Scînteia Tineretului, martie 1957 (Anul 12, nr. 2432-2458)

1957-03-01 / nr. 2432

r Anul XII, Seria II-a, Nr. 2432 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! 4 PAGINI — 20 BANI Vineri 1 martie 1957 „LOTUL IESTIVMENN­ o minunată iniţiativă E­ntuziasmul cu care În­tregul tineret muncitor din oraşele şi satele patriei noastre intîmpină Fes­tivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor, care se va fine în acest an la Moscova, a îm­bogăţit zilele trecute cu o nouă şi însemnată iniţiativă seria pregătirilor , tinerii din comu­na Siliştea, raionul Lehliu, au chemat toate organizaţiile U.T.M. săteşti din ţară să cultive cu porumb loturi de teren din rezervele de stat, fo­losind săminţă şi atelaje pro­­prii. Ei înşişi şi-au luat an­gajamentul să insămânţeze 2,5 hectare cu porumb hibrid irigat şi alte 2,5 hectare cu porumb hibrid neirigat. In a­­ceastă iniţiativă, tinerii silig­­ieni au primit un sprijin în­semnat de la organizaţia de partid iar sfatul popular comunal a repartizat tine­rilor suprafaţa de 5 hectare din rezervele statului. Tinerii şi-au luat angajamentul ca, apli­­cînd cele mai înaintate metode agrotehnice, să obţină de pe întreaga suprafaţă o recoltă de 20.000 kg. porumb pe care o vor valorifica prin organe­le de stat cu sarcini de achi­ziţii, iar suma astfel obţinută va fi vărsată in fondul Festi­valului. Fără îndoială că această i­­niţiativă va găsi un larg ecou în masa tinerilor ţărani mun­citori. Chemarea tinerilor si­­lişteni către toate organiza­ţiile de bază U.T.M., către toţi tinerii din satele patriei noas­tre — publicată miercuri, 27 februarie, în „Scînteia tinere­tului“ —■ a ajuns deja în toa­te colţurile ţării. De cum o citeşti, desluşeşti in ea esenţa iniţiativei. Festivalul este o sărbătoare a păcii — o întim­­pinăm printr-o luptă paşnică, pentru rodnicia ogoarelor.­­ Festivalul este o sărbătoare a tinereţii — noi, tinerii, mun­­cim pentru deplinul ei succes. Iniţiativa aceasta dovedeşte un înalt nivel al conştiinţei­­ politice şi cetăţeneşti al tine­­retului muncitor de la sate, ( crescut şi educat de partid. . Chiar la începutul chemării,­­ tinerii din Siliştea arată că au­­ ajuns la hotărîrea lor în urma­­ dezbaterii sarcinilor puse prin Rezoluţia plenarei C.C. al P.M.R. din 27-29 decembrie 1956 şi prin hotărîrile plenarei a I­I-a a C.C. al U.T.M. Dis­­cutînd partea lor de contribu­ţie la îndeplinirea acestor sar­cini, tinerii silişteni au plecat şi de la ideea că, pe calea valorificării, recolta va intra în fondul central de produse agricole al statului. Munca ti­neretului se alătură astfel luptei generale pentru îndepli­nirea unei sarcini economice deosebit de importante, puse de partid : aceea de a produce, pentru nevoile oamen­lor muncii, mai multe cereale, carne, lapte, ouă etc., de a a­­sigura aprovizionarea oraşu­lui şi a industriei socialiste. Muncind cu hărnicie pentru recolte mari de porumb pe „Loturile Festivalului“, tine­retul de la sate duce o acţi­une patriotică importantă, care va avea şi urmări eco­nomice pozitive, care se în­cadrează în lupta generală pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Nu e lipsit de interes să facem, în această direcţie, o mică so­coteală : dacă în fiecare comu­nă tineretul va cultiva numai cîte 2 hectare de porumb, pe întreaga ţară se va obţine o cantitate deosebit de mare de porumb. Mulţumirea de a fi contri­buit la formarea fondului central al statului de produse agricole, va fi dublată astfel pentru tinerii care vor munci pe „Loturile Festivalului“ şi de ceea ce vor dobîndi ei per­sonal în această vreme. Bucu­­rîndu-se de îndrumarea atentă a tinerilor ingineri şi tehni­cieni agronomi, munca pe „Loturile Festivalului“ va fi o adevărată şcoală pentru tine­rii ţărani muncitori care vor învăţa cu­ această ocazie „tai­nele“ cultivării ştiinţifice a porumbului, metodele agroteha­nice cele mai potrivite pentru obţinerea de recolte bogate. Pe baza acestei experienţe, ti­nerii ţărani muncitori vor ob­ţine, în gospodăriile colective, în cooperativele de producţie, în întovărăşirile şi în gospo­dăriile lor personale, recolte mari de porumb în anul aces­ta şi în anii viitori, ceea ce le va înlesni îmbunătăţirea pro­priului lor trai. De asemenea, la această şcoală tinerii ţă­rani muncitori cu gospodării individuale vor învăţa că munca în comun, pe baze ştiinţifice, dă rezultate cu mult superioare muncii indivi­duale, dusă cu metode înve­chite. Această frumoasă iniţiativă, această manifestare a patrio­tismului tineretului nostru, a răspunderii colective pentru a­­tingerea unui ţel comun, se înscrie pe linia celor mai fru­moase tradiţii utemiste, re­flectă cu putere spiritul revo­luţionar al organizaţiei noas­tre, caracterul său entuziast, mobilizator. Organele regionale, raiona­le, precum şi toate organiza­ţiile de bază U.T.M. de la sate trebuie să asigure toate con­diţiile materiale pentru duce­rea la bun sfîrşit a acestei­­a­ „Scînteia tineretului" Angajamente şi succese în cinstea lui 1 Mai Muncitorii, inginerii şi tehni­cienii de la minele de fier Te­­liuc şi Ghelar au discutat în con­sfătuirile de producţie care au avut loc în zilele de 26 şi 27 fe­bruarie posibilitatea de a spri­jini mai mult lupta furnalştilor de la Hunedoara Şi Calan în în­trecerea care se desfășoară cu avînt sporit î­n întîmpinarea zilei de 1 Mai. Minerii de la Ghelar au hotărît să livreze peste plan în perioada 1 martie—1 mai, 2.300 tone minereu de fier, iar cei de la Teliuc 3.000 de tone minereu. Angajamentele minerilor de la aceste exploatări prevăd de ase­menea sporirea productivităţii muncii­ cu 1,5 la sută, reducerea preţului de cost cu 1 la sută, îm­bunătăţirea calităţii minereului de fier etc. ★ Oţelarii de la uzinele „Oţelul Roşu“ care au depăşit planul în primele două luni din acest an cu 404 tone de oţel şi-au­­ luat angajamente sporite în cinstea zilei de 1 Mai. Ei au hotărît să dea peste plan pînă la marea sărbătoare a oamenilor muncii 1.400 tone de oţel. Tot pină­ la 1 Mai, oţelarii de la uzinele „Oţelul Roşu“ s-au angajat să elaboreze 400 şarje rapide. G. A. S. livrează importante cantităţii de produse agro-alimentare Gospodăriile agricole de stat devin puternice unităţi producă­toare de cereale-marfă şi de­ pro­dusa animale. In ultimii ani în aceste mari unităţi agricole au fost dezvoltate cu precădere ra­murile de bază agricole ■ pro­ducţia cerealieră şi zootehnică.­­ Anul acesta gospodăriile agr­­cole de stat au continuat să tri­mită spre consum mari cantităţi de produse agro-alimentare. Pînă la 20 februarie ele au livrat pes­te 2091 tone de carne, mai mult de 23.000 porci, peste 55.000 hl. lapte, peste 1.059.000 ouă şi al­tele. Aceste cantități depăşesc cu mult planul stabilit pentru acea­stă perioadă. Cu forţe sporite pentru noua recoltă Primele realizări Vremea bună a permis mem­brilor gospodăriei colective „Pro­gresul“ din comuna Făcăeni, ra­ionul Feteşti, să se pregătească bine pentru începerea lucrărilor de primăvară. Din vreme au fost reparate uneltele şi atelajele agricole, au fost împrăştiate pe cîmp peste 1.200 tone gunoi de grajd, s-au selecţionat 20.000 tone de semin­ţe iar zilele trecute s-a putut tre­ce cu toate torţele la însămînţat. In răstimp de numai două zile, colectiviştii, organizaţi pe bri­găzi şi echipe au însămînţat o su­prafaţă de 38 hectare cu orz. Succesivul acesta se datoreşte în bună parte şi aportului adus de tinerii colectivişti: Ion Cătălin, S. Nicolae, Ion Burciu, Nicolae Bîrsan şi alţii. Corespondent CONSTANTIN FRINCU Vrem să fîm primii pe raion LEHLIU (de la coresp. nos­tru). — Pe drumurile Bărăga­nului mă însoţeşte tovarăşul Constantin Andrei, activist al Comitetului raional U.T.M. Leh­­liu, regiunea Bucureşti. Străba­tem drumul de la un sat la altul şi oriunde intilnim oameni care însămînţează ne oprim şi discu­tăm cu ei. Aşa se întîmplă şi a­­cum, cînd pătrundem pe o­­goarele gospodăriei de stat „I. L. Caragiale". O luăm printre brazdele fragede pînă la oamenii care se zăresc departe. Brigadierul Petre Nicolae ne în­­tîmpină bucuros. Secretarul orga­nizaţiei de partid a gospodăriei, Ion Ungureanu, ne întinde mina. El a venit la cîmp să vadă cum merg treburile. II întrebăm de noutăţi. Scoate un carneţel şi ne oferă date îmbucurătoare. Pînă la 27 februarie gospodă­ria a realizat lucruri frumoase. S-au însămînţat 68 hectare cu ovăz, 46 cu orz, iar acum se sea­mănă mazăre pe 30 de hectare. Datorită faptului că reparatul maşinilor gospodăriei s-a termi­­nat pînă la 10 februarie, condu­cerea a luat măsuri să se por­nească neîntîrziat la lucrările de primăvară. Cînd plecăm mai departe, to­varășul Ungureanu nu uită să ne amintească: * — Vrem să fim primii pe ra­ion. Timpul e favorabil și nu văd de ce nu i-am da pămintului ce i se cuvine: sămînţa belşugului O r'OO't’ii î om UTEMIŞTI! ŞI TINERII sunt fruntaşi Timpul continuă să se menţină frumos, ceea ce prilejuieşte des­făşurarea lucrărilor agricole de primăvară în cele mai bune con­­diţiuni. Colectiviştii din comuna Bîrza, raionul Segarcea, şi-au propus să nu scape nici una din zilele bune de arat şi însămîn­­ţat Pînă acum ei au însămînţat şase hectare cu arpagic şi usturoi şi au început însămînţatul celor­lalte culturi din prima epocă. Exemplu în această privinţă sînt tinerii colectivişti Marcel Olaru, secretarul organizaţiei U.T.M., Laura Ungureanu, Lucian Zamfi­­rache şi alţii. Corespondent ION DUMITRESCU In vederea ridi­cării calificării ca­drelor din agricul­tură pe lingă In­stitutul agronomic „Nicolae Bălcescu“ din Capitală, func­ţionează un curs de calificare a preşe­dinţilor din G.A.C. şi a activiştilor pe tărâm agricol. Cursul are o dura­tă de 2 ani, timp în care elevii stu­diază şi aplică prac­tic pe cîmpurile ex­perimentale cele mai noi metode a­­grozootehnice. In fotografie , ing. Alexandru Dan dinid explicaţii ele­vilor din anul II asupra funcţionării combinei de recol­tat in. In ajutorul grupelor de lectori şi referenţi ale U.T.M. Despre trecut şi prezent în marea carte a cîntecului popular Ştiut este că pentru a asigura eficacitatea unei conferinţe pentru tineret, este necesar ca expunerea să fie cit mai vie şi mai colorată, bogată în exemplificări, cu referiri diverse la li­teratură, artă, ştiinţă, la personalităţi ale vieţii sociale şi cul­turale, într-un cuvînt totul să fie exprimat plastic şi atrăgător. Desigur, în elaborarea unor astfel de conferinţe, care , prin tematica lor variată şi cuprinzătoare ca şi prin caracterul lor tineresc, interesant — contribuie la educarea comunistă a tine­rei generaţii, se cere un efort creator din partea grupelor de lectori şi referenţi ale U.T.M. Dar satisfacţia de a şti că aceste conferinţe au un efect educativ, că sunt ascultate cu interes şi plăcere, răsplăteşte din plin strădaniile în căutarea unui mod de tratare cit mai accesibil şi neşablon. Pentru a oferi cadrelor utemiste care activează în domeniul propagandei un exemplu dintre numeroasele posibilităţi ce le stau la îndemînă în alcătuirea unor conferinţe interesante pen­­tru tineret, publicăm astăzi acest material, sugerîndu-le să-l fo­losească creator în munca lor. C­întecul popular exprimă cele mai nobile sentimen­te ale poporului care l-a născut, dragostea pentru liberta­te și frumos, ura neîmpăcată îm­potriva a tot ce este împilare, ne­dreptate, minciună. Cîntecul popular este însăşi inima poporu­lui, o carte uriaşă la care s-au trudit să scrie milioane de oa­meni încă de pe vremea cînd nici nu se visa bucoavna tipărită şi pînă în măreţele zile pe care le trăim şi le făurim azi. Cîntecul a însoţit poporul de-a lungul veacu­rilor ca un cronicar care a îm­prospătat în memoria lui tot ceea ce nu trebuie uitat. Să răsfoim împreună paginile acestei cărţi, începînd cu file mai vechi, de demult, pline de obidă şi durere, pe care nu trebuie să le uităm niciodată, pentru a şti să preţuim mai mult minunatul rod al anilor de acum : Gîndule, pasăre rară, Zboară peste vreme, zboară, Peste vremea dinapoi Cînd n-aveam nici plug, nici boi, Numa secera din cui Şi puterea braţului Şi eram al nimănui... Trist şi amar era traiul celor mulţi în acea „vreme dinapoi“; ne-o spun elocvent mărturiile pă­rinţilor şi străbunilor noştri, tur­nate în tezaurul folcloric. ...Acum 50 de ani, în iarna a­­nului 1907, o ţărancă dintr-un sat moldovean, înnebunită de durere că i-a murit şi al zecelea copil în mai puţin de un an, din pri­cina cîinoşiei boierului care n-a vrut să-i împrumute o traistă de mălai să le poată potoli foamea, cutreiera în noaptea de bobotea­ză satul înzăpezit, cu pruncul mort în braţe, cîntîndu-i un sfî­­şietor cîntec de leagăn, de fapt un bocet: Nani, puiul mamii, nani, In pămînt iţi legăn anii C-aşa vrură bogătanii... Ne-au luat totul din ogradă,­­Tu te stingi sub ţol de zadă, Dumnezeu nu poa’ să vadă, Că în geamul lui cu­ cerul A suflat cu ger boierul... Nani, puiul mamii, nani, Chinuiţi, cum dorm ţăranii... Z­ece-aţi fost şi-aţi adormit Cu trupşorul hămesit, Somnu-i lung, mai lung ca anii, Nani, puii mamii, nani... Aceasta era pe atunci soarta co­piilor ţăranilor săraci: veneau pe lume în mizerie, trăiau roşi de mizerie şi de foame, ca şi părin­ţii lor, şi se stingeau chinuiţi, cei mai mulţi înainte de a fi pu­tut să-şi trăiască copilăria. Iar cei care scăpau cu zile, bolnavi, slăbiţi de mizerie şi slu­gărit, duceau o viaţă de cîrtiţă în bordeie îngropate pe jumătate în pămînt, în timp ce, la cîteva sute de metri mai departe, se ridicau, din truda furată a celor mulţi, conacele boiereşti. Mizeria şi îm­buibarea stăteau faţă în faţă, duşmănindu-se şi înfiuntîndu-se deschis în anii de răzvrătire. Aşa a fost acel viforos 1907 cînd ţă­ranii, cu inimile pîrjolite de ne­voia seculară de pămînt, au a­­prins conacele boiereşti de-a lun­gul şi de-a latul ţării. Din pri­măvară pînă în toamna anului 1907 ţăranii răsculaţi au plătit cu dreaptă minte pentru tot ce în­duraseră de la boieri şi ciocoi: Alelei pui de ciocoii De te-aş prinde la zăvoi Să-ţi dau măciuci, să te moi, De piele să te despoi. Reacţiunea burghezo - moşie­rească a reprimat fără milă pe ţă­rani, a pus să se tragă cu tunu­rile în bordeie, a ras de pe faţa pămintului sate întregi, schin­­giuind şi omorînd peste 11.000 de oameni care ceruseră dreptate. A­ceeaşi viaţă întunecată de mizerie şi suferinţă o tră­iau, sub jugul exploatării capitaliste, şi cei ce munceau în oraşe, în fabricile lipsite de cea mai elementară protecţie a mun­cii, în atelierele învechite şi dă­răpănate. Teroarea, foamea şi mi­zeria domneau şi în cazărmile unde ostaşii — fii de muncitori şi ţărani muncitori — erau siliţi să slujească, fără a crîcni, interese străine, ale celui mai mare moşier — regele — şi ale stăpînilor ne­trebnici cocoţaţi pe acea vreme la cîrma ţării. In zilele războiulu din 1910—1918, printre ostaşi um­bla acest cîntec: Lua-l-ar dracu pe ciocoi Că ei au stimit război. In luptă ne trimit pe noi, iar ei fug tot înapoi. Conştiinţa necesităţii de a nu se mai supune celor care-i tîrau pe front, într-un război nedrept, contrar intereselor celor mulţi, pă­trundea tot mai adine în rîndul soldaţilor : D-acum avem şi noi cuvînt De la ciocoi să luăm pămînt, De scurterci îi vom lua Şi pe Ruşi vom imita. Ecoul Marii Revoluţii Socialiste a răzbătut, după cum se vede, şi în cîntecul popular, împotriva mizeriei şi a întu­nericului, poporul a fost chemat la luptă de către Partidul Comu­nist din Romînia. Şi roadele aces­tei lupte, în fruntea căreia au stat întotdeauna neînfricaţi comu­niştii, le cunoaştem astăzi, cînd vechea societate a fost spulberată, cînd pe stema ţării luminează peste munţii şi pădurile patriei luceafărul roşu al unei ere noi, era socialistă. S­ă întoarcem mai departe fi­lele cele noi din cartea vie a cîntecului popular : Cite zile-s într-un an Eu atîtea doruri am, pe toate să le-mplinesc Că-n Republică trăiesc Și-odată cu dînsa cresc. Este cuprins în versurile de mai sus un mare adevăr al zile­lor noastre , în patria noastră li­£Continuare In pag. 2-a) Muncitoarele de la Industria Bum­bacului A, din Ca­pitală Intîmpină Ziua Internaţio­nală a femeii cu noi succese in muncă. Fila­­toarea Ioana Florescu este fruntaşă. Organizindu-şi bine focul de muncă, ea reuşeşte sa depăşească plenul zilnic în medie cu 8 la sută. In fotografie , utemista Ioana Florescu la locul sau de muncă. Foto: AGERPRES DRAGOŞ NICOL 19 0 7 PRELUDIU Boierule, cer dreaptă-nvoistă şi cer pîne.„ Boierule, mi-e vatra pustie şi-ngheţată ; Boierule, vechilii m-alungă ca pe-un cine ! Boierule, mi-e carnea pe trup însîngerată! Boierule, cer milă ! Eşti om , cer omenie. Boierule, cer pine şi ceas pentru hodină ; Boierule, o brazdă îţi cer să-mi semăn mie, O limbă din secară, o frunză de lumină... Boierule, gîndeşte: mă surp peste mirişte Visînd bogata roadă ce niciodată încă Nu mi-a ţinut de foame... Şi-n ochi prind să se işte Vedenii negre: oameni ce rid şi beau, mănîncă... Boierule, mi-e foame!... Boierule, mi-e sete ! Boierule, mă doare adine in măruntaie !... ...Boierule, prin minte se-nvolbur să mă-nbeţe, Mii de luciri de coasă şi limbi de vîlvătaie !... Boierule, ascultă cum şuieră năpraznic Harapnicul pe pielea-mi ce arde şi se fringe... Boierule, ajunge ! Găteşte-te de praznic! S-a copt în mine ura şi urlă crunt: Vreau singe ! Propunerile tinerilor PRIND VIAŢĂ Anul acesta numeroase între­prinderi ale industriei uşoare au primit sarcini sporite de plan. Fabrica de tricotaje „Moldova“ din Iaşi trebuie să producă în 1957 cu 15 la sută mai multe tri­cotaje. Muncitorii, tehnicienii, ingine­rii şi funcţionarii, însufleţiţi de hotărîrile plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie 1956 au propus şi adoptat la începutul anului, în cadrul consfătuirilor de produc­ţie, măsurile tehnico-organizato­­rice menite să contribuie la rea­lizarea şi depăşirea planului în urma propunerilor făcute de tinerele lucrătoare Elena Serghie, Silvia Pipa şi altele, conducerea întreprinderii a instalat o bandă transportoare care aprovizionează secţia tricotaje cu bobinele ce se pregătesc la secţia depănat. Prin aplicarea acestei măsuri, munci­torii din secţia tricotaje nu mai sunt nevoiţi să părăsească maşi­nile şi să se deplaseze pînă la secţia depănat. Pentru o mai bu­nă aprovizionare cu bobine, tine­rele lucrătoare Elena Rădulescu, Pany Beizer şi altele au propus mărirea turaţiilor la maşinile de depănat, măsură care—adoptată— a sporit randamentul întregii sec­ţii cu 10 la sută. Printre măsu­rile mai importante care au fost realizate se numără şi înlocuirea lacătelor de croşetare la maşinile rundstuhl, precum şi aplicarea unui dispozitiv (saneză) care­­permite confecţionarea stofelor, groase de tricotat. O altă măsură deosebit de fo­lositoare aplicată în urma pro­punerilor făcute de un grup de atemiste din secţia confecţii a fost aceea de a se repara maşi­nile de cusut de rezervă, evitîn­­du-se în felul acesta golurile de producţie. O singură propunere n-a fost rezolvată. Ea se referă la con­fecţionarea unor lădiţe la secţia de depănat pentru depozitarea firelor de bumbac. Conducerea fabricii n-a fost de acord, deoa­rece ee crea primejdia încărcării spaţiului secţiei. Am amintit acest amănunt pentru a sublinia că pînă şi această propunere, mai puţin însemnată, a dat prilejul unor vii discuţii. Succesele tineretului sînt cît se poate de frumoase. Brigada IX-a de la secţia de tricotaj a dat peste plan 1.540 kg. tricotaje, iar brigada I-a de la secţia con­fecţii a dat peste plan 850 costu­me treninguri. Am constatat insă cu surprin­dere că în ciuda faptuilui că ti­nerii propun măsuri de îmbună­tăţirea muncii, nu toate brigăzile se pot mîndri cu succesele ob­ţinute, deoarece organizaţia de bază U.T.M. — responsabilă cu producţia şi calificarea lov. Lu­­creţia Cazaciuc — nu s-a ocupat cu grijă de îndeplinirea îndatori­rilor ce-i reveneau. Nu este deci de mirare că brigăzile n-au ţinut cu regularitate consfătuirile, n-au discutat măsurile concrete privind organizarea locului de muncă şi aplicarea unor metode înaintate. » ★ Consfătuirile de producţie, în care s-a discutat planul de pro­ducţie pe anul 1957, au fost de­osebit de fructuoase. La plecarea din fabrică i l-am întrebat pe to­­varășul N. David, directorul în­treprinderii, ce alte măsuri mai sunt prevăzute pentru viitorul a­­propiat. Proiectele mi s-au pă­rut deosebit de interesante: — utilarea întreprinderii cu noi mașini în care intră şi înlocuirea maşinilor de la secţia depănat cu altele noi, care vor spori produc­tivitatea cu sută la sută; — parchetarea sălilor de pro­ducţie. Fabrica de tricotaje „Moldova“ este întreprindere fruntaşă pe re­­giune. Cu asemenea oameni care au dat şi dau dovadă de mult spirit gospodăresc, de dragoste şi interes deplin faţă de proble­mele producţiei, întreprinderea are toate şansele să menţină a­­cest titlu. I. AGHINEI corespondentul „Scînteii ti­neretului" pentru regiunea Iaşi Telegramă Către cel de al IX-lea Congres al Partidului Comunist din Norvegia Oslo Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român trimite celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist din Norvegia un salut frăţesc şi urează întregului partid succes deplin In lupta pentru unitatea clasei muncitoare, pentru interesele vitale ale oa­menilor muncii din Norvegia, pentru pace, democraţie şi socia­­­lism. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN ­.»..*..«...».....».­~.­»..~..a..a,.a,.a..a. ..a..a..a..a..a..a,.a..a.,a,.a.c..e,,a,.a. .. . .... ft La Institutul de cercetare a metalelor de pe lingă­­ Academia R.P.R., colectivul de ingineri și tehnicieni f execută cele mai complicate analize fizice și chi- ] mice asupra metalelor. | | In fotografie, cercetătorul Fokt Emeric, inginer, din cadrul ]­l laboratorului de metalurgie și fizică, executînd la microscopul f | metalurgic o analiză metalografică a unei probe de otel. |

Next