Scînteia Tineretului, iulie 1961 (Anul 17, nr. 3772-3797)
1961-07-01 / nr. 3772
Salutari din staţiune Printre războaiele de ţesut trece grăbită o tînără ţesătoare. Se îndreaptă veselă spre Gheorghiţa Lazăr, secretara organizaţiei U.T.M. de secţie : — Ai o veste de la Doina. E aşa de frumoasă vederea... Gheorghiţa luă ilustrata grăbită să afle ce mai face prietena şi colega ei Doina Stoica, plecată în concediu. Doina ii scrie despre frumuseţea zilelor minunate pe care le petrece la Eforie. „Nu-ţi pot spune decît că e frumos. Hoţul e minunat : plaja, valurile sărate, vila, oamenii şi veselia. Şi marea... n-am cuvinte! Gîndul meu fericit zboară permanent la voi. Vă doresc succese multe, pe curmă“. In ritmul vioi şi sacadat al războaielor de ţesut, tinerele ţesătoare de la întreprinderea ,,Donca Simo“ din Capitală se gîndesc şi mai mult de fiecare dată cînd vine poştaşul cu veşti de la odihnă, la concediul pe care abia l-au petrecut sau pe care-l vor primi în curînd. Munca le-a unit prin mii de fire şi oriunde s-ar afla, la munte sau la mare. ţesătoarele îşi îndreaptă permanent gîndurile spre fabrică, spre tovarăşele lor de muncă. Năvăditoarea Elisabeta Voiculescu, fruntaşă în producţie, îşi petrece concediul în staţiunea Vasile Roaită. Din veştile trimise se desprinde emoţia şi fericirea : „Mă simt foarte bine aici. Mulţumesc partidului pentru condiţiile minunate create pentru a ne petrece concediile de odihnă cit mai plăcut. Vă doresc ca toate succese în producţie". Tot de pe litoral muncitoarea Cristea Aurelia scrie: „Condiţiile de odihnă sunt foarte bune, mîncare consistentă, locuinţe confortabile, voioşie şi multă veselie. Trimit salutul meu tuturor tovarăşilor mei de muncă, organizaţiei de partid. Voi acumula cu mai multe forţe pentru ca la întoarcere să sporesc rezultatele muncii mele“. Din Bazna, din Călimăneşti, Predeal sau Lacul Roşu, de la munte şi de la mare, muncitorii de la „Donca Simo“ primesc şi trimit salutările lor tovarăşilor de muncă. Şi în toate scrisorile citeşti dragostea faţă de colectiv, recunoştinţa pentru condiţiile minunate de viaţă, hotărîrea de a veni din concediu cu forţe sporite pentru a depăşi realizările de pînă acum, pentru a răspunde printr-o muncă din ce în ce mai rodnică la îndeplinirea sarcinilor pe care partidul le pune în faţa colectivului lor. M. BUMBAC La Eforie, la Vasile Roaită ca şi la Constanţa, deseori poţi întîlni numeroşi oameni ai muncii aflaţi la odihnă, discutînd îrn jurul unui afiş de cinematograf. Şi de cele mai multe ori concluzia sună : - Da, atunci diseară mergem la cinema... Cinematograful constituie o prezenţă de prim ordin în viaţa „locuitorilor“ temporari ai litoralului. După o zi încinsă în care te-ai expus potopului ultraviolet, seara, un spectacol cinematografic bun distrează, odihneşte, creează buna dispoziţie. Desigur cu o condiţie. Ca spectatorii să poată viziona filme in grădini ori în săli de cinematograf bine amenajate, Îngrijite, iar pe ecrane să ruleze filme bune, vesele, optimiste, distractive. Cum se prezintă situaţia pe litoral ? In anii din urmă, mai cu seamă, in fiecare din staţiunile de odihnă ale litoralului au fost construite grădini de vară-cinematograf. La Vasile Roaită chiar anul trecut s-a construit o grădină- Cinematograf pentru 1.400 de persoane, modernă, cu ecran lat. Este o adevărată plăcere să vizionezi un film în această grădină, ca și în cele de la Eforie, Mangalia ori Mamaia. Toate cinematografele de vară, dintre care unele cu ecran lat au instalaţii moderne, realizează o proiecţie de calitate, cu o sonoritate bună. Aspectul îngrijit al acestor grădini-cinematograf impresionează plăcut. Există totuşi unele nereguli care împiedică deseori vizionarea în bune condiţiuni a unor spectacole. Ne referim la aglomeraţia care se produce uneori in grădina de vară de la Eforie, ori la grădina „Maxim Gorki“ din Constanţa. Una dintre grădinilecinematograf din Eforie nu este împrejmuită şi oricine trece pe acolo se înghesuie pe bănci. Evident că Filmul pe litoral in asemenea condiţii spectacolul cinematografic este urmărit extrem de greu. Sau, la Constanţa, la grădina „Maxim Gorki”. Oricine cunoaşte că pentru un film se vînd doar atîtea bilete cite locuri sînt în grădină. Dar ce mai poate spune vitregitul spectator cind este Înghesuit în bănci iar jur-împrejurul băncilor mai stau în picioare alte cîteva sute de spectatori ! Şi casieriţa vinde în continuare bilete, calmă, pentru „spectacolul următor“ în timp ce controlorul de la uşă permite continuu accesul in grădină. Grija pentru condiţiile in cor@ spectatorii vizionează un film trebuie manifestată pînă în cele mai mici amânunte. Cît priveşte filmele prezentate la cinematografele de pe litoral spectatorii au de ce se bucura. Direcţia difuzării filmelor a ţinut seama că spectatorii de pe litoral sînt oameni ai muncii aflaţi la odihnă şi ca atare s-a îngrijit să reprezinte în cea mai mare parte filme noi, atractive, plăcute. In fiecare săptămînă in grădinile de vară din Mamaia, Eforie, Vasile Roaită sunt prevăzute filme in premieră. Amintim dintre filme : „Din nou dimineaţa“, „Revista viselor“, „Oameni de pe pod“, „Dragoste de septembrie“ etc. Deosebit de valoroasă este şi prezentarea unor completări interesante despre arta romînească, despre locuri de odihnă din ţara noastră cum ar fi „Rapsodie In lemn“, „Trei Jocuri româneşti“, „Călimăneşti - Căciulata“, „Băile Hercu*lane“ etc. Și cită plăcere are un spectator cind are posibilitatea să vadă un nou film alee cu grijă pentru el. Va ride din toatAfe Inima, se va re odihni ! CAROL ROMAN Eforie : După o „luptă" cu valurile, jocul cu mingea e la fel de reconfortant. Foto : V. RANGA D La munte sau la mare d e-o luna, litoralul cu modernele lui staţiuni şi-a deschis porţile. MiI de oameni ai muncii se bucură din plin de mare, de soare, de plajă. Şi tot de o lună, muntele cu vilele sale cochete, ascunse între brazi, se ia la întrecere cu marea in invitaţii îmbietoare, şi aici soarele e darnic, aerul mai răcoros, mai înviorător, priveliştea la fel de încîntătoare. Unde-ţi petreci concediul : la munte sau la mare ? e întrebarea cea mai frecventă pe care o auzi acum, vara. Dar pentru a ne lămuri asupra argumentului cel mai convingător — unde-i mai bine : la mare sau la munte ? — am adresat întrebarea unor tineri de la Uzinele „Electroputere“.Craiova, proaspăt reîntorşi din concediile petrecute în staţiunile de odihnă de la munte şi de la mare. Vasile Fodor, electrician la montaj a fost la Predeal. Muntele e cel mai frumos. Ştiu, nu spun nici o noutate, dar vreau să explic de ce îmi plac excursiile şi aici, la munte, poţi să străbaţi cu rucsacul în spate kilometri întregi fără să te simţi deloc obosit. Şi ce satisfacţie ai cînd ai ajuns sus, pe cea mai înaltă creastă! In acest concediu am fost la Gîrbova, pe Piatra Craiului, pe Omul. Şi apoi la Doftana, la Castelul Peleş... — Dar şi la mare poţi face excursii — ne spune pe un ton nu mai puţin convingător Mihai Stănescu, rectificator la sculerie, care abia s-a reîntors de la Mangalia. Uite eu am colindat tot litoralul şi cu toate că am mai fost la mare, pot să spun că abia acum am mers pentru prima oară. Dar să nu mă întrebaţi care-i staţiunea cea mai frumoasă că fiu pot răspunde... — Eforie, desigur — intră în discuţie Valentina Calotă, lăcătuş la secţia aparataj, şi-i convinsă că nimeni n-ar putea-o contrazice. Numai că, revenind la excursii, înclin să-i dau dreptate lui Fodor: poţi face mai multe excursii la munte. Şi s-ar putea, şi la mare, dar cu o condiţie : să nu fie vitregită nici o serie. Eu am fost la deschiderea sezonului şi, deşi aş fi vrut, nu s-a organizat nici o excursie in larg, cu vaporul... Şi eu sunt un pasionat al excursiilor, spune Florea Turculeanu, vopsitor. Luna trecută am fost la Tuşnad. Dar deşi aici tot timpul e sezon — dacă pot spune aşa — excursiile cele mai interesante programate nu s-au putut face. Era una pe traseul Lacul Roşu - Cheile Bicazului care mă interesa, dar dintr-o defectuoasă organizare nu s-a mai făcut... Părerile despre frumuseţile concediului la munte sau la mare nu şi-au găsit argumentul convingător în discuţia despre excursii. Şi muntele şi marea oferă prilej de destindere, de petrecere, plăcută. Vasile Fodor a petrecut la Predeal zile minunate: la Casa de cultură a găsit seară de seară distracţii plăcute, atractive , i-a plăcut concursul „Cine ştie, cîştigă cu tema „Să ne cunoaştem patria“ organizat în chip original, după Înălţimilor. Foto : AGERPRES audierea unor fragmente de cintece populare din diferite regiuni ale ţării, concurenţii trebuiau să recunoască melodia şi să spună tot ce cunosc in legătură cu regiunea respectivă ; a participat la interesante competiţii sportive, la audiţii muzicale, a vizionat filme, a dansat. Cu impresii bogate din concediu au venit şi ceilalţi, l-a impresionat mult confortul în care au locuit, le-a plăcut masa consistentă şi ,,cu meniuri pentru satisfacerea tuturor gusturilor“ — cum ne spune Mihai Stănescu, îndrăgostită din prima clipă de înfăţişarea Eforiei, Valentina Calotă ne-a vorbit mult despre posibilităţile de distracţie pe care i le-a oferit această staţiune : clubul, cu sălile spaţioase de lectură şi cu bogata bibliotecă, cu numeroase jocuri distractive şi materiale sportive, săli de teatru şi cinematograf. I-au plăcut mult reuniunile vesele şi audiţiile muzicale organizate aici. Despre fiecare oră petrecută in concediu aceşti tineri îţi pot vorbi, reîntorşi acasă, chiar cite o oră. In unele privinţi au însă şi observaţii critice. Iată, iubitori de film şi teatru, cu toţii au avut însă şi unele deziluzii, deşi au fost în staţiuni diferite şi la intervale diferite. Ar fi vrut să vadă filme noi şi mai ales mai multe spectacole teatrale. Dar... ,da Tuşnad n-a fost nici un spectacol de teatru în seria de la sfîrşitul lui mai, citul am fost eu — ne spune Florea Turculeanu. Şi nici un alt program artistic. Am vrut să organizăm noi, tinerii aflaţi la odihnă, o brigadă artistică, dar pînă să pregătim totul... ni s-a terminat concediul. Poate alţii să fie mai „norocoşi“. Valentina Calotă nu-i de acord că-i vorba de vreun „noroc“: ea a văzut la Eforie spectacole ale teatrului din Constanţa („Băieţii veseli", „La mare şi la mai mare“ etc.) spectacole ale brigăzii artistice de agitaţie de la Şantierul naval Constanţa şi de la G.A.C. ,,Fil Umon Sîrbu“. Deci e vorba despre buna organizare şi programare a spectacolelor pentru fiecare serie. De aceeaşi părere e şi Mihai Stănescu care ar fi vrut să vadă mai multe filme în premieră. Şi Valentina Calotă şi Mihai Stănescu deşi se gîndesc că ar fi fost mai bine să aibă la mare şi bucuria plimbărilor cu barca, tot nu-s dispuşi să-i dea dreptate lui Vasile Fodor care nu vrea să creadă că poate fi mai frumos şi în altă parte decît la munte. Nu, e greu de găsit răspunsul cel mai convingător la întrebarea ..unde-i mai frumos : la munte sau la mare ?" De aceea tînărul comunist Mihai Stănescu face o propunere : „In organizaţiile U.T.M. din secţii să organizăm discuţii cu cei întorşi de la odihnă. Asta nu atît pentru a ne lămuri disputa muntea mare, cit să ne comunicăm impresiile, să ne cunoaştem frumuseţile patriei, să ne îmbogăţim cu experienţa concediilor petrecute plăcut şi folositor". Pe cît e de interesantă, şi atît e de utilă această propunere. Tradusă în fapte, ea va ajuta la continua îmbogăţire a activităţii cultural-distractive la care sunt dornici să participe cu toţii in concediu. DORICA POPA Plimbare pe cel mai nou loc al patriei : Bicaz. Foto : AGERPRES Excursioniştii se bucură din plin de aerul tare al Bunaia, fermecătoare, cu vile construite in diferite stiluri, cățărate la poalele Furnicii, te întîmpină cu toate semnele turismului. Un cerc bicolor sau trei dreptunghiuri felurit colorate, aşezate paratei, indică drumul spre cele Şapte izvoare, Urlătoare, Piatra Arsă şi, mai departe chiar, la Virtul cu Dor, Bolboaca sau Omul. Climatul subalpin sănătos, priveliştile minunate, odihnitoare, noile izvoare de ape minerale descoperite la Piscul Clinelui, muntele Sagu sau Valea Rea fac din Sinaia şi Împrejurimile ei o împărăţie a odihnei. Îndrăgită de toţi oamenii muncii, de toti tinerii aflaţi in concediu. An de an Sinaia işi intimpină oaspefii, veniţi să-şi refacă torţele, serie după serie, cu minunatele sale condiţii. Liniştea care pluteşte deasupra străzilor pietruite, in casele de odihnă, vile şi hoteluri, la anumite ore, nu-i altceva decit respectul pentru odihna celorlalţi. Dar după aceste ore Sinaia clocoteşte de viaţă. Preocupările tinerilor sint din cele mai diverse. Programul variat al manifestărilor culturalsportive, la alegerea fiecăruia, ii pune uneori in derută , care-i locul unde vom petrece mai bine ? Ar vrea să fie peste tot dar... Turismul „Casa de cultură din Sinaia vă invită la o plimbare in munţi“ — se aude vocea crainicului. „Vreţi să cunoaşteţi itinerariul ! Vă aşteptăm astăzi după-amiază In sala...“ De la Păltiniş, Postăvaru şi celelalte case de odihnă se îndreaptă spre casa de cultură o mulţime de oameni veniţi la odihnă. Intre ei se află tinerii Osofroniei Dumitru, lăcătuş din Paşcani, Zamfir Roza, muncitoare la T.R.C.L. Craiova, Condor Gheorghe, muncitor la I.C.M. Simeria, Doroghi Iosif, zidar la I.L.L. Cluj şi mulţi alţii. La casa de cultură fac o interesantă excursie în munţi cu ajutorul diafilmelor. „Prin munţii noştri“ — programul casei de cultură — le-a trezit Interesul pentru neasemuitele frumuseţi ale munţilor patriei. Intr-o aşa măsură incit nu s-au mulţumit cu diafilmele. Iată-i acum vizitind Urlătoarea, Cioplea, Trei Brazi, Branul şi Braşovul, Poiana Secuilor. Vor mai face încă excursii la Cristianul Mare, Poiana Braşov, Piscul Ginelui, Stinca Ana şi Poiana Stincii. Osotronie, Doroghi, Condor şi toţi cei care au luat parte la aceste excursii au învăţat foarte multă geografie fără manuale. Au avut prilejul să cunoască nemijlocit splendida semefie a munţilor, umbra groasă a calinei de brad, dar şi minunatele condiţii oferite oamenilor muncii aflaţi la odihnă pe Valea Prahovei. Muzica îşi are îndrăgostiţii ei credincioşi. Oriunde s-ar alia, ei rup din timpul lor pentru a o asculta. Pentru tinerii aflaţi la odihnă a fost dat spectacolul intitulat „Tinereţea". In fiecare zi iubitorii de muzică au ora lor , la 10,30 la Casa de cultură sunt audiţii de muzică. Electricianul Lăncrănjan Nicolae a audiat Simfonia fantastică a lui Berlioz. Ar mai asculta odată, şi incăodată, această minunată muzică. Dar programul mereu se schimbă. In fiecare zi pofi să asculţi „o după-amiază de romanţe“, sau arii şi duete din opere şi operete romîneşti, muzică distractivă din ţările prietene, sau, dacă vrei si te ţin puterile, să participi la un concurs „Cine ştia cîştigă“ cu tema „Cine-i interpretul“. Maria M., învăţătoare in Ompenii din Ţara Morilor, sau icniţi Tudora, filatoare la „Bumbacul romînesc“, şi mulţi alţii au rămas încîntaţi de ansamblul polonei „Slash", de audiţia programului „Zboară cînt spre zarea albastră“, sau de concertul de muzică uşoară interpretată chiar de tinerii aflaţi la odihnă. Dansul In fiecare mărfi, joi şi sîmbătă, tineretul aflat la odihnă în Sinaia se strînge la Casa de cultură. In aceste zile sint organizate, serile de dans. Ceremonioşi, îmbrăcaţi corect, politicoşi, se leagănă in ritmul valsurilor, al tangourilor. Tineretului nostru ii plac deopotrivă dansul, muzica, lectura, vizionarea unei expoziţii de pictură sau un spectacol de balet. La Casa de cultură din Sinaia ei se bucură de toate acestea. Coceanul Nicolae, ajustor la „Steaua Roşie“ din Bucureşti, şi Creţu Angela, de la U.I.L. Filiaşi, s-au cunoscut abia aici. Amindoi se leagănă în ritmul valsului cintat pentru ei de orchestra Casei de cultură. Nu numai pentru ei, ci pentru toţi tinerii aflaţi la odihnă în Sinaia orchestra cîntă valsuri celebre. Prietenii s-au inticnit intr-o duminică seara. Florea Ion de la ,,Automatica“, Sucher Florei, fochist din Piteşti, Balogh Alexandru, conducător auto in Maramureş, şi mulţi alţii, de la toate vilele, de la toate casele de odihnă. Era seara oamenilor muncii în care şi-au comunicat impresii, trăiri, şi-au exprimat mulţumirea pentru grija partidului. Au vorbit despre munca lor, despre preocupările lor. A fost o seară minunată asemănătoare cu o alta organizată în ziua de marţi 20 iunie tot la Casa de cultură cînd prietenii moscoviţi aflaţi în excursie în ţara noastră, au povestit de asemenea despre preocupările lor, gîndurile şi visurile lor. Seara a rămas de neuitat. S-au legat prietenii care fără îndoială vor fi şi mai mult sudata de schimbul de scrisori sau poala chiar de vizite. Cartea rămîne un prieten devotat. Pătrăşcanu Gheorghe, de la G.A.S. Şaicăi-Cimpulung Muscel, Nicolae Alexandru, sudor la „Tehnometal“-Ploieşti, Muraru Dumitru, de la I.R.T.A. Dorohoi, Cioran Constantin, la minorist din Roman, sînt cîţiva din cititorii pasionaţi ai bibliotecii Casei de cultură. Biblioteca are peste 50.000 de volume şi răspunde tuturor cerinţelor. Cărţile sunt solicitate, se citesc. Serile literare completează setea de cultură, sintetizează lecturi mai vechi. E adevărat . Oriunde, la munte sau la mare, cartea- un prieten bun ! Sportul S-ar crede că micul nostru mozaic spicuit din felul cum îşi petrece timpul de odihnă tineretul la Sinaia, a cuprins multe aspecte. Trebuia să spunem insă că întrecerile sportive intre cei aflaţi la odihnă la Păltiniş şi Postăvarul sunt un toi. Ele au stirnit chiar şi dispute aprinse între suporteri. Echipele de volei şi-au împărţit victoriile, cele de tenis de masă din care fac parte reprezentanţi din mai multe case da odihnă s-au desemnat încă un campion. Doar popicarii stau liniştiţi, îşi văd de treabă. La popicărie se joacă cu echipe alcătuite ad-hoc, aşa că disputele stîrnite sunt efemere. Trăiesc doar o zi, o dupăamiază, o seară. Tinerii aflaţi la odihnă se bucură deopotrivă de jocurile distractive, de spectacole de teatru, de condiţiile de cazare. Ospitalitatea caselor de odihnă este indiscutabilă. Tinerii işi refac torţele şi după minunatele zile petrecute In staţiunile de odihnă îşi reiau munca cu mai mult elan, cu bucuria vieţii şi entuziasmul lor de întotdeauna. ROMULUS ZAHARIA La Sinaia d in zile de vară Clipe de odihnă, la terasa „Vilei Florilor“ din staţiunea balneo-climaterică Călimăneşti-Căciulata (Urmare din pag. la) sosiţi in localitate“ numai două decenii. Acolo unde odinioară îngălbeneau mutra de băbătii smochinite, stafidite în jurul meselor verzi, înnebunite de traiectoria capricioasă a bilei de ruletă, acolo unde se pierdea într-o noapte leafa a cinci mii de muncitori pe două veacuri, îşi primeneşte astăzi plăminii o omenire muncitoare robustă şi înfloritoare, învăţată să guste, după luni de muncă spornică şi încordată, voluptăţile tonice ale vacanţei. Acolo unde-şi plimbau plictisul odraslele neurastenice ale burgheziei, îşi odihnesc trupurile oamenii muncii primiţi cu dragoste într-un peisaj pe care nimeni dintre noi nu l-ar fi visat îndărăt cu două decenii, îmi trece prin faţa ochilor fabulosul nostru litoral şi toate comparaţiile tac smerite. Din ce basm au răsărit aceste sute de hoteluri fermecate, policromie miraculoasă, joc de lumini şi de umbre, la fel de îneîntâtoare ziua ca şi noaptea ? Dar mai fantastică decît toate poveştile şeherazadei e prezenţa omului în acest vis treaz, multicolor şi voluptos. De unde vii prietene ce-ţi odihneşti trupul înfiorat de briza mării, cînd om sosit in cabana noastră, fată dragă cu zîmbetul senin ca Bineala ce-nvăluie in dulci mistere crestele munţilor solemni şi familiari ? întrebi şi-ţi răspund aceleaşi nume simple de oameni ai muncii sosiţi de la strunguri şi schele, din funduri de mină, din crestele munţilor, de acolo de unde părinţii lor nu şi-au părăsit niciodată, intimidaţi, căminele sărace.» B . V4 Cine a realizat această poveste adevărată, această istorie concretă, această cronică — nu a băilor, ci a vieţii, mai surprinzătoare în episoadele ei, mai fermecătoare în neprevăzutul ei, decît toate poveştile iscate da închipuiri avîntata şi poetica ? Cine ? I • t ■ î ■ i i I I I I E seară, soarele s-a ascuns după creste vinete sau s-a scufundat, prăpăd vast de rugină şi flăcări, în abisul uriaş al valurilor, cînd zbuciumate spre înălţimi, cînd potolite şi supuse. E seară. Cîţiva tineri s-au strîns într-un colţ... A început un cîntec, abia şoptit, apoi din ce în ce mai puternic, sbucnind spre tării ca această creastă de munte, aprigă şi semeaţă : ...„Să fii Partidului oştean...". A