Scînteia Tineretului, septembrie 1959 (Anul 14, nr. 3203-3228)

1959-09-01 / nr. 3203

Campioni ai Spartachiadei Acum citeva luni sute de mii de tineri, pionieri şi şco­lari din ţara noastră, s-au avîntat cu entuziasm la startul întrecerilor primei etape a ce­lei de-a IV-a ediţii a Sparta­­chiadei de vară a tineretului şi a primei Spartachiade a pionie­rilor şi şcolarilor. Mulţi dintre ei erau debutanţi, fie la atle­tism, tir, înot, volei sau hand­bal şi cum era şi firesc de alt­fel primul concurs nu i-a scu­tit de emoţii. De-a lungul în­trecerilor cei mai buni au în­vins emoţiile, lipsa de expe­rienţă, afirmindu-se pe parcurs ca sportivi dotaţi, cucerind dreptul de­ aşi disputa întîieta­­tea în întrecerile finale ale acestor două mari competiţii sportive de masă. Şi de astă dată cei mai buni, dintre cei mai buni au izbutit să învingă, cucerind titlul de campioni ai Spartachiadei. Majoritatea tine­rilor campioni sunt reale spe­ranţe ale sportului romînesc într-o disciplină sau alta, fapt care confirmă încă odată rolul competiţiilor sportive de masă, în descoperirea elementelor ti­nere dotate. Pe cîţiva dintre aceşti ti­neri cîştigători ai primului titlu de campioni ai Spartachiadei, vi-i prezentăm convinşi că des­pre numele lor, despre noile lor performanţe vom auzi în curînd Atletul MIHAI CIBU — elev în Oraşul Stalin, campion al Spartachiadei tineretului în pro­ba de 100 m. plat juniori, luptătoarea RODICA MUN­TEANU, elevă, oraşul Bucu­reşti, componentă a ştafetei 4­160 m., campioană a primei Spartachiade a pionierilor şi şcolarilor Atletul DUMITRU RADUQA­­NU ■— tînăr ţăran muncitor din raionul M­urgeni — cam­pion al Spartachiadei tineretu­lui în proba de 1.000 m. plat Aruncătorul de greutate LAU­­RIAN DOBROTĂ, educator intr-o şcoală profesională din oraşul Sibiu, campion al Spar­tachiadei tineretului în proba de aruncare a greutăţii seniori. Mai mulţi atleţi juniori! Ultima ediţie a Spartachiadei de vară a tineretului, precum şi o seamă de alte competiţii spor­tive de masă printre care cam­pionatele şcolare de atletism au prilejuit afirmarea unor elemente tinere deosebit de dotate. Mihai Calnicov, Eliza Sot, Mihai Cibu, fraţii Kinceş, Afanasie Savin, Dumitru Asta­­fiei, Mircea Axente, Smaranda Poenaru, Simona Dăscălescu şi mulţi alţii au demonstrat prin performanţele realizate în dife­rite concursuri că in foarte scurtă vreme, vor putea deveni sportivi de frunte ai ţării noa­stre în această disciplină. Ase­menea constatări îmbucurătoare ne-a fost dat să facem de multe ori în ultimii ani. Urmarea fi­rească ar fi fost ca de la an la an lotul republican de atletism să cuprindă nume noi, care să se afirme prin depăşirea graniţei performanţelor înaintaşilor lor. Dar... lucrurile nu stau tocmai aşa. In ultimii doi, trei şi chiar cinci ani, în lotul naţional au fost promovaţi puţini juniori. Cum se explică această situa­ţie ? In legătură cu aceasta ne-am adresat tovarăşului FLO­RIAN LASLAU, secretar general al Federaţiei române de atletism. — Chestiunea în discuţie preo­cupă îndeaproape federaţia de specialitate, ne-a mărturisit to­varăşul Florian Laslău şi prezintă două aspecte. In pri­mul rînd deficienţele pornesc de la faptul că un număr insufi­cient încă de asociaţii sportive au secţie de atletism. Astfel atle­tismul nu se bucură în multe oraşe ca de pildă : Timişoara, Constanţa, Craiova, Galaţi şi altele de o propagandă cores­punzătoare ; atletismul se prac­tică în aceste oraşe de cele mai multe ori sporadic, cu prilejul unor competiţii sportive de masă. O seamă de elemente dotate care se remarcă cu prilejul acestor competiţii, ca şi o bună parte a masei largi de participanţi, intră după terminarea întrecerilor în... vacanţă, de multe ori totală chiar. Acolo însă unde asociaţiile sportive au secţii de atletism ca, de pildă la Reşiţa, Hunedoara în cadrul asociaţiilor sportive ale marilor combinate metalurgice şi siderurgice, la Oraşul Stalin unde Clubul sportiv şcolar „Lu­ceafărul" dispune de o puternică secţie de atletism, la Bucureşti unde de asemenea Clubul sportiv şcolar este o adevărată pe­pinieră a atletismului nostru, sunt crescuţi juniori talentaţi. Aşadar, consider că prima la­cună care stînjeneşte încă pro­pagarea tot mai largă a atletis­mului în rândurile juniorilor o constituie lipsa secţiilor de atle­tism din cadrul unor asociaţii sportive. in legătură cu aceasta aş vrea să subliniez faptul că o serie de comitete orăşeneşti U.T.M. se ocupă încă slab de sprijinirea­ comitetelor U.C.F.S., a asociaţiilor sportive în dezvol­tarea atletismului în rindul ju­niorilor. A doua lacună se referă în­deosebi la pregătirea juniorilor afirmaţi cu prilejul unor con­cursuri de amploare. Odată afir­mat ca talent, juniorul trebuie să beneficieze de un program de pregătire care să-l asigure în primul rînd o proporţională dez­voltare fizică. Apoi, neîndoielnic, programul trebuie să cuprindă lecţii de antrenament care să Convorbire cu tovarăşul Florian Laslău, secretar general al Federaţiei române de atletism dezvolte calităţile fizice recla­mate de pro­ba căreia s-a dedicat juniorul: forţă şi viteză pen­tru aruncători, elan şi vi­teză pentru săritori, rezistenţă pentru alergătorii de fond etc. Dacă aceste cerinţe sunt respec­tate şi îndeplinite în taberele centrale organizate de federaţie pentru juniori, nu acelaşi lucru se întîmplă pe plan local în ca­drul secţiilor de atletism. De aceea cînd o seamă de atleţi ju­niori cu perspective sunt chemaţi în loturile reprezentative în ve­derea unor competiţii internaţio­nale, avem surpriza de a găsi pe o bună parte din ei sub forma corespunzătoare. Asemenea con­statări s-au făcut în preajma ve­rificării lotului de juniori ce tre­buia să participe la triunghiu­larul de atletism R. P. Polonă— R. Cehoslovacă — R. P. Romina, unde cei mai mulţi atleţi selec­ţionaţi s-au prezentat cu o pre­gătire insuficientă. O parte din­tre aceşti juniori au avut după primul antrenament febră mus­culară, ceea ce indică că în aso­ciaţiile sportive au efectuat an­trenamente slabe, de o mediocră intensitate. Mulţi dintre aceştia, dacă nu toţi, sunt pregătiţi de antrenori foarte bine calificaţi: Al. Pandele, Dr. V. Arnăutu, an­trenor I. Buzdugan etc. Lipsa de grijă a acestor antrenori pentru pregătirea fizică a elevi­lor lor S. Beker, B. Karoly, fraţii Kinceş etc. ne-a privat de alcătuirea unui lot şi mai valoros al ţării pentru această întîlnire (în care dealtfel după cum se ştie am obţinut rezultate neco­respunzătoare). Şi nu-i de mi­rare astfel că o seamă de ju­niori talentaţi dispar înainte de a se consacra cit de cit. — Ce măsuri preconizează fe­deraţia de atletism pentru lichi­darea acestor lacune ? D­in vederea dezvoltării pe bază de masă a atletismului, a creşterii îndeosebi a numărului juniorilor, s-a stabilit deja îm­preună cu Ministerul învăţă­­mîntului şi Culturii un plan de măsuri în scopul propagării atle­tismului în rindurile elevilor din şcolile elementare, medii şi pro­fesionale. Pe această linie încă din primele zile ale anului şco­lar vor fi organizate o seamă de întreceri atletice cu caracter de masă în scopul formării la elevi a gustului pentru atletism. Cât priveşte mărirea număru­lui de asociaţii sportive cu secţii de atletism, aceasta priveşte in mod special comisiile regionale, orăşeneşti şi raionale ale U.C.F.S. Un rol hotărîtor în scopul pro­pagării atletismului mai cu sea­mă în rîndurile tinerilor munci­tori, il au şi organizaţiile de bază U.T.M. precum şi comitetele oră­şeneşti U.T.M. care trebuie să sprijine mai activ organele U.C.F.S. în această direcţie. Negreşit, federaţia va lua mă­surile cuvenite faţă de antreno­rii care nu dovedesc cuvenita grijă pentru pregătirea junio­rilor. Pe de altă parte vom lărgi mai mult frontul pregătirii ca­drelor calificate, prin formarea de noi şcoli şi cursuri care să asigure asociaţiilor, cluburilor sportive noi contingente de in­structori, antrenori şi profesori de specialitate. •Suntem­ convinşi că în acest fel se vor asigura condiţii din ce în ce mai bune pentru dezvoltarea tot mai largă a atletismului în rindul juniorilor. R. VASILE Pentru onoarea uzinei . Atunci cînd susţinem o în­­tîlnire de fotbal, fie chiar ami­cală, îmi spunea deunăzi tînărul că liter Torniţă Oprea, de la Uzi­nele „I. C. Frimu“-Sinaia, căpi­tanul echipei, cei unsprezece ju­cători au un singur nume, cel al uzinei. Logica aceasta este firească. Sportivii se bucură de încrede­rea de a reprezenta pe terenul de sport cele citeva mii de mun­citori ai uzinei. — Dacă unul dintre apără­tori, mijlocaşi sau înaintaşi—îmi spunea mai departe căpitanul echipei — nu-şi respectă adver­sarii sau îşi dă aere de vedetă, nu ştirbeşte oare prestigiul uzi­nei, onoarea culorilor asociaţiei noastre sportive ? Evident. Nu-i de mirare, aşa­dar, că fiecare sportiv al uzinei —fotbalist, atlet sau voleibalist— nu uită pe terenul de sport că el este înainte de toate munci­tor la „I. C. Frimu”. Şi mi-a fost dat să aflu, că nu-i în firea căpitanului de echi­pă să se laude. Tînăra formaţie de fotbal a uzinei se află acum în categoria secundă de fotbal a ţării. Un succes, judecind după faptul că în această dispută au avut de înfruntat formaţii consa­crate. O altă performanţă a ti­nerilor fotbalişti de la „I. C. Fri­mu”, constă într-un fapt la pri­ma vedere insezisabil : nici un singur jucător n-a fost sancţionat pe parcursul trecutului campio­nat. Să nu credeţi cumva că toţi s-au născut sportivi disciplinaţi. Nici vorbă de aşa ceva. Şi-acum încă, muncitorii uzinei, utemişti­ şi colegii săi de echipă mai sunt supăraţi pe lăcătuşul Vasile Pe­­trescu, centrul înaintaş al echi­pei de fotbal ,­ „vedeta noastră“, cum îi mai spun încă unii, după cum se intitula un articol scris de un grup de muncitori la ga­zeta de perete a uzinei. Ei nu pot uita aşa de uşor că unul din­tre sportivii uzinei s-a arătat a fi pe terenul de sport un îngîm­fat, un indisciplinat. — Sportivii noştri preţuiesc onoarea uzinei, i-au spus ute­­iniştii în adunarea generală în care a fost discutată atitudinea lui Vasile Petrescu, care din pă­cate nu era la prima abatere de la comportarea demnă a unui sportiv. Te-ai crezut „buricul pămîntului“ şi­ ai uitat că mulţi alţi sportivi ai uzinei sunt talen­taţi. Priveşte-i pe strungarii Con­stantin Dragomir şi Ion Staicu vicecampioni naţionali la bob, pe instalatorul Mihai Bucur vice­­campion al ţării în proba de sla­lom special juniori, pe strunga­rul Nicolae Potacu, care a adău­gat în palmaresul sportiv al uzi­nei şi victorii internaţionale , lo­cul II în proba slalom uriaş al concursului internaţional din Un­garia. In fiecare întrecere ei au luptat cu multă voinţă şi dîrze­­nie. Aminteşte-ţi de exemplu, de colegul tău de echipă, Dumitru Vîlceanu, care deşi accidentat n-a vrut să-şi părăsească tovarăşii tocmai într-un meci greu. Victo­riile cucerite de sportivi, sunt victorii ale uzinei, ale noastre şi pentru asta îi preţuim cu toţii. Utemiştii l-au trezit la vreme pe Vasile Petrescu din îngîmfare. Prima confirmare : sîrguinţa cu care se antrenează în vederea în­ceperii campionatului categoriei B de fotbal. — Măi băieţi, le spune el co­echipierilor, anul acesta trebuie să cucerim primul loc. Şi n-ar fi exclus ca în palma­resul sportivilor uzinei (echipa de volei băieţi — campioană ra­ională, 3 vicecampioni ai ţării la ski, titluri cucerite în anul a­­cesta, 23 sportivi clasificaţi) să fie adăugată şi această perfor­manţă. Mai trebuie reţinut un fapt. Se remarcă un raport direct între sport şi producţie, între atitudi­nea de sportiv și cea de munci­tor. Sportivii Constantin Drago­mir, strungar, Ion Staicu, strun­gar, Mihai Bucur, instalator, Ni­colae Potacu, strungar, Ion Pan­­ţîru, strungar, Al. Horvat, teh­nician, Dumitru Vîlceanu, vopsi­tor, Oancea Mircea, strungar (lista aceasta rămîne incomplec­­tă) sunt fruntaşi în producţie, muncitori cu o înaltă calificare. Un amănunt ar fi edificator. Bo­­berii concurează pe boburi de construcţie proprie , executate în timpul liber din materiale economisite. Pentru a nu între­rupe antrenamentele nici în timpul verii ei au adoptat la câ­teva boburi, în locul şinelor, roţi de cauciuc. Astfel sezonul de iarnă îi va găsi bine pregătiţi, gata pentru startul întrecerilor. Pentru ei, pentru toţi sportivii de la „I. C. Frimu”-Sinaia, pres­tigiul mărcii uzinei, onoarea co­lectivului sportiv, sunt deopotrivă lucruri de mare preţ. VAL. PIETREANU Duminica Simion Ismailciuc campion european Duminică pe lacul Bertrasse, din apropiere de Duisburg (R.F. Germană), vîslașul român Simion Ismailciuc a adus o nouă victorie culorilor sportive ale patriei noa­stre, cucerind titlul de campion european în proba de canoe sim­­plu-viteză. In ultimii ani pescarul din Delta Dunării era cunoscut şi apreciat de specialiştii străini ca un protagonist al probelor de fond unde, alături de coechipie­rul său D. Alexe, reuşise să-şi înscrie numele pe lista campioni­lor europeni, mondiali şi olimpici în probele de dublu. La Duisburg talentatul canoist român s-a ară­tat că este capabil de perfor­manţe de răsunet şi nu întrecerile de viteză, unde a demonstrat o înaltă măiestrie. Chiar de la începutul cursei, Ismailciuc a preluat conducerea Vîslind cu multă forţă şi într-un ritm susţinut, campionul român a reuşit să respingă atacurile prin­cipalilor săi adversari Party (R. P. Ungară) şi Beliaiev (U.R.S.S.), trecind primul linia de sosire cu un avans de aproa­pe 4”. Cu mult succes a evoluat şi e­­chipajul nostru de dublu Calinov- Sidorov, clasat pe locul II în pro­ba de canoe dublu viteză (1.000 m) şi locul 3 în proba de fond. Un alt echipaj al ţării noastre­­— D. Alexe—A.­iscovici — a o­­cupat locul III în proba de canoe dublu viteză. Campionatele europene de tir în oraşul Milano au început du­minică campionatele europene de tir. Trăgători din 20 de ţări vor concura aici la armă calibru re­dus, pistol viteză şi pistol preci­zie. La prima probă 60 de focuri poziţia culcat au participat peste 70 de concurenţi. O foarte bună com­portare­ a avut trăgătorul nostru N. Rotaru care a ocupat locul IV cu performanţa de 590 p. La proba de talere, aruncate din şanţ după 50 de talere conduce reprezentantul echipei bulgare Malţev. Trăgătorii noştri I. Du­­mitrescu şi Gh. Enache au tota­lizat 48, şi respectiv 47 de puncte. S-au încheiat jocurile internaţionale săteşti în oraşul Pleven din Bulgaria şi au încheiat întrecerile interna­ţionale săteşti ale celei de a patra ediţii. O bună comportare a avut reprezentanta noastră O. Cataramă , care a ocupat locul 1 la disc pre-­­­cum şi Vamoş care­­a cîştigat cursa­­ de 1.500 metri. La aceste între­ceri sportivii români au cucerit 19­­ medalii. Tradiţionalele întreceri „Cupa Jadran“ la lupte la care au par­­ticipat formaţii din 11 ţări au luat sfîrşit. Luptătorii români au reu­şit să ocupe locul II în această întrecere la trei puncte diferen­ţă de prima clasată, echipa Tur­ciei. Aşa s-a marcat unul din golurii terenului, mingea interceptată lativei secunde a ţării noastre, venţia portarului printr-o acţiune pornită din colţul de unul dintre înaintaşii reprezen­­ţa intra în plasă, cu toată inter­­polonez. Foto : R. VASILE In Iugoslavia, luptătorii noştri pe locul II O imagine din prima etapă a Turului ciclist al R.P.R., desfăşurată duminică în Capitală, pe circuit închis şi cîştigată de Ion Stoica (Voinţa). Foto: VAL PIETREANU Nu odată în cursul desfăşură­rii unui meci de fotbal pe mar­ginea terenului de joc, vedem pe omul în trening care se a­­gită trăind alături de sportivi încercările şi emoţiile competi­ţiei. Acesta este antrenorul. A­­plauzele cu care sunt răsplătite măiestria şi virtuozitatea unui tî­năr fotbalist, buna lui pregătire şi atitudinea sa din care reiese un înalt spirit de sportivitate se adresează şi antrenorului său care deşi nu evoluează pe teren, poartă răspunderea comportării sub toate aspectele, a elevului pe care îl pregăteşte. Iubitorii de sport îşi amintesc plini de respect, de pildă, de fos­tul internaţional Remus Ghiuri­­ţan. Ani de zile fotbalist de frun­te, el este azi un destoinic an­trenor al clubului Rapid-Bucu­­reşti. Munca stăruitoare şi plină de abnegaţie a lui Remus Ghiu­­riţan a dat fotbalului nostru o serie de elemente valoroase, bine pregătite din punct de vedere tehnic avînd comportarea dem­nă a sportivilor de tip nou. Nu­mele tinerilor fotbalişti Leahe­vici, Mafteuţă, Milea şi alţii (unii au îmbrăcat recent pentru prima oară tricoul echipei naţionale) sunt strîns legate de ale antre­norului ceferist Remus Ghiuri­­ţan sub ochii atenţi ai căruia ei şi-au desăvîrşit timp de ani de zile pregătirea şi educaţia spor­tivă. Semnificativ în acest sens este şi exemplul comunistului Ion Mihăilescu, fost căpitan al echi­pei noastre reprezentative de fotbal. Modest şi stăruitor antre­norul Ion Mihăilescu s-a an­gajat să pregătească echipa „Bumbacul“ din campionatul orăşenesc de fotbal. Luptând cu perseverenţă împotriva unor men­talităţi retrograde existente ini­ţial în sinul acestei echipe care făceau pe unii jucători să se sus­tragă procesului muncii, să aibă manifestări vedetiste şi abateri de la morala comunistă, el a reuşit să promoveze în sinul for­maţiei „Bumbacul“ un spirit nou, sănătos, în care dragostea pentru sport să fie strîns îmbi­nată cu o atitudine corespunză­toare faţă de procesul de produc­ţie. Urmarea acestui spirit nou nu a întîrziat să-şi arate roadele. E­­chipa antrenată de Ion Mihăilescu a cucerit primul loc în competi­ţia la care concura. Sunt doar două exemple alături de care pot fi înscrise zeci şi sute de a­­cest fel şi din care rezultă dra­gostea cu care marea majoritate a antrenorilor noştri îşi înţeleg menirea de a ridica mereu noi elemente în fotbalul romînesc, de a pregăti cu dragoste şi răspun­dere tînăra generaţie de sportivi. Sunt însă şi unii antrenori a căror comportare nu se ridică la nivelul sarcinii de răspundere pe care trebuie s-o înfăptuiască, care prin atitudinea lor nu con­stituie un exemplu. De Ladis­­lau Silahi fostul internaţional îşi aminteşte cu uşurinţă orice iubi­tor de fotbal. Apreciat ca jucă­tor de fotbal cu experienţă i s-a încredinţat sarcina de a se ocupa de echipa de fotbal din Reşiţa. Departe de a justifica încrederea acordată, Ladislau Silahi a cobo­rît treptat scara descompunerii morale, s-a complăcut într-o stare de incorectitudine şi desfrîu. Pur­tător al unor mentalităţi înve­chite el a încetat să mai con­stituie un exemplu viu în faţa tinerilor fotbalişti care i-au fost încredinţaţi pen­tru a-i iniţia în tainele fot­balului, pentru a învăţa din ex­perienţa lui îndelungată de fot­balist internaţional. Stăpînit de preocupări meschine, lipsit de răspunderea propriei sale meni­ri, aceea de a contribui la ridi­carea fotbalului nostru, Ladis­lau Silahi a părăsit tabăra ace­lor care-şi dăruiau întreaga lor experienţă educării tinerei gene­raţii de sportivi, pornind pe un drum obscur şi lipsit de glorie. Exclus odată din viaţa sportivă pentru grave abateri de la nor­mele conduitei sportive, la stă­ruinţele lui şi datorită cali­tăţilor sale de vechi fotbalist, în mod excepţional, i-a fost ri­dicată suspendarea. Cu toate acestea el nu s-a dovedit demn de această încredere care-i dă­dea posibilitatea de a-şi pune întreaga lui putere de muncă în slujba nobilei misiuni de antre­nor. Manifestând aceleaşi prac­tici pentru care sportivii ceruseră odată îndepărtarea lui din rîndu­rile lor, de data aceasta ei l-au îndepărtat definitiv. Un alt exemplu de acest gen ni-l oferă antrenorul Ion Wet­­zer. Stăpînit de interese meschi­ne, punînd deasupra oricăror pre­ocupări avantajele materiale, Ion Wetzer n-a reuşit să se simtă a­­tras de nici unul din colectivele care îşi puneau speranţe în cu­noştinţele lui, care-i aşteptau sfa­turile şi voiau să înveţe din ex­perienţa sa. Intr-un răstimp destul de scurt el s-a perindat prin numeroase colective sportive, în Moineşti, Galaţi, Reşiţa etc. Ce pu­teau învăţa tinerii fotbalişti de la Ion Wetzer atîta timp cit el întreprindea acest „turneu“ în goana după „condiţii mai avanta­joase“? Ion Wetzer s-a manifestat ca un carierist, străin de simţul datoriei departe de a putea trăi adevăratele satisfacţii ale muncii pe care le încearcă orice antre­nor cinstit. Din păcate exemplele de mai sus nu constituie singurele de acest fel. Există încă unii antre­nori care nu înţeleg datori­a de onoare ce le revine în această muncă care cere multă responsa­bilitate. Pe de altă parte, o seamă de organizaţii de bază U.T.M. nu dovedesc suficient spirit de discernămînt politic atunci cînd îngăduie ca ase­menea elemente să se ocupe de pregătirea tinerilor sportivi. Antrenorul trebuie să fie un bun tehnician sportiv, dar în afară de aceasta şi un educator permanent al sportivului în spi­ritul comportării denine atît în sport cît şi în viaţa particulară. El trebuie să se caracterizeze printr-o comportare ireproşabilă, constituind un exemplu personal la faţa elevilor pe care-i pregă­teşte şi pe care trebuie să-i edu­ce ca sportivi înaintaţi ai zile­lor noastre, ca tineri frun­taşi, atît în producţie cât şi pe terenurile de sport. El trebuie să demonstreze prin conduita sa morală că este pur­tător al trăsăturilor înaintate, caracteristice sportivului de tip nou, pentru ca la rindul său să poată cere acelaşi lucru tine­rilor sportivi. El trebuie să inspire respect tinerilor jucă­tori prin întreaga sa compor­tare atît pe terenul sportiv cît şi în afara lui. Colegiile de antrenori de pe lingă consiliile regionale şi oră­­şăneşti U.C.F.S. au datoria să manifeste o mare exigenţă în munca de selecţionare şi promo­vare a antrenorilor. Ele trebuie să vegheze pentru ca cei cărora le revine sarcina de râspundere de a pregăti tineri sportivi să ofere garanţia morală cerută unui educator sportiv. Promova­rea antrenorului nu trebuie să aibă drept criteriu doar capaci­tatea sa sportivă. Antrenorul tre­buie să fie o pildă de moralitate şi cinste, un exemplu de conduită pentru elevii săi. El nu trebuie să se limiteze doar la pregătirea sportivă a elevilor săi, ci să ur­mărească felul în care aceştia se comportă în producţie şi în viaţa lor particulară. Organizaţiile U.T.M. şi aso­ciaţiile sportive trebuie să ur­mărească şi să sprijine activ munca antrenorilor pentru ca a­­ceasta să se poată desfăşura la nivelul responsabilităţii ce-i re­vine. E. PITULESCU Frumoasa comportare a fotbaliştilor noştri ) Varşovia : R.P. Romînă (A) —R.P. Polonă (A) 3-2. * Bucureşti: R.P. Romînă (B)—R.P. Polonă (B) 5-1. * Szczeczin : R. P. Romînă (tineret)— R.P. Polonă (tineret) 1­ & Bacău R.P. Romînă (juniori) —R.P. Polonă (juniori) 2-0. Fără îndoială că principalul eveniment sportiv al zilei de du­minică l-a constituit confrunta­rea echipelor noastre reprezenta­tive de fotbal A, B, tineret şi ju­niori cu formaţiile respective ale R.P. Polone. Bilanţul acestor con­fruntări ne-a fost favorabil în trei dintre cele patru întâlniri, victo­ria revenind formaţiilor noastre, iar una soldîndu-se cu un rezultat de egalitate. Principala întîlnire (de fapt, a­­ceasta a dat, şi cele mai multe griji iubitorilor de fotbal) a fost cea de la Varşovia unde prima noastră reprezentativă avea de sus­ţinut un greu examen în faţa se­lecţionatei R.P. Polone, care se prezenta la joc după o serie de rezultate foarte bune. Echipa noa­stră se prezenta la acest meci cu­­ formulă de atac modificată, în care apăreau doi tineri debutanţi, unul în postul de centru (Dridea) ,­ unul pe cel de inter (Seredai). Prima noastră formaţie a trecut cu succes acest examen , compo­nenţii ei văzîndu-şi răsplătită însu­fleţirea şi puterea de luptă, cu o victorie de prestigiu. Scorul de 3-2 cu care a luat sfîrşit această partidă înscrie în palmaresul no­stru internaţional un succes fot­balistic remarcabil şi demonstrează că avem elemente tinere dotate, care punînd în joc întreaga lor putere de luptă, acţionînd cu voinţă şi animaţi de dragostea fierbinte pentru culorile sportive ale patriei, pot obţine rezultate în măsură să ridice prestigiul in­ternaţional al fotbalului nostru. în Bucureşti a avut loc întrece­rea echipelor secunde, încheiată cu rezultatul de e-1, în favoarea reprezentativei noastre, scor care oglindeşte superioritatea echipei noastre, care a ieşit în evidenţă ,în mod categoric pe parcursul în­tregii partide. Alcătuirea forma­ţiei noastre secunde a fost privită de unii cu oarecare rezervă. Pre­zentam o apărare rutinată, ală­turi de o înaintare formată din tineri neconsacraţi care lăsau sus­piciuni asupra felului în care ur­mau să se descurce în faţa apără­torilor polonezi. Această înaintare (Haşoti, Rakcsi, Leahevici, Maf­­teuţă, Vasilescu) a desfăşurat însă un joc care a desfătat pur şi sim­plu pe spectatorii din tribunele stadionului Republicii. Practicînd un joc la permanentă mişcare, cu pase rapide, iniţiind acţiuni de mare spectaculozitate încheiate cu şuturi puternice la poartă, tinerii înaintaşi ai selecţionatei secunde, au depăşit de nenumărate ori ma­siva apărare poloneză. Portarul Granowschi a avut bune interven­ţii, de ultimă secundă. Mobilita­tea atacanţilor noştri (bine susţi­nuţi de linia de halfi) a permis apărării să joace relaxat şi sobru, să fie în permanenţă „odihnită“. Satisfacţia iubitorilor de fotbal a fost complectată de victoria cu 2-0, a juniorilor noştri obţinută la Bacău, după un meci în care tinerii noştri sportivi, au avut ini­ţiativa, precum şi de rezultatul de egalitate : 1-1 obţinut la Szczeczin de către reprezentativa noastră de tineret. Rezultatele obţinute dumi­nică ridică prestigiul fotbalului nostru pe plan internaţional. întrecerea atleţilor şcolari din Bucureşti şi Budapesta Timp de două zile Stadionul Ti­­neretului din Bucureşti a găzduit întrecerea atletică dintre Clubul sportiv şcolar din Capitală şi se­lecţionata şcolarilor din Buda­pesta, utit la fete cit şi la băieţi. După ultimele întreceri rezultatele sunt : 87-74 puncte în favoarea sportivilor români la băieţi şi 59- 34 puncte pentru oaspeţi în între­cerea fetelor. Jocurile mondiale studenţeşti In cadrul jocurilor mondiale studenţeşti care au loc în oraşul Torino echipa ţării noastre a reu­şit o frumoasă performanţă , ea s-a calificat în prima grupă a semifinalelor alături de reprezen­tativele studenţeşti ale R. P. Bul­gare, Italiei şi Franţei. In întîl­­nirile preliminare, sportivii noş­tri au dispus cu 3—1 de Brazilia şi cu 3—0 de Liban. Turul ciclist al t­. P. R. Desfăşurată luni în condiţii neobişnuit de grele, pe o ploaie torenţială, însoţită de un vînt pu­ternic, cea de-a ii-a etapă a tu­rului ciclist al R.P. Romíno a so­licitat eforturi extraordinare. Ultimii 15 km. sunt parcurşi pe întuneric la lumina farurilor ma­şinilor ce însoţesc caravana ci­­clistă. In pofida timpului ploios la Focşani o mulţime de spectatori aplaudă victoria la sprint a tînă­­rului Braharu (C.C.A.), care­ sa impune de puţin în faţa lui Şt. Poreceanu (Victoria). Iată clasamentul etapei: 1. I. Braharu, 2. Şt. Poreceanu acelaşi timp; 3. I Stoica acelaşi timp. Tot cu acelaşi timp a fost cronome­trat şi un pluton de 20 de aler­gători. In clasamentul general indivi­dual, după două etape conduce I. Stoica, urmat de Braharu, Şt. Poreceanu etc.

Next