Scînteia Tineretului, martie 1957 (Anul 12, nr. 2432-2458)
1957-03-01 / nr. 2432
r Anul XII, Seria II-a, Nr. 2432 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! 4 PAGINI — 20 BANI Vineri 1 martie 1957 „LOTUL IESTIVMENN o minunată iniţiativă Entuziasmul cu care Întregul tineret muncitor din oraşele şi satele patriei noastre intîmpină Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor, care se va fine în acest an la Moscova, a îmbogăţit zilele trecute cu o nouă şi însemnată iniţiativă seria pregătirilor , tinerii din comuna Siliştea, raionul Lehliu, au chemat toate organizaţiile U.T.M. săteşti din ţară să cultive cu porumb loturi de teren din rezervele de stat, folosind săminţă şi atelaje proprii. Ei înşişi şi-au luat angajamentul să insămânţeze 2,5 hectare cu porumb hibrid irigat şi alte 2,5 hectare cu porumb hibrid neirigat. In această iniţiativă, tinerii siligieni au primit un sprijin însemnat de la organizaţia de partid iar sfatul popular comunal a repartizat tinerilor suprafaţa de 5 hectare din rezervele statului. Tinerii şi-au luat angajamentul ca, aplicînd cele mai înaintate metode agrotehnice, să obţină de pe întreaga suprafaţă o recoltă de 20.000 kg. porumb pe care o vor valorifica prin organele de stat cu sarcini de achiziţii, iar suma astfel obţinută va fi vărsată in fondul Festivalului. Fără îndoială că această iniţiativă va găsi un larg ecou în masa tinerilor ţărani muncitori. Chemarea tinerilor silişteni către toate organizaţiile de bază U.T.M., către toţi tinerii din satele patriei noastre — publicată miercuri, 27 februarie, în „Scînteia tineretului“ —■ a ajuns deja în toate colţurile ţării. De cum o citeşti, desluşeşti in ea esenţa iniţiativei. Festivalul este o sărbătoare a păcii — o întimpinăm printr-o luptă paşnică, pentru rodnicia ogoarelor. Festivalul este o sărbătoare a tinereţii — noi, tinerii, muncim pentru deplinul ei succes. Iniţiativa aceasta dovedeşte un înalt nivel al conştiinţei politice şi cetăţeneşti al tineretului muncitor de la sate, ( crescut şi educat de partid. . Chiar la începutul chemării, tinerii din Siliştea arată că au ajuns la hotărîrea lor în urma dezbaterii sarcinilor puse prin Rezoluţia plenarei C.C. al P.M.R. din 27-29 decembrie 1956 şi prin hotărîrile plenarei a II-a a C.C. al U.T.M. Discutînd partea lor de contribuţie la îndeplinirea acestor sarcini, tinerii silişteni au plecat şi de la ideea că, pe calea valorificării, recolta va intra în fondul central de produse agricole al statului. Munca tineretului se alătură astfel luptei generale pentru îndeplinirea unei sarcini economice deosebit de importante, puse de partid : aceea de a produce, pentru nevoile oamenlor muncii, mai multe cereale, carne, lapte, ouă etc., de a asigura aprovizionarea oraşului şi a industriei socialiste. Muncind cu hărnicie pentru recolte mari de porumb pe „Loturile Festivalului“, tineretul de la sate duce o acţiune patriotică importantă, care va avea şi urmări economice pozitive, care se încadrează în lupta generală pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Nu e lipsit de interes să facem, în această direcţie, o mică socoteală : dacă în fiecare comună tineretul va cultiva numai cîte 2 hectare de porumb, pe întreaga ţară se va obţine o cantitate deosebit de mare de porumb. Mulţumirea de a fi contribuit la formarea fondului central al statului de produse agricole, va fi dublată astfel pentru tinerii care vor munci pe „Loturile Festivalului“ şi de ceea ce vor dobîndi ei personal în această vreme. Bucurîndu-se de îndrumarea atentă a tinerilor ingineri şi tehnicieni agronomi, munca pe „Loturile Festivalului“ va fi o adevărată şcoală pentru tinerii ţărani muncitori care vor învăţa cu această ocazie „tainele“ cultivării ştiinţifice a porumbului, metodele agrotehanice cele mai potrivite pentru obţinerea de recolte bogate. Pe baza acestei experienţe, tinerii ţărani muncitori vor obţine, în gospodăriile colective, în cooperativele de producţie, în întovărăşirile şi în gospodăriile lor personale, recolte mari de porumb în anul acesta şi în anii viitori, ceea ce le va înlesni îmbunătăţirea propriului lor trai. De asemenea, la această şcoală tinerii ţărani muncitori cu gospodării individuale vor învăţa că munca în comun, pe baze ştiinţifice, dă rezultate cu mult superioare muncii individuale, dusă cu metode învechite. Această frumoasă iniţiativă, această manifestare a patriotismului tineretului nostru, a răspunderii colective pentru atingerea unui ţel comun, se înscrie pe linia celor mai frumoase tradiţii utemiste, reflectă cu putere spiritul revoluţionar al organizaţiei noastre, caracterul său entuziast, mobilizator. Organele regionale, raionale, precum şi toate organizaţiile de bază U.T.M. de la sate trebuie să asigure toate condiţiile materiale pentru ducerea la bun sfîrşit a acesteia „Scînteia tineretului" Angajamente şi succese în cinstea lui 1 Mai Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la minele de fier Teliuc şi Ghelar au discutat în consfătuirile de producţie care au avut loc în zilele de 26 şi 27 februarie posibilitatea de a sprijini mai mult lupta furnalştilor de la Hunedoara Şi Calan în întrecerea care se desfășoară cu avînt sporit în întîmpinarea zilei de 1 Mai. Minerii de la Ghelar au hotărît să livreze peste plan în perioada 1 martie—1 mai, 2.300 tone minereu de fier, iar cei de la Teliuc 3.000 de tone minereu. Angajamentele minerilor de la aceste exploatări prevăd de asemenea sporirea productivităţii muncii cu 1,5 la sută, reducerea preţului de cost cu 1 la sută, îmbunătăţirea calităţii minereului de fier etc. ★ Oţelarii de la uzinele „Oţelul Roşu“ care au depăşit planul în primele două luni din acest an cu 404 tone de oţel şi-au luat angajamente sporite în cinstea zilei de 1 Mai. Ei au hotărît să dea peste plan pînă la marea sărbătoare a oamenilor muncii 1.400 tone de oţel. Tot pină la 1 Mai, oţelarii de la uzinele „Oţelul Roşu“ s-au angajat să elaboreze 400 şarje rapide. G. A. S. livrează importante cantităţii de produse agro-alimentare Gospodăriile agricole de stat devin puternice unităţi producătoare de cereale-marfă şi de produsa animale. In ultimii ani în aceste mari unităţi agricole au fost dezvoltate cu precădere ramurile de bază agricole ■ producţia cerealieră şi zootehnică. Anul acesta gospodăriile agrcole de stat au continuat să trimită spre consum mari cantităţi de produse agro-alimentare. Pînă la 20 februarie ele au livrat peste 2091 tone de carne, mai mult de 23.000 porci, peste 55.000 hl. lapte, peste 1.059.000 ouă şi altele. Aceste cantități depăşesc cu mult planul stabilit pentru această perioadă. Cu forţe sporite pentru noua recoltă Primele realizări Vremea bună a permis membrilor gospodăriei colective „Progresul“ din comuna Făcăeni, raionul Feteşti, să se pregătească bine pentru începerea lucrărilor de primăvară. Din vreme au fost reparate uneltele şi atelajele agricole, au fost împrăştiate pe cîmp peste 1.200 tone gunoi de grajd, s-au selecţionat 20.000 tone de seminţe iar zilele trecute s-a putut trece cu toate torţele la însămînţat. In răstimp de numai două zile, colectiviştii, organizaţi pe brigăzi şi echipe au însămînţat o suprafaţă de 38 hectare cu orz. Succesivul acesta se datoreşte în bună parte şi aportului adus de tinerii colectivişti: Ion Cătălin, S. Nicolae, Ion Burciu, Nicolae Bîrsan şi alţii. Corespondent CONSTANTIN FRINCU Vrem să fîm primii pe raion LEHLIU (de la coresp. nostru). — Pe drumurile Bărăganului mă însoţeşte tovarăşul Constantin Andrei, activist al Comitetului raional U.T.M. Lehliu, regiunea Bucureşti. Străbatem drumul de la un sat la altul şi oriunde intilnim oameni care însămînţează ne oprim şi discutăm cu ei. Aşa se întîmplă şi acum, cînd pătrundem pe ogoarele gospodăriei de stat „I. L. Caragiale". O luăm printre brazdele fragede pînă la oamenii care se zăresc departe. Brigadierul Petre Nicolae ne întîmpină bucuros. Secretarul organizaţiei de partid a gospodăriei, Ion Ungureanu, ne întinde mina. El a venit la cîmp să vadă cum merg treburile. II întrebăm de noutăţi. Scoate un carneţel şi ne oferă date îmbucurătoare. Pînă la 27 februarie gospodăria a realizat lucruri frumoase. S-au însămînţat 68 hectare cu ovăz, 46 cu orz, iar acum se seamănă mazăre pe 30 de hectare. Datorită faptului că reparatul maşinilor gospodăriei s-a terminat pînă la 10 februarie, conducerea a luat măsuri să se pornească neîntîrziat la lucrările de primăvară. Cînd plecăm mai departe, tovarășul Ungureanu nu uită să ne amintească: * — Vrem să fim primii pe raion. Timpul e favorabil și nu văd de ce nu i-am da pămintului ce i se cuvine: sămînţa belşugului O r'OO't’ii î om UTEMIŞTI! ŞI TINERII sunt fruntaşi Timpul continuă să se menţină frumos, ceea ce prilejuieşte desfăşurarea lucrărilor agricole de primăvară în cele mai bune condiţiuni. Colectiviştii din comuna Bîrza, raionul Segarcea, şi-au propus să nu scape nici una din zilele bune de arat şi însămînţat Pînă acum ei au însămînţat şase hectare cu arpagic şi usturoi şi au început însămînţatul celorlalte culturi din prima epocă. Exemplu în această privinţă sînt tinerii colectivişti Marcel Olaru, secretarul organizaţiei U.T.M., Laura Ungureanu, Lucian Zamfirache şi alţii. Corespondent ION DUMITRESCU In vederea ridicării calificării cadrelor din agricultură pe lingă Institutul agronomic „Nicolae Bălcescu“ din Capitală, funcţionează un curs de calificare a preşedinţilor din G.A.C. şi a activiştilor pe tărâm agricol. Cursul are o durată de 2 ani, timp în care elevii studiază şi aplică practic pe cîmpurile experimentale cele mai noi metode agrozootehnice. In fotografie , ing. Alexandru Dan dinid explicaţii elevilor din anul II asupra funcţionării combinei de recoltat in. In ajutorul grupelor de lectori şi referenţi ale U.T.M. Despre trecut şi prezent în marea carte a cîntecului popular Ştiut este că pentru a asigura eficacitatea unei conferinţe pentru tineret, este necesar ca expunerea să fie cit mai vie şi mai colorată, bogată în exemplificări, cu referiri diverse la literatură, artă, ştiinţă, la personalităţi ale vieţii sociale şi culturale, într-un cuvînt totul să fie exprimat plastic şi atrăgător. Desigur, în elaborarea unor astfel de conferinţe, care , prin tematica lor variată şi cuprinzătoare ca şi prin caracterul lor tineresc, interesant — contribuie la educarea comunistă a tinerei generaţii, se cere un efort creator din partea grupelor de lectori şi referenţi ale U.T.M. Dar satisfacţia de a şti că aceste conferinţe au un efect educativ, că sunt ascultate cu interes şi plăcere, răsplăteşte din plin strădaniile în căutarea unui mod de tratare cit mai accesibil şi neşablon. Pentru a oferi cadrelor utemiste care activează în domeniul propagandei un exemplu dintre numeroasele posibilităţi ce le stau la îndemînă în alcătuirea unor conferinţe interesante pentru tineret, publicăm astăzi acest material, sugerîndu-le să-l folosească creator în munca lor. Cîntecul popular exprimă cele mai nobile sentimente ale poporului care l-a născut, dragostea pentru libertate și frumos, ura neîmpăcată împotriva a tot ce este împilare, nedreptate, minciună. Cîntecul popular este însăşi inima poporului, o carte uriaşă la care s-au trudit să scrie milioane de oameni încă de pe vremea cînd nici nu se visa bucoavna tipărită şi pînă în măreţele zile pe care le trăim şi le făurim azi. Cîntecul a însoţit poporul de-a lungul veacurilor ca un cronicar care a împrospătat în memoria lui tot ceea ce nu trebuie uitat. Să răsfoim împreună paginile acestei cărţi, începînd cu file mai vechi, de demult, pline de obidă şi durere, pe care nu trebuie să le uităm niciodată, pentru a şti să preţuim mai mult minunatul rod al anilor de acum : Gîndule, pasăre rară, Zboară peste vreme, zboară, Peste vremea dinapoi Cînd n-aveam nici plug, nici boi, Numa secera din cui Şi puterea braţului Şi eram al nimănui... Trist şi amar era traiul celor mulţi în acea „vreme dinapoi“; ne-o spun elocvent mărturiile părinţilor şi străbunilor noştri, turnate în tezaurul folcloric. ...Acum 50 de ani, în iarna anului 1907, o ţărancă dintr-un sat moldovean, înnebunită de durere că i-a murit şi al zecelea copil în mai puţin de un an, din pricina cîinoşiei boierului care n-a vrut să-i împrumute o traistă de mălai să le poată potoli foamea, cutreiera în noaptea de bobotează satul înzăpezit, cu pruncul mort în braţe, cîntîndu-i un sfîşietor cîntec de leagăn, de fapt un bocet: Nani, puiul mamii, nani, In pămînt iţi legăn anii C-aşa vrură bogătanii... Ne-au luat totul din ogradă,Tu te stingi sub ţol de zadă, Dumnezeu nu poa’ să vadă, Că în geamul lui cu cerul A suflat cu ger boierul... Nani, puiul mamii, nani, Chinuiţi, cum dorm ţăranii... Zece-aţi fost şi-aţi adormit Cu trupşorul hămesit, Somnu-i lung, mai lung ca anii, Nani, puii mamii, nani... Aceasta era pe atunci soarta copiilor ţăranilor săraci: veneau pe lume în mizerie, trăiau roşi de mizerie şi de foame, ca şi părinţii lor, şi se stingeau chinuiţi, cei mai mulţi înainte de a fi putut să-şi trăiască copilăria. Iar cei care scăpau cu zile, bolnavi, slăbiţi de mizerie şi slugărit, duceau o viaţă de cîrtiţă în bordeie îngropate pe jumătate în pămînt, în timp ce, la cîteva sute de metri mai departe, se ridicau, din truda furată a celor mulţi, conacele boiereşti. Mizeria şi îmbuibarea stăteau faţă în faţă, duşmănindu-se şi înfiuntîndu-se deschis în anii de răzvrătire. Aşa a fost acel viforos 1907 cînd ţăranii, cu inimile pîrjolite de nevoia seculară de pămînt, au aprins conacele boiereşti de-a lungul şi de-a latul ţării. Din primăvară pînă în toamna anului 1907 ţăranii răsculaţi au plătit cu dreaptă minte pentru tot ce înduraseră de la boieri şi ciocoi: Alelei pui de ciocoii De te-aş prinde la zăvoi Să-ţi dau măciuci, să te moi, De piele să te despoi. Reacţiunea burghezo - moşierească a reprimat fără milă pe ţărani, a pus să se tragă cu tunurile în bordeie, a ras de pe faţa pămintului sate întregi, schingiuind şi omorînd peste 11.000 de oameni care ceruseră dreptate. Aceeaşi viaţă întunecată de mizerie şi suferinţă o trăiau, sub jugul exploatării capitaliste, şi cei ce munceau în oraşe, în fabricile lipsite de cea mai elementară protecţie a muncii, în atelierele învechite şi dărăpănate. Teroarea, foamea şi mizeria domneau şi în cazărmile unde ostaşii — fii de muncitori şi ţărani muncitori — erau siliţi să slujească, fără a crîcni, interese străine, ale celui mai mare moşier — regele — şi ale stăpînilor netrebnici cocoţaţi pe acea vreme la cîrma ţării. In zilele războiulu din 1910—1918, printre ostaşi umbla acest cîntec: Lua-l-ar dracu pe ciocoi Că ei au stimit război. In luptă ne trimit pe noi, iar ei fug tot înapoi. Conştiinţa necesităţii de a nu se mai supune celor care-i tîrau pe front, într-un război nedrept, contrar intereselor celor mulţi, pătrundea tot mai adine în rîndul soldaţilor : D-acum avem şi noi cuvînt De la ciocoi să luăm pămînt, De scurterci îi vom lua Şi pe Ruşi vom imita. Ecoul Marii Revoluţii Socialiste a răzbătut, după cum se vede, şi în cîntecul popular, împotriva mizeriei şi a întunericului, poporul a fost chemat la luptă de către Partidul Comunist din Romînia. Şi roadele acestei lupte, în fruntea căreia au stat întotdeauna neînfricaţi comuniştii, le cunoaştem astăzi, cînd vechea societate a fost spulberată, cînd pe stema ţării luminează peste munţii şi pădurile patriei luceafărul roşu al unei ere noi, era socialistă. Să întoarcem mai departe filele cele noi din cartea vie a cîntecului popular : Cite zile-s într-un an Eu atîtea doruri am, pe toate să le-mplinesc Că-n Republică trăiesc Și-odată cu dînsa cresc. Este cuprins în versurile de mai sus un mare adevăr al zilelor noastre , în patria noastră li£Continuare In pag. 2-a) Muncitoarele de la Industria Bumbacului A, din Capitală Intîmpină Ziua Internaţională a femeii cu noi succese in muncă. Filatoarea Ioana Florescu este fruntaşă. Organizindu-şi bine focul de muncă, ea reuşeşte sa depăşească plenul zilnic în medie cu 8 la sută. In fotografie , utemista Ioana Florescu la locul sau de muncă. Foto: AGERPRES DRAGOŞ NICOL 19 0 7 PRELUDIU Boierule, cer dreaptă-nvoistă şi cer pîne.„ Boierule, mi-e vatra pustie şi-ngheţată ; Boierule, vechilii m-alungă ca pe-un cine ! Boierule, mi-e carnea pe trup însîngerată! Boierule, cer milă ! Eşti om , cer omenie. Boierule, cer pine şi ceas pentru hodină ; Boierule, o brazdă îţi cer să-mi semăn mie, O limbă din secară, o frunză de lumină... Boierule, gîndeşte: mă surp peste mirişte Visînd bogata roadă ce niciodată încă Nu mi-a ţinut de foame... Şi-n ochi prind să se işte Vedenii negre: oameni ce rid şi beau, mănîncă... Boierule, mi-e foame!... Boierule, mi-e sete ! Boierule, mă doare adine in măruntaie !... ...Boierule, prin minte se-nvolbur să mă-nbeţe, Mii de luciri de coasă şi limbi de vîlvătaie !... Boierule, ascultă cum şuieră năpraznic Harapnicul pe pielea-mi ce arde şi se fringe... Boierule, ajunge ! Găteşte-te de praznic! S-a copt în mine ura şi urlă crunt: Vreau singe ! Propunerile tinerilor PRIND VIAŢĂ Anul acesta numeroase întreprinderi ale industriei uşoare au primit sarcini sporite de plan. Fabrica de tricotaje „Moldova“ din Iaşi trebuie să producă în 1957 cu 15 la sută mai multe tricotaje. Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii, însufleţiţi de hotărîrile plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie 1956 au propus şi adoptat la începutul anului, în cadrul consfătuirilor de producţie, măsurile tehnico-organizatorice menite să contribuie la realizarea şi depăşirea planului în urma propunerilor făcute de tinerele lucrătoare Elena Serghie, Silvia Pipa şi altele, conducerea întreprinderii a instalat o bandă transportoare care aprovizionează secţia tricotaje cu bobinele ce se pregătesc la secţia depănat. Prin aplicarea acestei măsuri, muncitorii din secţia tricotaje nu mai sunt nevoiţi să părăsească maşinile şi să se deplaseze pînă la secţia depănat. Pentru o mai bună aprovizionare cu bobine, tinerele lucrătoare Elena Rădulescu, Pany Beizer şi altele au propus mărirea turaţiilor la maşinile de depănat, măsură care—adoptată— a sporit randamentul întregii secţii cu 10 la sută. Printre măsurile mai importante care au fost realizate se numără şi înlocuirea lacătelor de croşetare la maşinile rundstuhl, precum şi aplicarea unui dispozitiv (saneză) carepermite confecţionarea stofelor, groase de tricotat. O altă măsură deosebit de folositoare aplicată în urma propunerilor făcute de un grup de atemiste din secţia confecţii a fost aceea de a se repara maşinile de cusut de rezervă, evitîndu-se în felul acesta golurile de producţie. O singură propunere n-a fost rezolvată. Ea se referă la confecţionarea unor lădiţe la secţia de depănat pentru depozitarea firelor de bumbac. Conducerea fabricii n-a fost de acord, deoarece ee crea primejdia încărcării spaţiului secţiei. Am amintit acest amănunt pentru a sublinia că pînă şi această propunere, mai puţin însemnată, a dat prilejul unor vii discuţii. Succesele tineretului sînt cît se poate de frumoase. Brigada IX-a de la secţia de tricotaj a dat peste plan 1.540 kg. tricotaje, iar brigada I-a de la secţia confecţii a dat peste plan 850 costume treninguri. Am constatat insă cu surprindere că în ciuda faptuilui că tinerii propun măsuri de îmbunătăţirea muncii, nu toate brigăzile se pot mîndri cu succesele obţinute, deoarece organizaţia de bază U.T.M. — responsabilă cu producţia şi calificarea lov. Lucreţia Cazaciuc — nu s-a ocupat cu grijă de îndeplinirea îndatoririlor ce-i reveneau. Nu este deci de mirare că brigăzile n-au ţinut cu regularitate consfătuirile, n-au discutat măsurile concrete privind organizarea locului de muncă şi aplicarea unor metode înaintate. » ★ Consfătuirile de producţie, în care s-a discutat planul de producţie pe anul 1957, au fost deosebit de fructuoase. La plecarea din fabrică i l-am întrebat pe tovarășul N. David, directorul întreprinderii, ce alte măsuri mai sunt prevăzute pentru viitorul apropiat. Proiectele mi s-au părut deosebit de interesante: — utilarea întreprinderii cu noi mașini în care intră şi înlocuirea maşinilor de la secţia depănat cu altele noi, care vor spori productivitatea cu sută la sută; — parchetarea sălilor de producţie. Fabrica de tricotaje „Moldova“ este întreprindere fruntaşă pe regiune. Cu asemenea oameni care au dat şi dau dovadă de mult spirit gospodăresc, de dragoste şi interes deplin faţă de problemele producţiei, întreprinderea are toate şansele să menţină acest titlu. I. AGHINEI corespondentul „Scînteii tineretului" pentru regiunea Iaşi Telegramă Către cel de al IX-lea Congres al Partidului Comunist din Norvegia Oslo Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român trimite celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist din Norvegia un salut frăţesc şi urează întregului partid succes deplin In lupta pentru unitatea clasei muncitoare, pentru interesele vitale ale oamenilor muncii din Norvegia, pentru pace, democraţie şi socialism. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN .»..*..«...».....».~.»..~..a..a,.a,.a..a. ..a..a..a..a..a..a,.a..a.,a,.a.c..e,,a,.a. .. . .... ft La Institutul de cercetare a metalelor de pe lingă Academia R.P.R., colectivul de ingineri și tehnicieni f execută cele mai complicate analize fizice și chi- ] mice asupra metalelor. | | In fotografie, cercetătorul Fokt Emeric, inginer, din cadrul ]l laboratorului de metalurgie și fizică, executînd la microscopul f | metalurgic o analiză metalografică a unei probe de otel. |