Scînteia Tineretului, mai 1961 (Anul 17, nr. 3721-3745)
1961-05-03 / nr. 3721
Cuvintarea tovarăşului Chivu Stoica rostită la posturile noastre de radio şi televiziune Cu prilejul zilei de 1 Mai tovarăşul Chivu Stoica, membru al Biroului Politic şi secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a rostit la posturile noastre de radio şi televiziune următoarea cuvîntare: Dragi tovarăşi şi prieteni, oameni ai muncii din patria noastră, Poporul nostru sărbătoreşte astăzi, împreună cu popoarele ţărilor socialiste frăţeşti, cu oamenii muncii din întreaga lume, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, zi de luptă a clasei muncitoare pentru viitorul luminos al întregii omeniri, pentru pace, democraţie şi socialism. In această zi, in care poporul muncitor trece în revistă roadele minunate ale muncii sale entuziaste, permiteţi-mi ca în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Româe să transmit clasei muncitoare, ţărănimii muncitoare, intelectualităţii, întregului nostru popor un fierbinte salut şi felicitări pentru succesele obţinute în dezvoltarea economiei şi culturii, în lupta pentru desăvîrşirea construcţiei socialismului. Sărbătorim ziua de 1 Mai în condiţiile unui puternic avînt în munca întregului popor pentru îndeplinirea sarcinilor măreţe trasate de cel de-al II-Iea Congres al partidului. Pretutindeni pulsează viaţa nouă, se înalţă fabrici şi uzine, se construiesc cartiere întregi de locuinţe, pe ogoarele unităţilor socialiste din agricultură lucrează tot mai ■multe tractoare, combine şi alte maşini agricole, se schimbă întreaga înfăţişare a satelor. Poporul nostru liber şi stăpîn pe soarta sa a transformat Romînia într-o ţară socialistă cu o industrie în continuă dezvoltare, cu o agricultură în plin progres şi o cultură înfloritoare, întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai şi a glorioasei aniversări a partidului, în centrul căreia se află lupta pentru ridicarea calităţii produselor, s-a transformat într-o mişcare a întregului popor şi s-a concretizat în succesele obţinute in îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor prevăzute în planul de stat pe trimestrul 1 al acestui an, care a fost realizat in proporţie de circa 104 la sută. Volumul producţiei globale industriale este cu aproape 18 la sută mai mare faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Aceste succese sînt rezultatul muncii pline de avînt şi al priceperii clasei noastre muncitoare, care traduce în viaţă cu hotărîre şi consecvenţă politica partidului de industrializare socialistă a ţării. Realizări de seamă au fost obţinute şi în agricultură. Marea majoritate a ţăranilor muncitori, urmînd cu încredere calea arătată de partid, muncesc uniţi în gospodării colective şi întovărăşiri agricole. Harnica noastră ţărănime muncitoare a pornit cu multă însufleţire la efectuarea la timp şi în bune condiţii a lucrărilor agricole de primăvară, munceşte pentru sporirea continuă a producţiei vegetale şi animale, îşi făureşte condiţii de viaţă tot mai bune, asigurînd in acelaşi timp cantităţi sporite de produse agro-alimentare necesare industriei bunurilor de consum şi aprovizionării celor ce muncesc. Punîndu-şi talentul şi energia în slujba socialismului, intelectualitatea aduce un aport de preţ la dezvoltarea economiei naţionale, la îmbogăţirea patrimoniului nostru cultural, la răspîndîrea largă a culturii în masele poporului. Ca rezultat al succeselor obţinute im economie, în creşterea venitului naţional, partidul şi guvernul au înfăptuit o serie de măsuri menite să satisfacă tot mai deplin cerinţele materiale şi culturale ale oamenilor muncii. Salariul real a crescut in primul an al planului de şase ani cu 11 la sută, iar veniturile ţărănimii, realizate numai din vînzările de produse către stat, au fost de circa 9,5 miliarde Iei. In anul 1960 şi în primul trimestru al acestui an au fost construite din fondurile statului şi date în folosinţă peste 34.000 de apartamente. Elanul şi spiritul creator al celor ce muncesc, devotamentul lor faţă de cauza socialismului sunt chezăşie că planurile de dezvoltare economică şi de ridicare continuă a nivelului de trai vor fi şi în viitor îndeplinite cu succes. Tovarăşi, Sărbătorim anul acesta 1 Mai in condiţiile cînd sistemul mondial socialist exercită o înrîurire hotăritoare asupra evoluţiei societăţii omeneşti. Marile realizări ale Uniunii Sovietice în construcţia desfăşurată a comunismului, avîntul ştiinţei şi tehnicii sovietice, succesele remarcabile ale popoarelor din toate ţările socialiste în dezvoltarea economiei şi culturii demonstrează cu puterea faptelor superioritatea incontestabilă a socialismului asupra capitalismului. Creşterea impetuoasă a sistemului socialist mondial, unitatea şi coeziunea de nezdruncinat a ţărilor socialiste şi mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale sporesc influenţa ideilor socialismului în întreaga lume. In această primăvară care va rămine de-a pururi în amintirea popoarelor prin minunata victorie a omului comunist, care a pătruns pentru prima oară în Cosmos, mai strălucitoare ca oricînd luminează in inimile tuturor celor ce muncesc ‘încrederea nestrămutată în triumful cauzei comunismului — primăvara omenirii. (Continuare în pag. a 2-a) De 1 Mai, toţi cei ce muncesc — liberi sau încă exploataţi — popoarele de pe toate continentele bătrînei şi bunei noastre planete ( cum cu o duioşie şi o dragoste adine umană o munca Gagarin) îşi string mîinile într-o şi mai deplină frăţie şi tovărăşie de luptă pentru pace, pentru fericire şi bunăstare. De 1 Mai, patria noastră imbracă haina minunată, optimistă şi multicoloră a zilelor de sărbătoare. De 1 Mai, poporul muncitor a ieşit în stradă, cu tot ce-a realizat el mai bun şi mai frumos, cu visurile şi planurile sale de viitor cele mai apropiate, cu gîndurile sale cele mai nobile şi mai frumoase, gînduri de pace şi prietenie cu popoarele lumii, de solidaritate cu popoarele care luptă pentru independenţă şi libertate, de frăţie şi unitate cu popoarele puternicului lagăr al păcii şi socialismului. De 1 Mai, în întreaga ţară a fost sărbătoare. In toate oraşele şi satele patriei, pretutindeni, prin mitinguri şi demonstraţii, serbări şi manifestări artistice, poporul muncitor, toţi cei ce muncesc, au cinstit ziua de 1 Mai cu entuziasm, au trecut în revistă izbînzile cucerite pentru înfăptuirea marilor sarcini trasate de Congresul al III-lea al partidului, succesele obţinute în întrecerea socialistă în cinstea aniversării partidului. 1 Mai a fost un moment de trecere în revistă, de justificată mîndrie pentru ceea ce am realizat, un prilej de manifestare a hotărîrii de a ne dărui cu şi mai multă însufleţire forţele noastre cauzei socialismului şi păcii. Dar pentru a cunoaşte cum a sărbătorit ţara ziua de 1 Mai, te invităm, cititorule, la o călătorie prin oraşele ţării. BUCUREŞTIUL IN HAINE DE SĂRBĂTOARE încă din primele ore ale dimineţii, Bucureştiul se află în plină sărbătoare. Inveşmîntată în straiele multicolore ale noilor construcţii, Capitala republicii noastre a arborat pe schelele şi balcoanele noilor blocuri mii de drapele. La ora zece, oamenii muncii, mii de tineri urmăresc cu un deosebit interes, în faţa aparatelor de radio şi a televizoarelor, cuvintarea tovarăşului Chivu Stoica, membru al Biroului Politic şi secretar al C.C. al P.M.R., se bucură din inimă pentru salutul şi caldele felicitări adresate poporului muncitor de către partid şi guvern. Pe bulevardele Capitalei, întîlnim în grupuri, mii, zeci de mii de bucureşteni. Se citeşte în ochii fiecărui trecător bucuria muncii eliberate, a visurilor şi năzuinţelor realizate. Iată-i, mulţi se opresc în faţa noului bloc de pe bulevardul Magheru, pe care constructorii l-au terminat de finisat abia cu cîteva ore înainte. Este podoaba adusă de constructori pentru împlinirea cadrului festiv al acestei zile. Proaspătă, tinerească este în această zi şi imaginea noilor bulevarde deschise de pe Magistrala Nord-Sud pînă în cartierul Pieptănari, pline de optimism se ridică deasupra şoselei Mihai Bravu săgeţile de metal ale macaralelor. O adevărată bijuterie, noul cvartal din preajma noii clădiri a Circului de Stat, atrage mii de vizitatori. In bucuria şi admiraţia exprimată se citeşte uşor satisfacţia pe care o încearcă creatorii aflaţi în faţa propriilor opere : vizitatorii de azi sînt constructorii întîlniţi ieri pe schele, sunt muncitorii, tehnicienii şi inginerii întîlniţi zi de zi în halele imense ale uzinelor. Insatisfacţia şi bucuria unanimă pe care ei o trăiesc în această zi se exprimă recunoştinţa şi încrederea lor faţă de Partidul Muncitoresc Român, călăuză sigură pe drumul luminos al socialismului, faţă de Comitetul său Central, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. ...Iată-ne în sala de festivităţi a Şcolii medii nr. 13 din raionul 23 August. Bucuria generală a devenit cint, dani şi voie bună. Pe scenă au apărut echipele artistice ale întreprinderilor „Electroaparataj“, „Mătasea Populară“, ale Uzinelor „Republica“. Artiştii amatori interpretează cu mult talent cîntece închinate zilei de 1 Mai, celei de a 40-a aniversări a partidului. In forţa cîntecului, laminoriştii de la „Republica“ au adus ceva din căldura şi forţa cu care modelează metalul. Este ceva din energia şi hotărîrea laminoriştilor din brigada condusă de tînărul Gîscă Ion, care au reuşit să cîştige, în cinstea zilei de 1 Mai, întrecerea pentru cea mai bună brigadă de la laminorul de 3 toli. In cinstea zilei de 1 Mai, sectorul lor şi-a depăşit cu mult planul, dînd numai produse de calitate superioară. Este și această victorie un dar, asemănător cu acela al constructorilor, la întregirea peisajului festiv al zilei de 1 Mai. Cu cîteva zile înainte, Leu, Suhaciuc, Tănase şi ceilalţi membri ai brigăzii de la minorişti au luat hotărîrea să-şi exprime admiraţia faţă de oamenii sovietici dînd brigăzii lor numele primului om care a pătruns în Cosmos — Iuri Gagarin. Cu dragoste şi recunoştinţă se îndreaptă în această zi gîndurile tinerilor muncitori bucureşteni spre succesele muncitorilor sovietici. Numele primului cosmonaut îl vom auzi pe numeroase alte artere ale oraşului. La Universitate, lingă standul cu cărţi deschis de „Librăria noastră“ am participat la o dispută aprinsă: elevii unei şcoli profesionale stăruiau pe lingă bătrînul librar să le vîndă şi ultima carte poştală cu chipul cosmonautului. — Nu pot să v-o dau, înţelegeţi, le spunea librarul. Am vîndut cîteva sute de portrete, dar pe acesta l-am cumpărat eu. Pînă la urmă însă tot l-a dat. Ceva mai departe, în faţa uşii hotelului de lingă Cişmigiu, un mare grup de tineri bucureşteni înconjuraseră pe turiştii sovietici aflaţi într-o călătorie prin R.P.R. Se făceau schimburi reciproce de vederi, de ilustrare. Un tînăr din Celiabinsk dădea unui elev din Bucureşti adresa sa, în timp ce pe mapele cu ilustrate colorate aduse de turiştii leningrădeni se notau adresele oaspeţilor sovietici. ...Străbatem mai departe oraşul. Pe cîţi dintre eroii reportajelor noastre zilnice nu-i întîlnim azi pe stradă ! Unul dintre ei este şi tînărul Marin Mălăieru, strungar fruntaş la Uzinele „Timpuri Noi“. Pe el şi băieţii lui telespectatorii i-au văzut încă din primele ore ale anului 1961 pe ecranele televizoarelor. — Aşa este, ne spune Mălăieru. Un reporter ne-a întrebat atunci ce ne propunem pentru ziua de 1 Mai. Ne-am angajat atunci ca în cinstea zilei de 1 Mai şi a celei de a 40-a aniversări a partidului să obţinem numai produse de calitate superioară. Ne-am realizat angajamentul. Dar nu numai atît. La 1 Mai se împlineşte un an de cînd brigada noastră n-a mai dat nici un rebut. Am devenit brigadă de calitate. Vorbind la televiziune am promis să continuăm a învăţa. Toţi urmăm cursurile de ridicare a calificării. Trei s-au şi prezentat la examen şi şi-au ridicat calificarea cu cîte un grad. Patru dintre noi urmează cursurile şcolii medii. Ceilalţi patru urmează cursurile de pregătire pentru a intra anul acesta în şcoala medie. Deci, încă un angajament realizat. Reporterul televiziunii m-a întrebat atunci ce-mi doresc în viaţa personală pe anul acesta. Am răspuns că aş vrea să realizez trei lucruri: să întreprind o călătorie în U.R.S.S., să întîmpin ziua de 1 Mai realizînd cîteva inovaţii şi să-mi cumpăr un scuter. Scuterul l-am cumpărat din februarie. Propunerile de inovaţii — două la număr mi-au fost aprobate zilele trecute. Călătoria ? Se va înfăptui şi ea foarte curînd. Se înserează. Pretutindeni, sărbătorirea primei zie de mai continuă. Pieţele, estradele, săli de festivităţi şi de spectacole ale Capitalei au atras mii de spectatori. Suntem în Piaţa Republicii. In faţa a mii de oameni ai muncii, timp de cîteva ore în şir, formaţii artistice bucureştene, printre care amintim fanfara Ministerului Forţelor Armate, formaţia întreprinderii „Automatica“ cuceresc pe spectatori prin frumuseţea şi înalta măiestrie artistică cu care interpretează cîntecele şi dansurile. Alături de formaţiile de amatori, artiştii Filarmonicii „George Enescu“ şi-au dat şi ei concursul, îndelung aplaudat concertul dat de ei s-a bucurat de un deosebit succes. Spontan, voioşia a făcut ca mulţimea să se prindă în horă. Intr-o atmosferă de molipsitor entuziasm, veselia şi dansul au durat pînă noaptea tîrziu. ÎN CETATEA OŢELULUI Azi, la Hunedoara fumul coşurilor furnalelor şi oţelăriilor se ridică drept în sus, spre înalturi. Asta înseamnă timp frumos. Dar nu starea timpului dă cadrul sărbătoresc al acestei zile, ci cu totul altceva. Să privim oraşul. Steaguri şi flori peste tot. Pe întinderea uriaşului combinat siderurgic, la ferestrele instituţiilor şi locuinţelor, peste tot flutură în bătaia unui vînt uşor, steaguri roşii şi tricolore. Oamenii muncii din oraşul flăcărilor s-au pregătit pentru demonstraţia de 1 Mai şi spre centrul oraşului se revarsă ca un torent mii de oţelari, laminatori, jurnalişti, cocsari, mineri. Mai întîi asistăm la un miting în cadrul căruia ia cuvîntul tovarăşul Franckfurt Tiberiu, secretar al comitetului orăşenesc P.M.R. Ora 10,30, începe demonstraţia oamenilor muncii din Hunedoara. In pas vioi, cadenţat, de defilare, trec companii din gărzile muncitoreşti — oţelari, furnalişti, laminorişti, care cu cîteva ore înainte de a strînge la piept armele stingeau în carele laminorului şerpi incandescenţi de oţel, mineri de la Călan şi Ghelar care sfredeleau cu migală pămintul pentru a da furnalelor cit mai mult minereu. Mulţimea din tribune, de pe trotuare şi de la ferestrele caselor izbucneşte în urale, aruncă flori, învăluind cu dragostea lor şirurile drepte ale muncitorilor din gărzile muncitoreşti. Apar în piaţă pionierii de la şcolile din oraş purtînd stema organizaţiei de pionieri. „Sunt gata întotdeauna“ — aceasta este deviza lor. Da, ei sunt gata întotdeauna pentru cauza partidului şi a poporului muncitor, pentru cauza patriei lor, ei învaţă şi se pregătesc cu sîrguinţă pentru a deveni cetăţeni demni ai societăţii noastre socialiste. Apare acum un grup compact de 200 stegari care deschide uriaşa coloană de demonstranţi de la Combinatul siderurgic. Muncitorii combinatului au întîmpinat cu importante succese în întrecerea socialistă ziua de 1 Mai. In frunte se situiază laminoriştii de la Laminorul de 650 mm. în faţa coloanei ei au un grafic în care se spune : 7.200 tone laminate peste plan , indicii de calitate au crescut cu 15 la sută. Trec apoi jurnaliştii. Doi muncitori de la secţia I furnale poartă un grafic prin care se anunţă că cifra admisă de rebut de 5 la sută a fost redusă în cinstea zilei de 1 Mai la 0,56 la sută. La Hunedoara, lupta pentru o producţie de oţel de bună calitate este la ordinea zilei, în cinstea zilei de 1 Mai, muncitorii de la oţelăria nouă au dat peste plan 1.500 tone de oţel şi au realizat importante economii la preţul de cost. Bravii oţelari care trec acum prin faţa tribunei au tradus în viaţă sarcinile trasate de partid. Şirul de demonstranţi continuă ca un şuvoi neîntrerupt. Trec muncitorii de la laminorul 800 de mm, de la Uzina cocsochimică, Fabrica de aglomerare, Bluming, sectorul mecanic şef şi altele. Coloana muncitorilor de la C.S.H. se încheie cu formaţii artistice din combinat , corul, echipele de dansatori, orchestra de mandoline şi cu un frumos cor alegoric. Combinatul hunedorean este în continuă dezvoltare. Se construieşte peste tot, se ridică hale noi, altele se modernizează, se sistematizează. La aceasta lucrează muncitorii de la I.C.S.H., care trec acum prin faţa tribunei. Iată-i pe muncitorii de la Şantierul montaj instalaţii 2. Ei şi-au îndeplinit planul de producţie pe primul trimestru cu 125 la sută, realizînd 5.300 tone construcţii metalice. Trec apoi muncitorii de la Şantierul 2 construcţii, Şantierul construcţii civile, Şantierul construcţii din Călan. Şirul de demonstranţi este urmat apoi de copii în frumoase costume naţionale de la şcolile de 7 ani, de la grupul şcolar al C.S.H. Demonstraţia se încheie cu 0 coloană lungă de tineri sportivi. Apare apoi o machetă a rachetei cosmice sovietice. Pe ea scrie „Vostok“. Un copil cu cască şi ochelari de pilot, aşezat în carlinga rachetei, fîlfîie un drapel roşu. Este un semn de cinstire al uriaşului succes dobîndit de poporul sovietic, care a trimis primul un om pe drumurile fără de sfîrşit ale Universului. ALĂTURI -MUNCITORI ŞI ŢĂRANI Constanţa. Sosirea zilei de 1 Mai a fost vestită aici încă din zorii zilei. Sirenele fabricilor, ale vaselor aflate în port, au sunat în semn de cinstire pentru marea sărbătoare (Continuare în pag. 2 a) ŢARA INTREAGA A SARBÄTORIT CU ENTUZIASM ZIUA DE 1 MAI 1 Mai la Constanţa Un grup de studenţi de la Universitatea ,,C. I. Parhon“ ascultă cuvintarea rostită de tovarăşul Chivu Stoica la posturile de radio şi televiziune Cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai, sueveţienii urmăresc cu Interes programul desfăşurat pe estrada din Piaţa Republică OMENII MUNCII DIN PATRIA NOASTRĂ AU SĂRBĂTORIT CU ENTUZIASM ! MAI - ZIUA SOLIDARITĂŢII INTERNAŢIONALE A CELOR CE MUNCESC. EI ŞI-AU MANIFESTAT ÎN ACEASTĂ ZI PROFUNDUL ATAŞAMENT FAŢĂ DE CAUZA PĂCII ŞI PRIETENIEI ÎNTRE POPOARE, DRAGOSTEA NEŢĂRMURITĂ FAŢĂ DE PARTID, HOTĂRÎREA DE A ÎNTÎMPINA GLORIOASA ANIVERSARE A PARTIDULUI CU NOI REALIZĂRI DE SEAMĂ ÎN CONSTRUCŢIA SOCIALISTĂ. La Giurgiu in ziua marii sârbători Proletari 3 în toate țările, unîfî-vât Anul XVII, seria II nr. 3721 4 PAGINI - 20 BANI Miercuri 3 mai 1961 Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor