Scînteia Tineretului, octombrie 1958 (Anul 13, nr. 2921-2947)

1958-10-01 / nr. 2921

s A IX-a aniversare a proclamării R. P. Chineze ADUNAREA FESTIVA DIN CAPITALA Marţi după amiază a avut loc în sala Teatrului C.C.S. din Ca­pitală adunarea , festivă organizată de Comitetul Executiv al Sfatului Popular al Capitalei şi Institutul român pentru relaţiile culturale cu străinătatea în cinstea celei de-a 9-a aniversări a Republicii Popu­lare Chineze. La adunarea festivă au luat parte tovarăşii Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Ale­xandru Drăghici, Constantin Pir­­vulescu, Dumitru Coliu, Leonte Râutu, Ion Gheorghe Maurer, Vladimir Gheorghiu, Gheorghe Stoica, membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernului şi ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, condu­cători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri superiori ai Forţelor Ar­mate ale R.P.R., oameni de şti­inţă şi artă, fruntaşi în producţie. Au luat parte, de asemenea, membrii delegaţiei Seimului R.P. Polone, în frunte cu mareşalul Seimului Czeslaw Wycecu, care face o vizită de prietenie în ţara noastră la invitaţia Marii Adunări Naţionale a R.P. Române. Au fost de faţă şefii unor mi­siuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpu­lui diplomatic. La masa prezidiului au luat loc tovar­ăşîi Alexandru Moghioroş, Ştefan Voitec, acad. Atanase Joja, acad. Mihail Raleă, Ke Bo­nian, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti, C. Paraschivescu-Bălă­­ceanu, Dumitru Diaconescu, Elena Lascu Iordăchescu, Aurel Mălnă­­şan, Dionisie Balaş, fruntaş în producţie la uzinele „Mao Tze­­dun“ şi Dumitru Hristea, fruntaş în producţie de la întreprinderea poligrafică nr. 4. Au fost intonate imnurile de stat ale R.P. Chineze şi R. P. Romíne. Adunarea festivă a fost deschi­să de acad. Mihail Ralea, vicepre­şedinte al Prezidiului Marii Adu­nări Naţionale, preşedintele I.R.R.C.S. Despre cea de-a 9-a aniversare a sărbătorii naţionale a Republicii Populare Chineze a vorbit C. Paraschivescu-Bălăcea­­nu, membru în Prezidiul Marii Adunări Naţionale. Primit cu căldură de asistenţă, a luat apoi cuvîntul Ke Bo-nian, ambasadorul extraordinar şi ple­nipotenţiar al R. P. Chineze la Bucureşti. Participanţii la adunare au ma­nifestat puternic pentru prietenia frăţească care uneşte poporul nostru de marele popor chinez pentru unitatea de granit a invin­cibilului lagăr al socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică. Ansamblul de cîntece şi dansuri „Ciocîrlia“ al Ministerului Aface­rilor Interne a prezentat apoi un program artistic festiv. Cuvîntarea tovarăşului C. Paraschivescu- Bal­ace­anu La începutul cuvîntării sale tov. C. Paraschi­vescu-Bălăceanu a spus : Alături de marele popor chinez, de popoarele frăţeşti din ţările socialiste sărbătorim astăzi cea de-a IX-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze. Acest eveniment istoric, care a adus o schimbare fundamentală în viaţa marelui popor chinez, de 600.000.000 oameni, a întărit con­siderabil forţele păcii şi socialismului, a dat noi imbolduri năzuinţelor spre libertate ale popoarelor oprimate. Victoria revoluţiei chineze a constituit un eve­niment de o uriaşă însemnătate istorică. Ea a dat cea mai puternică lovitură sistemului mondial al imperialismului după Marea Revoluţie Socia­listă din Octombrie, a sporit imens forţele socia­lismului, a făcut să crească valul luptei de elibe­rare a popoarelor. Vorbind despre succesele istorice dobîndite de (Continuare in pag. 4-a) Cuvîntarea tovarăşului Ke Bo-nian înainte de toate —a spus Ke Bo-nian, permi­­teţi-mi să vă exprim mulţumirile noastre cordiale pentru cinstea pe care ne-aţi acordat-o prin orga­nizarea acestei adunări festive consacrate celei de-a 9-a aniversări a proclamării Republicii Popu­lare Chineze. Prin mişcarea pentru reglementarea stilului de muncă, şi prin lupta împotriva elementelor de dreapta ce s-a desfăşurat în întreaga ţară anul trecut, poporul chinez, sub conducerea înţeleaptă a Partidului Comunist Chinez, a repurtat o victo­rie hotărîtoare în revoluţia socialistă pe frontul politic şi ideologic. Călăuzindu-se de principiul dezvoltării simultane a industriei şi agriculturii pe baza dezvoltării cu precădere a industriei grele, masele populare au obţinut într-un timp scurt realizări uimitoare. In anul 1958 — a arătat Ke Bo­nian — produc­ţia globală a cerealelor din ţara noastră va ajunge la 300-350 milioane tone, faţă de 1­5 milioane tone (Continuare in pag. 4-a) Prezidiul adunării festiva EROICUL POPOR CHINEZ­­construieşte neabătut SOCIALISMUL 1 Octombrie simbolizează pentru marele popor chinez cel mai însem­nat eveniment din istoria sa multimilenară. Se împlinesc 9 ani de la proclamarea Repu­blicii Populare Chineze. Victoria revoluţiei populare şi a războiului de eliberare dus cu neasemuit eroism de către poporul chinez, sub con­ducerea marelui şi încercatu­lui Partid Comunist Chinez a constituit un eveniment de însemnătate istorică mondială. • Poporul chinez a pus capăt pentru totdeauna jugului capi­talului străin, dominaţiei cla­selor exploatatoare. China a sfărîmat cătuşele dependenţei ei faţă de puterile imperialis­te, devenind dintr-un obiect de jaf imperialist, o mare forţă politică, un puternic factor de pace şi stabilitate în Asia şi în întreaga lume. Aplicînd cu înţelepciune ge­niala învăţătură marxist-leni­­nistă, la condiţiile specifice Chinei, Partidul Comunist Chinez, condus de Comitetul său Central în frunte cu tova­răşul Mao Tze-dun, a mobi­lizat poporul la înfăptuirea unor profunde transformări revoluţionare în ţară. In cei 9 ani care s-au scurs, R. P. Chineză a obţinut remarcabile succese în toate domeniile de activitate. In prezent, poporul chinez se află în perioada celui de-al doilea plan cincinal. El s-a angajat cu avint in rezolva­rea unor noi şi importante sarcini. După cum se ştie, R.P. Chine­ză şi-a propus să ajungă şi să depăşească în 15 ani, şi chiar într-un termen mai scurt, Anglia, în producţia principalelor categorii de pro­duse industriale şi în primul rînd la oţel. Acest obiectiv a devenit o cauză a întregului popor. Producţia de oţel a crescut într-un ritm rapid şi este prevăzut ca ea să depă­şească la sfirşitul anului cu­ ,­rent cu 7,1 milioane tone cele 10 milioane tone de oţel ini­ţiale, ceea ce înseamnă o­­ creştere de peste 90 la sută­­ faţă de anul trecut. De pe a- q cum­ se aşteaptă ca producţia­­ de oţel a anului viitor să fie q de peste 20 milioane tone (a-­q­nul trecut Anglia a produs 22­0 milioane tone de oţel). Şi în o alte domenii aie producţiei o industriale, R.P. Chineză obţi- (i ne succese însemnate.­­ Considerabilul avînt al in-­­ dustriei a dus la dezvoltarea­­ rapidă a agriculturii. Satul­­ chinez are astăzi o înfăţişare (J nouă. Cooperativizarea agri- 2 9 culturii a fost factorul esenţial rj care a dus la obţinerea unor 0 mari producţii de cereale. La 0 grîu producţia globală a R.P. (? Chineze este apreciată la­­ 36.500.000 tone, ceea ce în­­on­seamnă o depăşire cu 1.920.000­­ tone a producţiei de grîu a (? S.U.A. Astfel, R.P. Chineză (? ocupă locul al doilea din­­ lume, după Uniunea Sovieti- v că, în ceea ce priveşte produc- y­ţia de grîu.­­? Creşterea multilaterală şi v continuă a producţiei agrico- v le, precum şi ridicarea rapidă V a nivelului de conştiinţă poli-­­ tică a celor 500 milioane de V ţărani chinezi, constituie baza­­ principală a creării şi dezvol- V tării de comune populare mari­­ şi complexe. înfiinţarea comu- mu nelor populare va avea drept a urmare accelerarea ritmului­­ construcţiei socialismului în b R.P. Chineză. A R.P. Chineză este hotărîtă a să-şi apere cu fermitate toate A cuceririle sale revoluţionare şi ^ nici o forţă din lume nu o q poate împiedica să meargă pe /A drumul ales, al construirii so- A ciatismului. q Rolul şi prestigiul în viaţa A internaţională a R.P. Chineze , ca mare putere, creşte pe zi ce 4 trece. R.P. Chineză este recu- q noscută de state a căror popu- g laţie, împreună cu populaţia q R.P. Chineză, constituie 60 g la sută din întreaga omenire, b De mai bine de o lună de b „Scînteia tinerelului“ . (Continuare in pag. 4-a) () TELEGRAMA Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al­ Partidului Comunist Chinez Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari­­ din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăși, Cu prilejul marii sărbători naționale a poporului chinez frate — cea de-a IX-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze — îr­ numele Comitetului Central al P.M.R., al guvernu­lui R.P.R., al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R. şi al întregului popor român, vă transmitem dv. şi prin dv. întregului popor chinez un călduros salut frăţesc şi cele mai sincere felicitări. Poporul chinez strîns unit în jurul gloriosului Partid Comunist Chinez şi guvernului Republicii Populare Chineze a obţinut stră­lucite şi hotărîtoare victorii pe drumul construirii socialismului în patria sa liberă şi independentă. Oamenii muncii din ţara noastră urmăresc cu caldă simpatie frăţească avîntul fără precedent al industriei şi agriculturii, înflorirea culturii, ridicarea nivelului de trai al poporului. Marile realizări ale poporului chinez precum şi lupta sa nobilă pentru apărarea şi consolidarea păcii şi securităţii in Asia şi în întreaga lume au sporit imens prestigiul şi autoritatea R.P. Chi­neze, căreia îi revine un rol de seamă in rezolvarea problemelor internaţionale, împreună cu celelalte ţări frăţeşti. China populară aduce o contribuţie de preţ la întărirea continuă a unităţii indestructibile a lagărului socialist în frunte cu U­.R.S.S. Poporul român îşi exprimă deplina sa solidaritate cu lupta Chi­nei populare pentru apărarea drepturilor ei legitime asupra teri­toriilor chineze — Taiwanul şi insulele din strîmtoarea Taiwanului, împotriva acţiunilor agresive ale S.U.A. care primejduiesc pacea în Extremul Orient şi în întreaga lume. In această zi de sărbătoare vă dorim dv. şi poporului chinez noi victorii în construirea socialismului în marea dv. ţară. Trăiască în veci prietenia dintre popoarele romín şi chinez. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romíne Proletari din toate tîriîe, vHiff-vf f Organ Central al Uniunii Tineretului Muncito Anul XIV, Seria Il-a, Nr. 2921 4 PAGINI — 20 BANI Miercuri 1 octombrie 1958 Expoziţia „Saltul măreţ al Chinei populare în construirea socialismului“ Cu prilejul celei de-a 9-a ani­versări a proclamării R.P. Chineze, marţi s-a deschis la Casa priete­niei romîno-sovietice, sub auspici­ile Institutului român pentru rela­ţiile culturale cu străinătatea, ex­poziţia „Saltul măreţ al Chinei populare în construirea socialis­mului". Expoziţia oglindeşte, prin nu­meroase fotografii, succesele ob­ţinute de poporul chinez în dome­niul construcţiei socialiste. Sunt înfăţişate marile întreprinderi in­dustriale ale Chinei populare: com­binatul metalurgic de la Anşan, uzina de lămpi electronice din Pe­kin, oţelăria nr. 6 din Şanhai, u­­zina constructoare de maşini din Senian, cocseria combinatului me­talurgic din Uhan, prima fabrică de automobile etc. Sunt prezentate de asemenea fo­tografii care reflectă dezvoltarea impetuoasă pe care a luat-o agri­cultura în anii puterii populare în R.P. Chineză. Viaţa ştiinţifică, culturală şi ar­tistică din R.P. Chineză, în conti­nuă dezvoltare, este ilustrată prin panouri înfăţişînd aspecte din ac­tivitatea Academiei de Ştiinţe a R.P Chineze, din şcoli şi institu­te de învăţămînt superior, din do­meniul teatrului, operei etc. (Agerpres) . Pagina 2-a Succes în noul an universitar Pagina 4-a A IX-a aniversare a Republicii Populare Chineze Citiţi în numărul de azi FIECARE STUDENT-luptător înaintat CAUZA "SOCIAUSMULUI A­zi se deschid din nou uşile aulelor şi amfiteatrelor. Din nou în facultăţi şi institute îşi ocupă locul fiii poporului muncitor, cei care se pregătesc cu perseverenţă să devină buni specialişti, participanţi activi la opera de construire a socialis­mului în patria noastră. An de an munca acestora devine tot mai rodnică, pe măsura creşterii conştiinţei lor patriotice, socialiste, pe măsură ce înţeleg mai profund că marea fericire de a învăţa în condi­ţiile create astăzi de către partid, a fost plătită cu eforturi şi sacrificii de părinţii lor, de întregul popor — eforturi şi sacrificii ce incumbă o înaltă datorie de onoare. Studenţii noştri învaţă azi stăpîniţi de gîndul că efortul lor trebuie să corespundă înaltelor cerinţe ale societăţii noastre socialiste. In acest spirit îi educă pe studenţi şi organizaţiile U.T.M., sub conducerea şi îndrumarea părintească a organizaţiilor de partid. Noul an universitar care începe, aduce în faţa organizaţiilor U.T.M. şi a asociaţiilor studenţilor, în faţa tu­turor studenţilor şi sarcini noi, spo­rite. Organizaţiile U.T.M. sînt che­mate să desfăşoare o activitate tot mai intensă, menită să dezvolte la studenţi o puternică conştiinţă politică, să-şi aducă aportul lor la formarea unor in­telectuali devotaţi poporului nostru muncitor, care să-şi dăruiască forţele, pregătirea lor, cauzei socialismului. Activitatea organizaţiei U.T.M. tre­buie să fie pătrunsă de un puternic spirit partinic, să fie călăuzită în permanenţă­, de ideologia marxist-feni­­nistă. În rîndul studenţilor trebuie dezvoltat sentimentul dragostei faţă de Partidul Muncitoresc Romin, faţă de regimul nostru democrat-popular şi de patria noastră socialistă. Organiza­ţiile U.T.M. trebuie să desfăşoare o activitate menită să ajute studenţi­lor să cunoască politica partidului şi guvernului nostru, să-i mobilizeze să participe activ, încă de pe băncile fa­cultăţilor, la munca constructivă a poporului. O asemenea activitate va duce la creşterea conştiinţei politice a studenţilor noştri, la ridicarea comba­tivităţii lor faţă de manifestările duş­mănoase, faţă de influenţele ideo­logiei burgheze retrograde idea­liste, naţionaliste şi mistice, la consacrarea şi mai deplină a în­tregii lor munci cauzei constru­irii socialismului în patria noa­stră. In ce priveşte Invăţămintu politic de organizaţie în facultăţi va trebui să existe o preocupări continuă pentru îmbunătăţirea calitativă a nivelului conferinţe­lor. Organizaţiile U.T.M. trebuie să solicite şi pe mai departe aju­torul cadrelor didactice, al unor tovarăşi cu o înaltă pregătire, care să le vorbească studenţilor despre problemele pevăzute în cadrul ciclului de conferinţe. De asemenea, să desfăşoare o largă muncă de agitaţie printre ute­­mişti şi studenţi pentru ca aceştia să studieze bibliografia recoman­dată şi să se pregătească serios pentru discuţiile ce­ vor avea loc. Organizaţiile U.T.M. vor trebui să lupte hotărit împotriva oricăror ten­dinţe de formalism în organizarea şi desfăşurarea ciclului de conferinţe. Paralel cu organizarea acestui ciclu, pot şi trebuie să se organizeze acţiuni care să întregească activitatea educativ-politică în rîndul studenţilor. Informările politice, de pildă, trebuie organizate cu mai mare discernămînt iar conţinutul lor trebuie îmbunătăţit. Ele trebuie să ţină pasul cu evenimentele interne şi internaţionale de actualitate. Aceasta se va putea realiza în măsura în care organizaţiile U.T.M. vor şti să ceară sprijinul or­ganizaţiei de partid şi a cadrelor de ştiinţe sociale, a tuturor cadrelor di­dactice competente, bine pregătite din punct de vedere politic şi ideologic. Conferinţele pe teme propagandistice, întîlniri cu tovarăşi cu munci de răs­pundere din aparatul de stat şi de partid, simpozioane — iată forme care trebuie folosite mai intens în scopul educaţiei comuniste a studenţilor. Şi in acest an universitar organi­zaţiile U.T.M. şi asociaţiile studenţi­lor trebuie să fie preocupate de orga­nizarea diferitelor acţiuni care să în­tărească la studenţi sentimentul pa­triotismului socialist, al dragostei faţă de patrie, faţă de poporul muncitor, să-i ajute să cunoască şi să preţui­ască trecutul de luptă al partidului clasei muncitoare şi al poporului nostru. Trebuie să crească interesul studenţi­lor pentru a cunoaşte frumuseţile patriei, realizările şi construcţiile de seamă din b anii regimului democrat­­popular. In acest scop să se organi­zeze vizite, excursii cu caracter ştiin­ţific, expuneri etc. Tradiţia bună, în­cetăţenită în activitatea organizaţiei U.T.M. şi a asociaţiilor studenţilor, de a organiza acţiuni prin care studen­tul să participe direct şi efectiv la viaţa constructivă a poporului, trebuie continuată. Studenţii să fie mobilizaţi şi pe mai departe să participe la ac­ţiunile obşteşti, la muncă voluntară pe (Continuare in pag. 2-a) LA DESCHIDEREA unui nou an de studiu în învăţămîntul I., superior Cuvîntarea rostită la posturile noastre de radio şi televiziune de tov. acad. A. JOJA, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul Invățămîntului şi Culturii Noul an universitar care Începe la 1 octombrie este întîmpinat cu bucurie şi însufleţire de cadrele didactice, studenţi şi toţi lucrătorii din învăţă­­mîntul superior. La această bucurie participă întregul nostru po­por muncitor, care sprijină şi urmăreşte cu viu interes înflorirea şcolii noastre superioare în care se pregătesc cadre cu înaltă calificare ieşite din rîndurile fiilor, oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Prin grija Partidului­­Muncitoresc Român şi a guvernului Republicii Populare Romíne şi ca ur­mare a succeselor dobîndite de poporul nostru în toate domeniile de activitate, învăţămîntul supe­rior s-a dezvoltat considerabil în anii regimului democrat-popular, devenind, prin cadrele de spe­cialişti formate şi prin activitatea de cercetare ştiinţifică, un factor activ în lupta pentru transfor­marea societăţii pe baze noi socialiste. Importante documente de partid şi de stat au asigurat învăţămîntului superior o orientare justă în direcţia sarcinilor care i-au revenit în diferite etape şi au stabilit perspectivele lui de dezvol­tare. învăţămîntul superior a fost reorganizat prin aplicarea legii pentru reforma învăţămîntului din 1948, pentru a corespunde menirii sale de a pregă­ti cadre cu înaltă calificare, necesare construirii bazei economice a socialismului şi desfăşurării re­voluţiei culturale în ţara noastră. Fundamentat pe învăţătura marxist-leninistă, în­­văţămîntul superior a dobîndit o orientare realist­­ştiinţifică şi a contribuit la creşterea unei noi in-­­telectualităţi educate în spiritul patriotismului so­cialist şi al internaţionalismului proletar, în spi­ritul dragostei pentru popor şi munca lui crea­toare. Deosebit de importantă pentru ridicarea calităţii învăţămîntului nostru superior este Hotărîrea Bi­roului Politic al C.G. al P.M.R. din iunie 1956, cu privire la unele măsuri de îmbunătăţire a muncii politico-educative in rîndul studenţilor, a cărei aplicare a condus la obţinerea unor însem­nate realizări în educaţia comunistă a tineretului universitar. O­ etapă hotărîtoare în dezvoltarea şcolii noastre superioare o marchează apariţia şi aplicarea Ho­­tărîrii C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. din iunie 1957, cu privire la îmbunătă­ţirea învăţămîntului superior. Consolidînd și dez­ (Continuare in pag. 2-a)

Next