Scînteia Tineretului, mai 1958 (Anul 13, nr. 2792-2816)

1958-05-03 / nr. 2792

Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XIV, Seria II-a Nr. 2792 4 PAGINI - 20 BANI Sîmbătă 3 mai 1958 CINTEC JOC, VOIE BUNĂ Clipe minunate au petrecut oa­menii muncii din Capitală vineri după amiază şi seara. Pe scenele special amenajate şi în frumoasele parcuri din Bucureşti s-a auzit din nou voio­şia cîntecului şi a dansului. Artişti ai teatrelor din Capi­tală şi valoroase echipe artistice de amatori s-au întîlnit cu zeci de mii de spectatori pe întreg cu­prinsul Capitalei. La Casa de cul­tură Nicolae Bălcescu sau în Pia­ţa Rahovei, în Parcul de cultură şi odihnă „I. V. Stalin“ sau în Piaţa Republicii, la căminele cul­turale de la Cărămidari şi Argeş- Copăceni sau în pădurea Andro­­nache, oferindu-le reuşite progra­me artistice. • Teatrul de Operetă din Capitală“ şi ansambluri ale ceferiştilor auu prilejuit clipe de încîrtjare oame­nilor muncii veniţi la Teatrul de vară „Nicolae Bălcescu­“.­(Agerpres) ■ Proletari din toate ţările, uniţi-vă! *-■'' ■ a •* -■ • ti to­r. %i La ce le gîndeșli, tovarășe ? Nu este prima oară diad te afli in tribună, privind sârbă, loreasca revărsare a bucurește­­nilor. Fie-mi însă permis să-fi spun că.fi descifrez entofia ca in zorii primului Uluni de Mai liber. Citești cu nesaț placar­­dele — cifre, mereu cifre. Bi­­lant mereu rodnic. Aplauzi ca un liceean înflăcărat deşi al­beaţa părului îşi trădează vir­­sta. Imi vei spune: „pe vre­­mea mea...“. Da, ai dreptate.­­ Mai te invită la retrospective şi de fiecare dată descoperi măreţia drumului parcurs pină in aceste zile. Imi aminteşti... Un deceniu înainte de seco­lul nostru. Crai copil. Pe zidu­rile coşcovite din uliţele sărace ale urbei lui Bucur au apărut­ afişe. Intr-o tiparniţă primitivă s.a imprimat o chemare la pri­ma sărbătorire a lui I Mai. „La 3 ceasuri dimineaţa“ s-­a format o coloană lungă, cu mii de oa­­meni, ce s-a îndreptat spre grădina Filaret. Acolo, urmăriţi de agenfii poliţiei, bunicii noştri — tipografi cu plăminii ciuruiţi, tăbăcari imbătriniji înainte de vreme, fierari cili­­nuiti de gindul plinii de a doua zi — au vorbit despre visurile lor socialiste. „Despre această sărbătoare a muncitorilor pu­tem zice că Bucureştii n-au vă­zut încă una atit de impozan­tă'1 — consemna un ziar al vremii. Visurile bunicilor noştri le-au împlinit nepoţii. Cu jertfe ne­închipuit de multe, dar le-au­ împlinit. Nu-i aşa că la­ a­ceas­­ta te gindeşti, tovarăşe? Mi-a zîmbit soarele... Incertitudinile atmosferice au­­durat destul. Soarele nu ne-a privat insă de serviciile sale. Deşi a intirziat la inlilnirea cu 1 Mai, nu am avut totuşi prea multe emoţii. Soarele este un­­ tovarăş nedespărţit al tuturor demonstraţiilor noastre, subli­­niind parcă prin prezenţa lui­­ atmosfera sărbătorească. Piaţa Stalin îşi primeşte oaspeţii gătită sărbătoreşte. Oraşul abia azvtrle vestmintul nopţii, şi un ocean omenesc tă­lăzuind drapele şi pancarte, se revarsă in piaţă, timpul trece uşor cu cintecul pe buze. Toa­te vîrstele se contopesc aci îrr­tr-o exuberantă tinerească. Toti se simt tineri. La ora 9 dimineaţa in tribuna oficială, intîmpinaţi cu aplauze şi ovaţii ce nu contenesc, îşi fac aparitia conducătorii parti­dului şi guvernului. Răsună cu­vinte de recunoştinţă față de partidul iubit, înţeleptul nostru , conducător, în tribuna centrală au luat. . loc tovarăşii: Gheorghe Gheor­­ghiu.Dej, Chivu Stoica, Gheor­ghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşes­cu, Alexandru Drăghici, Ale­xandru Moghionuş, Constantin Pîrvuiescu, Josef Vale, vice­preşedinte al Adunării Naţio­­nale a R. Cehoslovace, condu-­­ catarul delegatiei parlamentare­­ a R. Cehoslovace care se află­­ in tara noastră, Dumitru Colin, l­eonte Răutu, Leontin Sălăjan, Stefan Voitec, Janos Fazekas, vladimir Gh­eorgh­iu, Mihail Ru­­lea, Anton Moisescu, Alexan­dru Birlădeanu, acad." C. I. Parh­on, Gheorghe Stoica, Flo­rian Dănălache, Virgil Trofin. Peste piața răsună solemne acordurile imnului de stat al R.P.R. Tovarăşul Florian Dănu­­lache, prim-secretar al Comite­tului orăşenesc Bucureşti al P.M.R., descinde mitingul in­­chinat lui I Mai. Vorbeşte apoi tovarăşul Gh. Apostol, memoru in Biroul Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor. Cuvin­­tarea este subliniată mereu de aplauze puternice. Partidului iubit ii sint închinate gindu­­rile tuturora. Se aud lozinci, insofite de u­raje, despre unita­tea lagărului socialist in frun­te cu Uniunea Sovietică, des­pre apărarea păcii, împotriva primejdiei de război. Bilanţ rodnic O tălăzuire albastră a acope­rit caldarimul pielii. Gărzile muncitoreşti. Panglica albastră pare nesfirşitâ. Cadenţa per­fectă — oameni şi arme. Un. doi... Miini încleştate pe arme, fete dăltuite parcă in marmura încremenită. Figuri cunoscute, in lilnesc pe strungarul cu care ieri am stat de vorbă. Astăzi are o puşcă automată in miini. Ştie s.o ţină bine. Şi ştie şi , pentru ce. Să reţină acest lu­­cru toți cei cărora le vor putea trece prin minte să atenteze la cuceririle revoluţionare ale po­porului nostru. O grădină vie înfloreşte sub ochii noştri. Fiori minunate pe care le cultivă cu grijă înţelep­tul grădinar — partidul! Pio­nierii aduc mesajul unei copi­lării însorite, mesaj de o gin­găşie emoţionantă. Drapele, portrete, panouri. Sutele de mii de oameni ai muncii defilează prin fc­a tri­bunelor. Am văzut allied ma­­nifestaţii şi totuşi de fiecare dată, revărsarea coloanelor ie captivează, ifi dezvttlate fapte . ___________________________ inedite ce Ie dăruiesc un pito­­resc propriu, ifi subliniază sen­timentul de invid­ie­ al clasei noastre muncitoare ce îşi con­struieşte viitorul cu propriile ei mniini. Peste citeva săptămini se va încheia un deceniu de cînd m­ij­­loacele de producţie au devenit bun al poporului. Mulţimea de cifre de pe panouri mi se în­făţişează ca un bilanţ conclu­dent in preajma aniversării. Raionul 23 August a venit cu un car alegoric ce expune noile realizări ale întreprinde­­rilor din raion, de la automo­torul Diesel pină la obiectele de masă plastică. In timp ce noi privim macheta automotorului, acesta aleargă in prima lui cursă de probă. Muncitorii uzi­nelor „Tudor Vladimirescu“ poartă un panou ce înfăţişează noul troleibus românesc pe care l-au produs. Cei ce lucrează in marea cetate a confecţiilor — fabrica „Gh. Gheorghiu,Dej“ — raportează, la aniversarea pri­mului ei deceniu, că in cinstea lui I Mal au trimis in rafturile magazinelor 150.000 articole confecţionate şi tricotate, peste plan. Mulţimea amănuntelor reuni­te ne înfăţişează un tablou grandios. Macheta ciclotronului românesc.­­Un Uriaş aparat de radio ca o scurtă emisiune... ocazională, la concurenţă cu reporterii radiodifuziunii, împreună cu muncitorii defi­­lează studenţii şi elevii, oame­­nii de cultură şi ştiinţă, spor­tivii. Ai imaginea unităţii de nezdruncinat a poporului in ju­rul partidului şi guvernului. Ţăranii muncitori din impreju­­rimile Bucureştiului n.au tre­cut de astă dată prin fala tri­bunelor. Li — folosind­ fiecare zi prielnică — se găsesc pe ogoare sărbătorind inițiul de Mai prin muncă harnică pentru plinea poporului întregi.Ii sim­­tim insă alături de noi, in vas­ta piaţă... Voioşie, tinerele, forţă. A manifestat un popor pentru care drumul spre o Viaţă me­­reu mai frumoasă este limpede. Un popor care trăieşte din plin prezentul său creator şi are certitudinea viitorului său feri­cit. EUGENIU OBREA 1 Mai a fost sărbătorit în toată ţara , sub semnul ataşamentului faţă de politica partidului, al solidarităţii cu oamenii muncii din lumea întreagă, în lupta pentru pace şi socialism. Mitingul şi grandioasa demonstraţie a oamenilor muncii din Capitală TRIBUNA CENTRALA (de la stîns­a la dreapta), tovarăşii: Alexandru Birlădeanu, Gheorghe Stoica, Mihail Ralea, Vladimir Gheorghiu, Leonte Răutu, Constantin Pîrvulescu, Alexandru Moghioroş, Josef Vala, vicepreşedinte al Adunării Naţionale a R. Cehoslovace, Petre Borilă, Constantin I. Parhon, Gheorghe Apostol, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Emil Bodnăraş, Nicolae Ceauşescu, general-colonel Alexandru Drăghici, Dumitru Coliu, general-colonel Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, János Fazekas, Anton Moisescu, Florian Dănălache, Virgil Trofin (Foto m. d­oc) . «i j . . :• •••••. .. i Cuvîntarea tovarăşului \ in j_ -it.,' . i ‘ I , jl, ■■'.! » .•••i r. ... *• * . ■­­ . Gheorghe Apostol OAMENI AI MUNCII DIN CA­PITALA PATRIEI NOASTRE, DRAGI TOVARĂŞI ŞI TOVA­RĂŞE, DRAGI OASPEŢI DE PESTE HOTARE, Urmind vechea noastră tradi­ţie muncitorească ne-am adunat azi, în prima zi a lunii mai, să sărbătorim ziua solidarităţii in­ternaţionale a celor ce muncesc, ziua unităţii de acţiune a oame­nilor muncii de pretutindeni in lupta pentru pace şi progres so­cial. Cu ocazia acestei măreţe săr­bători a omenirii muncitoare, in numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Guvernului Republicii Populare Române și al Consiliului Cen­tral al Sindicatelor, vă transmit, dragi tovarăşi, un fierbinte sa­lut şi vă felicit călduros pentru realizările de seamă obţinute în lupta pentru construirea socia­lismului în patria noastră. Adresez salutul nostru căldu­ros delegaţilor din alte ţări ve­niţi să sărbătorească împreună cu noi ziua de 1 Mai. Prezenţa lor in mijlocul nostru este un simbol viu al legăturilor fră­ţeşti internaţionaliste pe care po­porul nostru muncitor le întăreş­te necontenit, credincios măre­ţei chemări care de la Marx şi Engels încoace străbate deceniile şi continentele: „Proletari din toate ţările, unniţî-vă !“ Anul acesta sărbătoarea de 1 Mai se desfăşoară sub semnul u­­nor noi succese istorice repurta­te de sistemul mondial socialist şi de mişcarea de eliberare so­cială şi naţională a popoarelor, sub semnul unirii tot mai strîn­­se a oamenilor muncii din toate tarile în lupta împotriva perico­lului, unui război atomic, pentru pace, independenţă naţională şi socialism. Popoarele ţărilor lagărului so­cialist sărbătoresc ziua de 1 Mai in condiţiile unui avint continuu al economiei, ştiinţei şi culturii, al creşterii bunăstării celor ce muncesc. , In admiraţia întregii omeniri progresiste poporul sovietic face. in această zi gloriosul bilanţ al infăptuirilor sale epocale care-l apropie sistematic de­­ ţelul său: crearea bazei tehnico-materiale a comunismului, ajungerea din ur­mă şi întrecerea celor mai înain­tate ţări capitaliste in ce priveş­te producţia industrială şi agri­colă pe cap de locuitor. Uniunea Sovietică a şi întrecut cea mai dezvoltată putere imperialistă —­ Statele Unite ale Americii — în multe domenii ale ştiinţei şi teh­nicii. Mari succese au obţinut in construirea socialismului Republi­ca Populară Chineză şi celelal­te ţări democrate populare din Europa şi Asia. Intr-ajutorarea frăţească a ţărilor lagărului so­cialist, ajutorul internaţionalist acordat acestora de către U.R S.S., face posibilă dezvolta-­ rea forţelor de producţie in fie­care dintre ţările socialiste in­tr-un ritm neintîlnit in istorie. De la această tribună trimitem salutul nostru fierbinte marelui popor sovietic, eroic constructor al comunismului, salutul nostru frăţesc poporului chinez şi tutu­ror popoarelor care odată cu noi sărbătoresc in această zi, ca oa­meni liberi, stăpini pe soarta lor, victoriile repurtate in construi­rea socialismului. In ţările capitaliste ziua de 1 Mai este ziua solidarităţii de luptă a clasei muncitoare şi a tu­turor oamenilor muncii, împotri­va exploatării capitaliste, a mi­zeriei, scumpirii vieţii şi şema-lului, consecinţă a politicii de război a cercurilor imperialiste, zi de luptă pentru pace şi prie­tenie între popoare. In Statele Unite ale Americii şi , în alte state capitaliste criza­ economică îşi arată colţii. însăşi statisticile burgheze sunt nevoite să recu­noască reducerea producţiei in­dustriale şi creşterea armatei de şomeri, care în Statele Unite ale Americii a ajuns la peste 6.000. 000, în Germania occiden­tală la 1.400.000, in Italia la 2.000. 000. Tuturor celor care în ţările ca­pitaliste, coloniale şi dependente luptă împotriva exploatării şi a­­supririi, pentru democraţie şi progres social, popoarelor care luptă pentru consolidarea sau cucerirea independenţei naţiona­le, clasa noastră muncitoare, toţi cei ce muncesc în patria noastră liberă, le trimitem un salut fră­ţesc. TOVARĂŞI şi TOVARĂŞE, In acest an ziua de 1 Mai con­stituie o viguroasă demonstraţie a unităţii şi luptei oamenilor muncii de pretutindeni împotriva războiului, pentru coexistenţă paşnică. In calea planurilor agresive im­perialiste se ridică forţa uriaşă a lagărului socia­list in frunte cu U.R.S.S., mişcarea comunistă şi muncitorească internaţională, cla­sa muncitoare din toate ţările, mişcarea populară tot mai largi de luptă pemru pace care se dez­voltă în statele capitaliste şi lupta de eliberare naţională a po­poarelor din colonii. Iniţiativele neobosite ale U.R.S.S. pentru înlăturarea peri­colului unui război atomic oglin­desc interesele vitale ale între­gii omeniri. Hotărîrea Sovietului Suprem al U.R.S.S. de a înceta unilateral experienţele cu toate tipurile de arme atomice şi cu hi­drogen constituie o nouă şi mă­­reaţă acţiune de pace. Ea creea­ză condiţii pentru incetarea de către toate statele a experienţelor cu armele nucleare şi întăreşte speranţa omenirii că ea va fi eli­berată de ameninţarea războiului atomic. Ţările imperialiste, con­­tinuînd cu incăpăţînare politica lor falimentară de pe poziţii de forţă, n-au dat pină acum răs­punsul aşteptat la iniţiativa Uniu­nii Sovietice. Dar forţele păcii sint mai puternice decit forţele războiului. Politica dusă de sta­tele socialiste pentru salvarea omenirii de grozăviile unui nou război se bucură de simpatia şi sprijinul maselor populare tot mai largi. In toate ţările se dez­voltă tot mai mult unitatea cla­sei muncitoare şi a organizaţiilor sale sindicale in lupta pentru ză­dărnicirea planurilor negre ala imperialismului generator de răz­boaie, pentru pace şi colaborare internaţională. In fruntea mişcării popoarelor pentru pace şi progres din fiecare ţară stau partidele comuniste şi muncitoreşti care şi-au reafirmat în consfătuirile de la Moscova unitatea lor ideologică de nez­druncinat şi hotărîrea de a întări această unitate, care constituie o condiţie principală pentru victo­ria ideilor păcii şi socialismului în întreaga lume. De 1 Mai 1958 oamenii muncii din ţările socialiste şi din ţările capitaliste, din ţările coloniale şi din ţările care s-au eliberat de acum de robia colonială, cer îm­preună cu toate forţe­i progresu­lui, cu toţi cei cărora le este scumpă pacea şi viitorul omeni­rii, să înceteze experienţele cu armele nucleare, să fie oprită în­armarea cu arme atomice a Ger­(Continuare in pag. 2-a)

Next