Scînteia Tineretului, februarie 1957 (Anul 12, nr. 2407-2431)
1957-02-01 / nr. 2407
POPORUL NOSTRU VA DEMONSTRA deplina sa încredere Ridicarea neîntreruptă a bunăstării poporului muncitor este ţelul suprem al politicii partidului Se poate spune că marea adunare cetăţenească a alegătorilor din circumscripţia electorală „23 August“ din Capitală, desfăşurate ieri seară, se va păstra mult timp în amintirea celor de faţă. Prezenţa în mijlocul celor cîteva mii de oameni a tov. Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R. candidat al F.D.P. în respectiva circumscripţie electorală, a stîrnit un uragan de aplauze şi ovaţii în cinstea iubitului nostru partid. Minute în şir, sala „Recolta“ unde s-a desfăşurat adunarea de aseară, a vuit de aplauzele muncitorilor, ale cetăţenilor din cartier. Sala era arhiplină. Din mijlocul sălii s-au ridicat pe rînd, îndreptîndu-se spre microfon, muncitori, ingineri, învăţători, pensionari etc. Din noianul de notiţe, dominînd pe toate celelalte, îmi răsare în minte chipul tinerei filatoare Maria Partémé de la F.R.B. M-am aşteptat ca această tînără filatoare să se simtă oarecum emoţionată, stînjenită dacă vreţi, de faptul că se află şi ia cuvintul în faţa a mii de oameni şi în prezenţa primului ministru, pentru a vorbi despre problemele statului, despre treburile Republicii. Nimic din toate acestea! Demnă, calmă, Maria Partémié a vorbit din adincul inimii. „Până a intra in producţie, în fabrică, eram un om oarecare mă simţeam uneori singură. Dar cînd am intrat la filatură am simţit îndată marea familie a muncitorilor. Astăzi, o spun cu toată siguranţa . Numai cine nu vrea nu poate să-şi făurească la noi un viitor fericit; numai cine nu vrea, nu poate să înveţe. Totul depinde de noi...“. Mă uit cu atenţie spre Maria Partenie. Furat de vorbele ei uit să mai iau notiţe. Fata vorbeşte liber, fără să aibă nici un fel de hârtie înaintea ochilor ; vorbeşte curat, din inimă. „Noi, ca tineri, vom depune toate eforturile şi vom avata oricind cuceririle poporului nostru. Noi nu ne temem, avem un partid trup din trupul clasei muncitoare; ne bazăm pe autorul reciproc al ţărilor socialiste. Suntem o ţară care se dezvoltă în strînsă prietenie cu marea Uniune Sovietică. Partidul nostru ne-a arătat întotdeauna calea pe care trebuie să mergem , ne-a arătat şi greutăţile şi astfel ne-a in-afumat ca un părinte...“ Maria Partenie pare că a terminat ce are de spus. Dar ea nu părăseşte încă tribuna. Privirea ei se îndreaptă acum spre prezidiul adunării şi ea încheie: „La 3 februarie voi vota pentru a doua oară în Viaţa mea. Votul meu îl voi da Frontului Democraţiei Populare“. Ion Burduşanu, muncitor la uzinele „Republica“: „Noi aprobăm cu toată încrederea politica partidului. Încrederea muncitorilor izvorăşte din faptul că măsurile partidului şi guvernului slujesc cauzei■ dezvoltării ţării noastre. Intre cuvintul şi fapta partidului nu există nici o deosebire“. Ion Marinescu, pensionar în vîrstă de 66 de ani: „Alegerile din trecut ?... Bătăi, măsluiri de voturi, ţuică şi ciomege. Astăzi votează in deplină libertate, conştienţi de însemnătatea actului lor, toţi cetăţenii cinstiţi...“. Ion Popescu, învăţător la Şcoala mixtă nr. 67 : „A vorbi despre dragostea pe care oamenii muncii o poartă candidaţilor F.D.P., înseamnă a vorbi despre toate realizările noastre, înseamnă a sta multe zile în şir aici...“. Oamenii nu uită nici o clipă că în lume, ţările socialiste au şi duşmani: „Prin votul nostru, la 3 februarie vom da o nouă lovitură duşmanilor patriei noastre“• La 3 februarie 1957 cetăţenii patriei noastre sunt chemaţi să aleagă noi reprezentanţi în organul suprem al puterii de stat Marea Adunare Naţională. Forţele democratice şi patriotice ale ţării, în frunte cu Partidul Muncitoresc Român, se prezintă şi în actualele alegeri unite, în Frontul Democraţiei Populare. Acest front reprezintă interesele şi unitatea celor mai largi mase ale poporului nostru, ale clasei muncitoare, ale ţărănimii muncitoare şi ale intelectualităţii progresiste. Actuala campanie electorală s-a desfăşurat într-o atmosferă de avînt politic şi elan crescut în muncă al maselor largi popoare. La toate întîlnirile dintre tregători şi candidaţi, ca şi în această adunare, cetăţenii patriei noastre au dezbătut, ca adevăs pune inginerul Ioan Costea. Oamenii se ridică în picioare şi scandează numele partidului iubit. Oamenii aceştia din sală, unii încă cu salopeta pătată de ulei sub palton, se simt răspunzători de politica statului şi ştiu că cuvintul lor a devenit în anii aceştia un cuvînt greu. M. ZONIS taţi stăpîni ai ţării şi cu spiritul de răspundere al oamenilor de stat, problemele fundamentale ale politicii interne şi externe a statului nostru, au ridicat importante probleme gospodăreşti. Mai puternic decit oricînd, oamenii muncii şi-au exprimat încrederea de nezdruncinat in regimul democrat-popular, hotărirea de a aplica în viaţă politica partidului şi guvernului de dezvoltare a economiei naţionale, de ridicare continuă a nivelului de trai al poporului, de întărire a prieteniei şi colaborării frăţeşti cu ţările socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică, politică de pace şi colaborare cu toate ţările lumii. Campania electorală ne dă prilejul să facem Un bilanţ al dru(Continuare in pag. 2 a) Tovarăşul Chivu Stoica în mijlocul alegatorilor Cuvîntarea tov. Chivu Stoica Aspecte de la marea adunare din sala „Recolta“. In stingă, tov. Chivu Stoica la tribună, în dreapta, o parte din asistentă. Pa Frontul dezvoltarii inlui nr.31 chimica O IMPORTANTĂ VICTORIE Constructorii de la trustul nr. 5 din Tg. Mureş, tehnicieni ai uzinelor „Independenta" Sibiu, cinstesc alegerile de deputat din Marea Adunare Naţionali cu o importantă victorie — în ziua de 31 ianuarie ei au terminat construcţia fabricii de acid sulfuric din Copşa Mică, cea mai mare fabrică de acest gen din ţară. In aceeaşi zi s-a început rodajul maşinilor. Cuptorul nr. 6 a intrat in funcţiune şi a elaborat primele produse. Lucrările de constructe şi montaj ale fabricii de acid sulfuric din Copşa Mică s-au realizat cu sprijinul specialiştilor din R. D. Germană. Peste puţin timp noua fabrică de acid sulfuric va produce cu întreaga capacitate. (Agerpres) Democraţia noastră populară este puterea poporului însuşi Tovarăşul I. Chişinevschi printre alegători IAŞI (prin telefon de la corespondentul nostru). „ Miercuri după amiază toate drumurile bătrînului Iaşi au dus către uriaşa hală a întreprinderii Regionale de Transporturi Auto. A venit aici şuvoi nesfîrşit de oameni , virstnici şi tineri, muncitori de la atelierele C.F.R.„Ilie Pintilie", profesori şi studenţi din institutele de învăţămînt superior, ţărani muncitori din comuna Holboca, harnici brigadieri de la şantierul tineretului al conductei de aducţiune a apei Prut-Iaşi, artişti ai celei mai vechi scene moldoveneşti şi ai celui mai tînăr teatru de operă din ţară. Peste 5.000 de cetăţeni au participat la impresionantul miting consacrat evenimentului de la 3 februarie — alegerile de deputaţi în marele sfat al ţării. Din mii de piepturi răsună urări fierbinţi în cinstea înţeleptei politici a partidului şi guvernului nostru, pentru prietenia de nezdruncinat dintre poporul român şi poporul sovietic, pentru unitatea de neclintit a lagărului socialist. Ropote de aplauze salută apariţia la tribună a candidatului F.D.P., în circumscripţia electorală Iaşi-nord — tovarăşul Iosif Chişinevschi, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi secretar al C.C. al P.M.R. După cuvintul de deschidere rostit de tovarăşul Dumitru Gheorghiu, prim secretar al Comitetului regional de partid Iaşi, numeroşi vorbitori urcă la tribună. Ei desfăşoară imagine cu imagine, filmul autor succese şi victorii obţinute în anii puterii populare, împărtăşesc bucuria de adevăraţi stăpîni ai rodului muncii lor, exprimă hotărîrea de a sprijini înfăptuirea politicii înţelepte a partidului. Muncitorul Constantin Crăciun, de la Depoul C.F.R.-Iaşi, a exprimat în cuvinte calde hotărîrea feroviarilor ieşeni de a traduce în viaţă măsurile preconizate de plenara C.C. al P.M.R. din 27-29 decembrie 1956. A urmat apoi la cuvînt tînărul Constantin Tarcan de la Atelierele C.F.R.-Iaşi. După ce a subliniat condiţiile optime de muncă şi de viaţă ale tineretului din patria noastră, Constantin Tarcan a arătat că tineretul de la Atelierele C.F.R.-„Ilie Pintilie" se angajează să sprijine cu însufleţire măsurile luate de plenara C.C. al P.M.R. pentru continua înflorire a patriei noastre, pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Numai una din brigăzile de tineret, aceea condusă de Andrei Holic, a realizat economii în valoare de 40.000 lei în cinstea alegerilor de la 3 februarie. Profesorul Gheorghe Ciobanu, prorector al Institutului politehnic, a spus printre altele : „Regimul nostru democrat-popular a creat o puternică bază materială institutelor de invătămînt superior. De la 6 laboratoare cite existau în institutul nostru în 1944, astăzi avem 40 de laboratoare bine utilate, un număr sporit de amfiteatre şi săli de seminarii. Au fost create în acelaşi timp condiţii de viaţă din ce în ce mai bune tineretului studios. De la 70 de burse cite existau în 1938, studenţilor Institutului politehnic li s-au acordat 1.100 burse, iar 1.500 de studenţi sunt găzduiţi în cămine. Acestor condiţii studenţii le răspund cu rezultate frumoase în pregătirea lor profesională". Au mai luat cuvintul Teodor Pamfil, ţăran întovărăşit din comuna Holboca, Constantin Surugiu, vechi militant al mişcării muncitoreşti, tinăra Maria Potîrniche, muncitoare la fabrica „Textilă roşie", fostul miner de la Lupeni, Traian Uilecan, astăzi artist al Operei de Stat din Iaşi. Primit cu vii aplauze a luat apoi cuvintul tovarăşul Iosif Chişinevschi. I. AGHINEI Cuvîntarea tov. I. Chişinevschi Adunările însufleţite ale alegătorilor, care s-au ţinut şi se ţin în întreaga ţară, sînt o expresie a unităţii de monolit dintre partid, guvern şi popor, a profundului democratism al regimului de democraţie populară, ele dovedesc că politica partidului nostru este aprobată de toţi oamenii muncii din oraşe şi sate. Democraţia noastră este democraţia maselor, izvorită din mase, din munca lor creatoare şi crescută în lupta pentru eliberarea oamenilor muncii de sub jugul capitaliştilor şi moşierilor, democraţia noastră este puterea poporului însuşi. Ea asigură maselor celor mai largi ale poporului participarea efectivă la conducerea treburilor obşteşti şi se dea(Continuare In pag. 3-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! în politica partidului Anii puterii populare au descătuşat capacitatea creatoare a celor ce muncesc Tovarăşul Emil Bodnăraş s-a întîlnit cu alegătorii SUCEAVA (prin telefon de la trimisul nostru). In seara zilei de 31 ianuarie, străzile orăşelului de la poalele Rarăului au cunoscut o animaţie deosebită. Mineri, muncitori forestieri, ceferişti, ţărani şi întovărăşiţi din comunele Fundu Moldovei, Pojorîta, Sadova, Izvoarele Sucevei şi altele se îndreptau spre sala de festivităţi a oraşului Cîmpulung unde urma să aibă loc intîlnirea cu tovarăşul Emil Bodnăraş, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală nr. 2 Cîmpulung. „Din tîrgul înapoiat, pierdut în munţi, denumit în batjocură „ţara urşilor“, oraşul şi raionul nostru în anii de democraţie populară au devenit un centru industrial. Foştii tăietori de lemne, care cu topoarele la subţioară cutreerau munţii din parchet în parchet, de la stăpîn la stăpân şi nu odată încheiau viaţa sleiţi de puteri, acum sunt muncitori cu înaltă calificare. Locul topoarelor în mare parte i-au luat fierăstraiele electrice, iar colibele de cetină — adăposturile de pădure de altădată — au fost înlocuite de cabane confortabile, dotate cu dormitoare călduroase, cantine, săli de club" — a arătat muncitorul forestier Ilie Bugheanu. Cele 785 locuinţe individuale construite prin credite acordate de stat, baia comunală, casa de cultură raională, liceul „Ştefan cel Mare“, exploatarea minieră Moldova, întreprinderea „Rarăul“, Combinatul forestier Cimpulung şi multe alte înfăptuiri au schimbat complect modul de viaţă al oamenilor muncii de aici. Ele sunt rodul politicii înţelepte apartidului nostru iubit. La un moment dat, spre tribună a păşit încet bătrinul profesor Ion Bileţchi. Calm, cu voce domoală, el a trecut în revistă realizările înfăptuite în ultimii 10 ani, indemnînd pe cei prezenţi să lupta pentru traducerea în viaţă a ultimelor hotărîri ale partidului şi guvernului şi să voteze la 3 februarie candidaţii F.D.P. A urmat la cuvînt ţăranul Filip Zarughevici, mecanicul de locomotivă Ion Beluşică, Domnica Puha şi alţii. Toţi vorbitorii au manifestat încredere deplină în politica partidului şi guvernului precum şi hotărîrea de a vota la 3 februarie candidaţii F.D.P., candidaţii păcii şi socialismului. In aplauze entuziaste a luat cuvântul tovarăşul Emil Bodnăraş. Cuvîntarea sa a fost ascultată cu un deosebit interes şi a fost deseori subliniată de aplauze prelungite. PAUL DAN MAREA ADUNARE CETĂŢENEASCĂ din circumscripţia electorală Atelierele C. F. R. „16 Februarie“ Cluj CLUJ (prin telefon de la corespondenţii noştri). O însufleţire generală a domnit în tot timpul marii adunări cetăţeneşti organizată ieri în sala de festivităţi a Atelierelor C.F.R.„16 Februarie" din Cluj în cadrul circumscripţiei electorale nr. 28, în care candidează tovarăşul dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale. A fost de faţă la adunare şi tovarăşul Miron Constantinescu, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al învăţămîntului. Adunarea a fost deschisă de tovarăşul Tiberiu Bucşa, preşedinte al Tribunalului orăşenesc Cluj, membru în Consiliul orăşenesc al F.D.P. Tovarăşul Miron Constantinescu a dat apoi citire scrisorii adresate Consiliului regional Cluj al F.D.P., alegătorilor din circumscripţia electorală nr. 23, de către tovarăşul dr. Petru Groza, care nu a putut lua parte la adunare, fiind încă supus unui regim medical. Au luat apoi cuvintul numeroşi alegători, muncitori, ingineri şi funcţionari. Tînărul muncitor Lazăr Petean, de la Atelierele C.F.R.-„16 Februarie", a reliefat o serie de succese obţinute de regimul nostru democrat-popular în domeniul Industrializării socialiste a ţării şi creşterii bunei stări a celor ce muncesc. A luat în continuare cuvintul profesorul universitar, Iuliu Ivfarion, de la Universitatea „Bolyai”, care s-a referit mai ales la grija cu care Partidul Muncitoresc Român se ocupă de dezvoltarea culturii şi învăţămîntului, atît în rîndul poporului român, cit şi al naţionalităţilor conlocuitoare. La rîndul lor, tovarăşii : Gabor Dumitru, directorul Regionalei C.F.R.-Cluj, Marton Ianou, tehnician-şef la fabrica „Libertatea", Iudith Ivan, alegătoare din cartierul Dîmbu Rotund şi alţii au ţinut să-şi exprime deplina încredere în politica partidului şi guvernului. Ultimul a luat cuvintul tovarăşul Vasile Vaida, prim secretar al Comitetului regional P.M.R.Cluj, care a trecut în revistă marile prefaceri petrecute în ţara noastră în anii puterii populare, amintind îndeosebi înfăptuirile din regiunea Cluj. In încheierea adunării, participanţii au aprobat în unanimitate, prin aplauze entuziaste, textul unei telegrame adresate tovarăşului dr. Petru Groza. MARIN OPREA şi MIRCEA MUNTEANU Scrisoarea către alegători a tov. dr. Petru Groza Dragi tovarăşi, Reîntors la locul meu de muncă cu emoţia omului care în decursul multor ani care s-au scurs a ocupat acest loc cu tot mai multă dragoste pentru sarcinile legate de el, chiar dacă aceste sarcini uneori au pus la probă toată capacitatea lui, vă trimit acest mesaj pe calea scrisului, fiind reţinut fără voia mea de regimul medical care deocamdată mai stăruieşte. Timpul cit am absentat mi-a părut foarte îndelungat. Regretul persistă pentru aceeaşi restrîngere a activităţii mele. Dar în primul rând regret că de data aceasta nu voi avea bucuria pe care mi-au prilejuit-o întotdeauna întîlnirile cu cetăţenii, vechi prieteni din vremuri de luptă şi frămîntări şi cu tovarăşii care mi-au făcut cinstea să mă propună candidat în alegerile din 3 februarie a.c. pentru Marea Adunare Naţională. . Părerea mea de rău este legată de asemenea de faptul că (Continuare In pag. 3-a) i la numărul de azi ! Pag. 3-a Versuri de : AL. ANDRIŢOIU, ŞTEFAN IUREŞ şi RUSALIN MUREŞANU. I. TEODOR MAZILU: Mărirea şi decadenţa morţilor (foileton) / II B. DUMITRESCU: Fotografia cu nr. 5952 A. Pag. 4-a Declaraţia cu privire la tratativele dintre delegaţiile P.C.U.S. şi P. C. din Cehoslovacia. , Succesele U.R.S.S. în dezvoltarea economiei naţionale pe 1956. PAUL POPESCU NEVEANU: Educaţia fizică a tineretului — parte componentă a educaţiei comuniste. Cuvîntarea tov. Emil Bodnăraş Luînd cuvintul tov. Emil Bodnăraş a subliniat că prefacerile adinei care s-au produs pe cuprinsul întregii noastre ţări, despre care au amintit alegătorii se datoresc clasei muncitoare şi partidului ei, forţa conducătoare care a creeat condiţii pentru răsturnarea puterii burgheziei şi a moşierimii împotriva căreia, cu 50 ani în urmă ,s-a răsculat ţărănimea împilată. Schimbările care au avut loc la Cîmpulung sunt fenomene care s-au generalizat pe întinsul întesut masive ţări. Sunt mai bine de 9 ani de la proclamarea Republicii Populare Române. In această perioadă s-a afirmat întreaga capacitate creatoare a poporului nostru muncitor , a clasei muncitoare, a ţărănimii muncitoare, a intelectualităţii, a tuturor oamenilor care prin munca lor neobosită, urmînd îndrumările partidului, caută să ridice zi de zi clădirea aceasta minunată, Republica Populară Romînă. Fără îndoială că realizările a (Continuare in peg 7-a)