Scînteia Tineretului, mai 1958 (Anul 13, nr. 2792-2816)
1958-05-03 / nr. 2792
Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XIV, Seria II-a Nr. 2792 4 PAGINI - 20 BANI Sîmbătă 3 mai 1958 CINTEC JOC, VOIE BUNĂ Clipe minunate au petrecut oamenii muncii din Capitală vineri după amiază şi seara. Pe scenele special amenajate şi în frumoasele parcuri din Bucureşti s-a auzit din nou voioşia cîntecului şi a dansului. Artişti ai teatrelor din Capitală şi valoroase echipe artistice de amatori s-au întîlnit cu zeci de mii de spectatori pe întreg cuprinsul Capitalei. La Casa de cultură Nicolae Bălcescu sau în Piaţa Rahovei, în Parcul de cultură şi odihnă „I. V. Stalin“ sau în Piaţa Republicii, la căminele culturale de la Cărămidari şi Argeş- Copăceni sau în pădurea Andronache, oferindu-le reuşite programe artistice. • Teatrul de Operetă din Capitală“ şi ansambluri ale ceferiştilor auu prilejuit clipe de încîrtjare oamenilor muncii veniţi la Teatrul de vară „Nicolae Bălcescu“.(Agerpres) ■ Proletari din toate ţările, uniţi-vă! *-■'' ■ a •* -■ • ti tor. %i La ce le gîndeșli, tovarășe ? Nu este prima oară diad te afli in tribună, privind sârbă, loreasca revărsare a bucureștenilor. Fie-mi însă permis să-fi spun că.fi descifrez entofia ca in zorii primului Uluni de Mai liber. Citești cu nesaț placardele — cifre, mereu cifre. Bilant mereu rodnic. Aplauzi ca un liceean înflăcărat deşi albeaţa părului îşi trădează virsta. Imi vei spune: „pe vremea mea...“. Da, ai dreptate. Mai te invită la retrospective şi de fiecare dată descoperi măreţia drumului parcurs pină in aceste zile. Imi aminteşti... Un deceniu înainte de secolul nostru. Crai copil. Pe zidurile coşcovite din uliţele sărace ale urbei lui Bucur au apărut afişe. Intr-o tiparniţă primitivă s.a imprimat o chemare la prima sărbătorire a lui I Mai. „La 3 ceasuri dimineaţa“ s-a format o coloană lungă, cu mii de oameni, ce s-a îndreptat spre grădina Filaret. Acolo, urmăriţi de agenfii poliţiei, bunicii noştri — tipografi cu plăminii ciuruiţi, tăbăcari imbătriniji înainte de vreme, fierari cilinuiti de gindul plinii de a doua zi — au vorbit despre visurile lor socialiste. „Despre această sărbătoare a muncitorilor putem zice că Bucureştii n-au văzut încă una atit de impozantă'1 — consemna un ziar al vremii. Visurile bunicilor noştri le-au împlinit nepoţii. Cu jertfe neînchipuit de multe, dar le-au împlinit. Nu-i aşa că la aceasta te gindeşti, tovarăşe? Mi-a zîmbit soarele... Incertitudinile atmosferice audurat destul. Soarele nu ne-a privat insă de serviciile sale. Deşi a intirziat la inlilnirea cu 1 Mai, nu am avut totuşi prea multe emoţii. Soarele este un tovarăş nedespărţit al tuturor demonstraţiilor noastre, subliniind parcă prin prezenţa lui atmosfera sărbătorească. Piaţa Stalin îşi primeşte oaspeţii gătită sărbătoreşte. Oraşul abia azvtrle vestmintul nopţii, şi un ocean omenesc tălăzuind drapele şi pancarte, se revarsă in piaţă, timpul trece uşor cu cintecul pe buze. Toate vîrstele se contopesc aci îrrtr-o exuberantă tinerească. Toti se simt tineri. La ora 9 dimineaţa in tribuna oficială, intîmpinaţi cu aplauze şi ovaţii ce nu contenesc, îşi fac aparitia conducătorii partidului şi guvernului. Răsună cuvinte de recunoştinţă față de partidul iubit, înţeleptul nostru , conducător, în tribuna centrală au luat. . loc tovarăşii: Gheorghe Gheorghiu.Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghionuş, Constantin Pîrvuiescu, Josef Vale, vicepreşedinte al Adunării Naţionale a R. Cehoslovace, condu- catarul delegatiei parlamentare a R. Cehoslovace care se află in tara noastră, Dumitru Colin, leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Stefan Voitec, Janos Fazekas, vladimir Gheorghiu, Mihail Rulea, Anton Moisescu, Alexandru Birlădeanu, acad." C. I. Parhon, Gheorghe Stoica, Florian Dănălache, Virgil Trofin. Peste piața răsună solemne acordurile imnului de stat al R.P.R. Tovarăşul Florian Dănulache, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R., descinde mitingul inchinat lui I Mai. Vorbeşte apoi tovarăşul Gh. Apostol, memoru in Biroul Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor. Cuvintarea este subliniată mereu de aplauze puternice. Partidului iubit ii sint închinate gindurile tuturora. Se aud lozinci, insofite de uraje, despre unitatea lagărului socialist in frunte cu Uniunea Sovietică, despre apărarea păcii, împotriva primejdiei de război. Bilanţ rodnic O tălăzuire albastră a acoperit caldarimul pielii. Gărzile muncitoreşti. Panglica albastră pare nesfirşitâ. Cadenţa perfectă — oameni şi arme. Un. doi... Miini încleştate pe arme, fete dăltuite parcă in marmura încremenită. Figuri cunoscute, in lilnesc pe strungarul cu care ieri am stat de vorbă. Astăzi are o puşcă automată in miini. Ştie s.o ţină bine. Şi ştie şi , pentru ce. Să reţină acest lucru toți cei cărora le vor putea trece prin minte să atenteze la cuceririle revoluţionare ale poporului nostru. O grădină vie înfloreşte sub ochii noştri. Fiori minunate pe care le cultivă cu grijă înţeleptul grădinar — partidul! Pionierii aduc mesajul unei copilării însorite, mesaj de o gingăşie emoţionantă. Drapele, portrete, panouri. Sutele de mii de oameni ai muncii defilează prin fca tribunelor. Am văzut allied manifestaţii şi totuşi de fiecare dată, revărsarea coloanelor ie captivează, ifi dezvttlate fapte . ___________________________ inedite ce Ie dăruiesc un pitoresc propriu, ifi subliniază sentimentul de invidie al clasei noastre muncitoare ce îşi construieşte viitorul cu propriile ei mniini. Peste citeva săptămini se va încheia un deceniu de cînd mijloacele de producţie au devenit bun al poporului. Mulţimea de cifre de pe panouri mi se înfăţişează ca un bilanţ concludent in preajma aniversării. Raionul 23 August a venit cu un car alegoric ce expune noile realizări ale întreprinderilor din raion, de la automotorul Diesel pină la obiectele de masă plastică. In timp ce noi privim macheta automotorului, acesta aleargă in prima lui cursă de probă. Muncitorii uzinelor „Tudor Vladimirescu“ poartă un panou ce înfăţişează noul troleibus românesc pe care l-au produs. Cei ce lucrează in marea cetate a confecţiilor — fabrica „Gh. Gheorghiu,Dej“ — raportează, la aniversarea primului ei deceniu, că in cinstea lui I Mal au trimis in rafturile magazinelor 150.000 articole confecţionate şi tricotate, peste plan. Mulţimea amănuntelor reunite ne înfăţişează un tablou grandios. Macheta ciclotronului românesc.Un Uriaş aparat de radio ca o scurtă emisiune... ocazională, la concurenţă cu reporterii radiodifuziunii, împreună cu muncitorii defilează studenţii şi elevii, oamenii de cultură şi ştiinţă, sportivii. Ai imaginea unităţii de nezdruncinat a poporului in jurul partidului şi guvernului. Ţăranii muncitori din imprejurimile Bucureştiului n.au trecut de astă dată prin fala tribunelor. Li — folosind fiecare zi prielnică — se găsesc pe ogoare sărbătorind inițiul de Mai prin muncă harnică pentru plinea poporului întregi.Ii simtim insă alături de noi, in vasta piaţă... Voioşie, tinerele, forţă. A manifestat un popor pentru care drumul spre o Viaţă mereu mai frumoasă este limpede. Un popor care trăieşte din plin prezentul său creator şi are certitudinea viitorului său fericit. EUGENIU OBREA 1 Mai a fost sărbătorit în toată ţara , sub semnul ataşamentului faţă de politica partidului, al solidarităţii cu oamenii muncii din lumea întreagă, în lupta pentru pace şi socialism. Mitingul şi grandioasa demonstraţie a oamenilor muncii din Capitală TRIBUNA CENTRALA (de la stînsa la dreapta), tovarăşii: Alexandru Birlădeanu, Gheorghe Stoica, Mihail Ralea, Vladimir Gheorghiu, Leonte Răutu, Constantin Pîrvulescu, Alexandru Moghioroş, Josef Vala, vicepreşedinte al Adunării Naţionale a R. Cehoslovace, Petre Borilă, Constantin I. Parhon, Gheorghe Apostol, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Emil Bodnăraş, Nicolae Ceauşescu, general-colonel Alexandru Drăghici, Dumitru Coliu, general-colonel Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, János Fazekas, Anton Moisescu, Florian Dănălache, Virgil Trofin (Foto m. doc) . «i j . . :• •••••. .. i Cuvîntarea tovarăşului \ in j_ -it.,' . i ‘ I , jl, ■■'.! » .•••i r. ... *• * . ■ . Gheorghe Apostol OAMENI AI MUNCII DIN CAPITALA PATRIEI NOASTRE, DRAGI TOVARĂŞI ŞI TOVARĂŞE, DRAGI OASPEŢI DE PESTE HOTARE, Urmind vechea noastră tradiţie muncitorească ne-am adunat azi, în prima zi a lunii mai, să sărbătorim ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua unităţii de acţiune a oamenilor muncii de pretutindeni in lupta pentru pace şi progres social. Cu ocazia acestei măreţe sărbători a omenirii muncitoare, in numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Guvernului Republicii Populare Române și al Consiliului Central al Sindicatelor, vă transmit, dragi tovarăşi, un fierbinte salut şi vă felicit călduros pentru realizările de seamă obţinute în lupta pentru construirea socialismului în patria noastră. Adresez salutul nostru călduros delegaţilor din alte ţări veniţi să sărbătorească împreună cu noi ziua de 1 Mai. Prezenţa lor in mijlocul nostru este un simbol viu al legăturilor frăţeşti internaţionaliste pe care poporul nostru muncitor le întăreşte necontenit, credincios măreţei chemări care de la Marx şi Engels încoace străbate deceniile şi continentele: „Proletari din toate ţările, unniţî-vă !“ Anul acesta sărbătoarea de 1 Mai se desfăşoară sub semnul unor noi succese istorice repurtate de sistemul mondial socialist şi de mişcarea de eliberare socială şi naţională a popoarelor, sub semnul unirii tot mai strînse a oamenilor muncii din toate tarile în lupta împotriva pericolului, unui război atomic, pentru pace, independenţă naţională şi socialism. Popoarele ţărilor lagărului socialist sărbătoresc ziua de 1 Mai in condiţiile unui avint continuu al economiei, ştiinţei şi culturii, al creşterii bunăstării celor ce muncesc. , In admiraţia întregii omeniri progresiste poporul sovietic face. in această zi gloriosul bilanţ al infăptuirilor sale epocale care-l apropie sistematic de ţelul său: crearea bazei tehnico-materiale a comunismului, ajungerea din urmă şi întrecerea celor mai înaintate ţări capitaliste in ce priveşte producţia industrială şi agricolă pe cap de locuitor. Uniunea Sovietică a şi întrecut cea mai dezvoltată putere imperialistă — Statele Unite ale Americii — în multe domenii ale ştiinţei şi tehnicii. Mari succese au obţinut in construirea socialismului Republica Populară Chineză şi celelalte ţări democrate populare din Europa şi Asia. Intr-ajutorarea frăţească a ţărilor lagărului socialist, ajutorul internaţionalist acordat acestora de către U.R S.S., face posibilă dezvolta- rea forţelor de producţie in fiecare dintre ţările socialiste intr-un ritm neintîlnit in istorie. De la această tribună trimitem salutul nostru fierbinte marelui popor sovietic, eroic constructor al comunismului, salutul nostru frăţesc poporului chinez şi tuturor popoarelor care odată cu noi sărbătoresc in această zi, ca oameni liberi, stăpini pe soarta lor, victoriile repurtate in construirea socialismului. In ţările capitaliste ziua de 1 Mai este ziua solidarităţii de luptă a clasei muncitoare şi a tuturor oamenilor muncii, împotriva exploatării capitaliste, a mizeriei, scumpirii vieţii şi şema-lului, consecinţă a politicii de război a cercurilor imperialiste, zi de luptă pentru pace şi prietenie între popoare. In Statele Unite ale Americii şi , în alte state capitaliste criza economică îşi arată colţii. însăşi statisticile burgheze sunt nevoite să recunoască reducerea producţiei industriale şi creşterea armatei de şomeri, care în Statele Unite ale Americii a ajuns la peste 6.000. 000, în Germania occidentală la 1.400.000, in Italia la 2.000. 000. Tuturor celor care în ţările capitaliste, coloniale şi dependente luptă împotriva exploatării şi asupririi, pentru democraţie şi progres social, popoarelor care luptă pentru consolidarea sau cucerirea independenţei naţionale, clasa noastră muncitoare, toţi cei ce muncesc în patria noastră liberă, le trimitem un salut frăţesc. TOVARĂŞI şi TOVARĂŞE, In acest an ziua de 1 Mai constituie o viguroasă demonstraţie a unităţii şi luptei oamenilor muncii de pretutindeni împotriva războiului, pentru coexistenţă paşnică. In calea planurilor agresive imperialiste se ridică forţa uriaşă a lagărului socialist in frunte cu U.R.S.S., mişcarea comunistă şi muncitorească internaţională, clasa muncitoare din toate ţările, mişcarea populară tot mai largi de luptă pemru pace care se dezvoltă în statele capitaliste şi lupta de eliberare naţională a popoarelor din colonii. Iniţiativele neobosite ale U.R.S.S. pentru înlăturarea pericolului unui război atomic oglindesc interesele vitale ale întregii omeniri. Hotărîrea Sovietului Suprem al U.R.S.S. de a înceta unilateral experienţele cu toate tipurile de arme atomice şi cu hidrogen constituie o nouă şi măreaţă acţiune de pace. Ea creează condiţii pentru incetarea de către toate statele a experienţelor cu armele nucleare şi întăreşte speranţa omenirii că ea va fi eliberată de ameninţarea războiului atomic. Ţările imperialiste, continuînd cu incăpăţînare politica lor falimentară de pe poziţii de forţă, n-au dat pină acum răspunsul aşteptat la iniţiativa Uniunii Sovietice. Dar forţele păcii sint mai puternice decit forţele războiului. Politica dusă de statele socialiste pentru salvarea omenirii de grozăviile unui nou război se bucură de simpatia şi sprijinul maselor populare tot mai largi. In toate ţările se dezvoltă tot mai mult unitatea clasei muncitoare şi a organizaţiilor sale sindicale in lupta pentru zădărnicirea planurilor negre ala imperialismului generator de războaie, pentru pace şi colaborare internaţională. In fruntea mişcării popoarelor pentru pace şi progres din fiecare ţară stau partidele comuniste şi muncitoreşti care şi-au reafirmat în consfătuirile de la Moscova unitatea lor ideologică de nezdruncinat şi hotărîrea de a întări această unitate, care constituie o condiţie principală pentru victoria ideilor păcii şi socialismului în întreaga lume. De 1 Mai 1958 oamenii muncii din ţările socialiste şi din ţările capitaliste, din ţările coloniale şi din ţările care s-au eliberat de acum de robia colonială, cer împreună cu toate forţei progresului, cu toţi cei cărora le este scumpă pacea şi viitorul omenirii, să înceteze experienţele cu armele nucleare, să fie oprită înarmarea cu arme atomice a Ger(Continuare in pag. 2-a)