de transplantare: se dărimă coloşii milenari ai munţilor ca să se ridice alţi coloşi, mai impunători, mai sudaţi, mai utili omului. ORDINUL Ministrului Forţelor Armate ale Republicii Populare Romíne 2 octombrie 1956, Bucureşti Tovarăşi soldaţi şi matrozi, sergenţi şi cartnici I Tovarăşi ofiţeri, generali şi amirali I Astăzi oamenii muncii din patria noastră sărbătoresc Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Romíne. Cu prilejul acestei sărbători, felicit întregul personal al Forţelor Armate ale Republicii Populare Romíne. Urez soldaţilor şi matrozilor, sergenţilor şi cartnicilor, noi succese în pregătirea de luptă şi politică, în întărirea ordinei şi disciplinei militare, în cunoaşterea şi întrebuinţarea armamentului şi tehnicii de luptă moderne. Urez ofiţerilor, generalilor şi amiralilor succese în ridicarea continuă a capacităţii lor organizatorice, pentru îmbunătăţirea calităţii pregătirii şi conducerii trupelor, pentru întărirea puterii de luptă a armatei noastre populare. Trăiască Forţele Armate ale Republicii Populare Romínei Trăiască Guvernul Republicii Populare Romíne I Trăiască Partidul Muncitoresc Romín I Trăiască scumpa noastră patrie — Republica Populară Romînă I Ministrul Forţelor Armate General colonel Leontin Sălăjan Către Ministrul Forţelor Armate ale Republicii Populare Romíne Bucureşti In numele Forţelor Armate ale Uniunii Sovietice, vă felicit cordial pe dv. şi întregul personal al Forţelor Armate ale Republicii Populare Române, cu ocazia glorioasei aniversări a Forţelor Armate Populare. Vă urez noi succese în pregătirea de luptă şi politică, în ridicarea puterii de apărare a Republicii Populare Române, în întărirea colaborării de luptă între armatele noastre şi în dezvoltarea continuă a prieteniei între popoarele sovietic și român. I. Koniev Mareșal al Uniunii Sovietice Recepţia oferită cu prilejul aniversării R. P. Chineze Luni seara, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.P. Chineze la Bucureşti, Ke Bo-nian, a oferit o recepţie în saloanele Casei Centrale a Armatei cu prilejul zilei de 1 octombrie, cea de-a 7-a aniversare a sărbătorii naţionale a Republicii Populare Chineze. La recepţie au luat parte tovarăşii : Chivu Stoica, general de armată Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Miron Constantinescu, general colonel Alexandru Drăghici, general colonel Leontin Sălăjan, J. Fazekaş, Alexandru Bîrlădeanu, acad. prof. dr. C. I. Parhon, acad. prof. Traian Săvulescu, Grigore Preoteasa, Constanţa Crăciun, Fl. Dănălache, Th. Iordăchescu, Ion Pas, Sorin Toma, O. Berlogea, acad. P. Constantinescu-Iaşi, Ion Dumitru, G. Gaston Marin, F. Gheltz, I. Mincu, M. Macavei, Marcel Popescu, acad. M. Ralea, Gh. D. Safer, Marin Stancu, Bucur Şchiopu, C. Teodoru, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri superiori ai forţelor noastre armate, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, ziarişti români şi străini. Au luat parte şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Printre invitaţi se aflau de asemenea membrii delegaţiei oamenilor de cultură din Egipt. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie. (Agerpres) Cel care şi-a pierdut brăţara Şi, aşa... Ai avut o brăţară frumoasă, grea, de aur masiv, şi-ai dat-o pe luciul unei tinichele galvanizate. Da ? Te-a incîntat mai mult stridenta ieftină şi sec sunătoare a poleielii cu care ţincii îşi îmbracă dinţii In ceasurile lor de joacă, decit greutatea specifică a metalului preţios. Te-ai repezit, mai grabnic decit primul indigen de pe insula San Salvador in intimpinarea lui Cristofor Columb, să schimbi rodul unei munci preţioase pe nişte flecuşteţe de mărgele prost vopsite şi te-ai considerat deştept, cum s-au considerat cei care au vindut urmaşilor lui Amerigo Vespuci libertatea In schimbul unor sticle colorate ! Măi, ce frumoasă brăţară ai avuţi Prostule! Tu însuţi ţi-ai făcut-o şi ţi-ai cizelat-o şi ai visat la clipa cînd te va împodobi. îţi mai aminteşti? Era straşnică atunci cind a fost gata şi puteai cere orice preţ pe ea, căci preţul depindea de tine, după cum o puneai în valoare, după cum ti dovedeai calităţile. Iar tu... tu... ...Dar ce să-mi mai chinui mintea cu tine, om nevolnic ce te neînţi la luciul unei etichete tipărite cu auriu pe hirtie de cea mai proastă calitate, care-o tai şi-o lipeşti pe frunte şi cauţi să te-nşeli că-i diadem ! Dac-o fac, totuşi, e pentru că-mi eşti drag. îmi eşti drag încă de-acum cîţiva ani, cînd erai un ucenic mititel şi dornic în a-ţi deprinde meseria. Cred c-ai priceput că despre brăţara de aur a meseriei tale e vorba. Te-am văzut atunci cum te-nvirteai ca o codiţă în jurul maistrului : ,,Dă-mi nene să fac eu piesa astal... Dă-mi nene, zău că ştiu s-o faci“ Era atita candoare In voinţa ta, erau atîtea motive de încredere. Te şi vedeam producînd, realizlnd bunuri, depăşind norme. Pentru ca acum, ce să aflu ?... Că ai lăsat bunătate de meserie ca să te faci scriptolog la birouri... Ţi-a fost ruşine să lucrezi la maşină sau ţi s-a părut greu ?... Te-ai dus, te-ai rugat, ai pro- Scrisoare deschisă mis că vei fi băiat simpatic şi-ai găsit un locşor unde să te cuibăreşti cu jumătate de folos decit la meseria ta, dar cu mîndria că te poţi numi funcţionar ! Pe vechii colegi de şcoală profesională nu i-ai mai băgat în seamă. Pe fete ai crezut că le flatezi acordîndu-le atenţia ta de demnitar la birouri. Eşti cel mai mic în serviciul unde lucrezi, dar ai mîiniile „curate“. Nu ştii nici tu bine ce faci, dar te bucuri că nici alţii nu ştiu şi aşa se poate crede că eşti cine ştie ce om important. Lucrezi tot ce-i plictiseşte pe alţii, dar porţi mînecuţe negre. Te simţi cam inutil, dar îţi ascunzi inutilitatea în servieta pe care o porţi ţanţoş. In clipe de sinceritate te gîndeşti şi tu că s-ar putea desfiinţa ca netrebuincios postul pe care-l ocupi, dar alungi repede gîndul şi chemi un lucrător din fabrică să-ţi repare cheia de la birou. Ai putea-o face şi tu, dar nu se mai cade: eşti om important. Ciudată intîmplare! Azi au venit in vizită nişte tovarăşi. S-au interesat de cineva. Şeful tău s-a gîndit de cine s-ar putea dispensa şi , bineînţeles, ca-ntotdeauna, te-a găsit pe tine : „Conduci pe dumnealor pînă la“., l-ai condus. Cînd ai ajuns la omul cu pricina nu ţi s-a mai dat nici o atenţie. Au înconjurat cu toţii maşina lui. Era vorba de o raţionalizare căreia i se dusese vestea. Măi să fie al naibii ! Cel cu pricina îţi fusese coleg la şcoala profesională şi parcă erai mai bun la meserie decit el. 11 priveşti, tun mic stingher, lipsit de importanţă, nu colţul unde aştepţi ca el să termine. Omule important! Dar chiar dacă nu s-ar petrece aşa ceva, spune drept, cu mina pe inimă, nu simţi uneori un gol, o lipsă ? Nu te simţi uneori ca unul care a pornit să vadă marea şi a adormit de lene cu capu-n nisip? Hai bădie, copăcel, copăcel... CORNELIU LEU Proletari din toate ferme, uniți-vă ! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XII, Seria II-a, Nr. 2305 4 PAGINI - 20 BANI Marți 2 octombrie 1956 2 Octombrie - Ziua Forţelor Armate ale R. P. R. La 2 octombrie sărbătorim Ziua Forţelor Armate ale R.P.R. Această sărbătoare este expresia vie a dragostei şi grijii cu care poporul muncitor, partidul şi guvernul înconjoară Armata sa Populară, scut de nădejde al patriei. Ziua de 2 Octombrie îşi are istoricul în luptele eroice purtate de poporul nostru pentru libertate şi independenţă. In urmă cu 13 ani, rod al muncii desfăşurate de partid în rîndul prizonierilor români, pe pămîntul sovietic a luat fiinţă divizia „Tudor Vladimirescu“, nucleul care a stat la baza făuririi unei armate cu adevărat populare. Cuvîntul partidului a aprins în inimile fiilor poporului aliaţi prizonieri, mîndria naţională, dragostea fierbinte faţă de patrie, dorinţa arzătoare de a-şi aduce contribuţia la eliberarea gliei străbune de sub cizma cotropitorilor hitlerişti. Nu mult după înfiinţarea sa, divizia „Tudor Vladimirescu", alături de glorioasa Armată Sovietică şi împreună cu ostaşii celorlalte mari unităţi ale Armatei Române, au luptat cu eroism şi abnegaţie pentru eliberarea Ardealului, Ungariei şi Cehoslovaciei. Luptele purtate de cele 15 divizii româneşti, formaţiuni de tancuri şi aviaţie, reprezintă prinosul pe care ţara noastră l-a dat pentru înfăptuirea cauzei comune a întregii omeniri — distrugerea fascismului german In luptele purtate de ostaşii români, alături de ostaşii sovietici, singele vărsat în comun pe cimpul de luptă pentru aceeaşi cauză nobilă a reînchegat mai trainic frăţia romino-rusă şi a cimentat pentru totdeauna frăţia romînosovietică. Luptind pentru fericirea şi prosperitatea poporului romin, pentru făurirea unei noi orinduiri sociale, Partidul Muncitoresc Român a făurit Armata Populară, apărătoare de nădejde a cuceririlor revoluţionare înfăptuite. O deosebită atenţie a acordat şi acordă partidul nostru educării militarilor în spiritul dragostei nestrămutate faţă de cauza poporului muncitor, în spiritul dragostei şi devotamentului faţă de acesta. De altfel, tăria de granit a Armatei Populare consta tocmai în legătura indisolubilă cu poporul muncitor, constructor activ al socialismului. Poporul român este paşnic, prietenos, dornic să contribuie la destinderea încordării în relaţiile internaţionale dintre state. El sprijină cu toate forţele politica externă a partidului şi guvernului privitoare la coexistenţa paşnică şi întărirea păcii în lume. Dar el nu uită nici o clipă faptul că in lume mai există forţe războinice care zăngănesc armele şi care vor să submineze pacea. De aceea, guvernul nostru ia toate măsurile pentru întărirea capacităţii de apărare a patriei, cerînd militarilor să lupte cu toate forţele pentru a-şi ridicai sus nivelul ca mereu măiestriei militare. In dorinţa de a răspunde încrederii acordate de popor, militarii Forţelor Armate ale R.P.R. depun toate eforturile în muncă, instruindu-se în condiţii cit mai apropiate realităţii timpului de luptă. Ei se străduiesc, de asemenea, să pătrundă adine problemele noi ale artei militare, să cunoască la perfecţie tehnica de luptă, să ţină pasul cu dezvoltarea rapidă a ştiinţei. O mare amploare a dobândit în munca de întărire a Forţelor noastre Armate acţiunea patriotică pentru subunităţi fruntaşe. Comandanţii, organele politice, organizaţiile de partid şi cele utemiste au desfăşurat o muncă intensă pentru instruirea şi educarea militarilor, pentru atragerea fiecărui ofiţer, sergent şi soldat în această acţiune patriotică. Datorită acestui fapt, numărul subunităţilor fruntaşe a crescut in chip simţitor. In munca pe care o duc militarii pentru ridicarea măiestriei lor militare, de un real folos le este experienţa înaintată a Armatei Sovietice; de la ostaşii sovietici, militarii noştri învaţă să acţioneze în noile condiţii ale luptei moderne şi să mînuiască cu pricepere armamentul şi tehnica de luptă, învaţă să slujească cu devotament şi abnegaţie patria. Azi, armata noastră e mai puternică decit oricind; mîine va fi mai puternică decit azi. Tăria armatei noastre constă în faptul că ea a fost făurită şi este condusă de Partidul Muncitoresc Român. Armata noastră este armata muncitorilor şi ţăranilor muncitori. Ea îşi trage seva din tăria regimului democrat-popular şi este înconjurată cu deosebită dragoste şi încredere de poporul muncitor. Armata noastră Populară e armata frăţiei dintre poporul român şi minorităţile naţionale ; ea este educată in spiritul unui puternic patriotism socialist, al dragostei şi respectului faţă de muncitorii din toate ţările, faţă de popoarele din întreaga lume De Ziua Forţelor Armate ale R.P.R. fiecare militar îşi simte întreaga fiinţă inundată de lu mina unui solemn angajament: de a-şi ridica mereu mai sus nivelul pregătirii militare şi politice, de a munci cu toate forţele pentru întărirea capacităţii de luptă a unităţilor şi subunităţilor, de a sluji cu credinţă scumpa noastră patrie — Republica Populară Romina. General locotenent Titus Lupescu locţiitor al Ministrului Forţelor Armate ale R.P.R. Orele libere sunt plăcute. Strunele ghitarei militari... antrenează tinerii -"O"— Acordarea unor Diplome de onoare ale C.C. al U.T.M. cu prilejul Zilei Forţelor Armate ale R.P.R. Cu prilejul zilei de 2 Octombrie, Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Romine — Comitetul Central al U.T.M. a acordat Diploma de onoare a C.C. al U.T.M. unui număr de soldaţi, sergenţi şi ofiţeri. La gospodăria agricolă coectivă ,,1 Mai“ din comuna Înaglavidi, regiunea Craiova, muncile de toamnă sunt în toiDupă ce porumbul a fost cules, este transportat în gospodărie, cîntărit şi depozitat în coşare şi magazie. In fotografie, tinerele colectiviste Anica Urziceanu şi Sofia Urziceanu depozitînd porumbul. (Foto AGERPRES)