Scînteia Tineretului, octombrie 1961 (Anul 17, nr. 3850-3875)

1961-10-01 / nr. 3850

la Lugoj înotul — numai o tradiţie ? Finalele campionatelor re­publicane şcolare de nat­a­­ţie au readus în activitate o problemă destul de impor­tantă : aceea a abandonării puternicului centru de nata­ţie care a fost oraşul Lugoj... ...Ne amintim de Interesul acordat la Lugoj natajiei cu ani în urmă. Pe atunci, acti­vitatea înotătorilor se desfă­şura în condiţii nu tocmai prielnice, folosindu-se o por­ţiune din cursul rîului Timiş, care străbate oraşul. Pasiu­nii şi entuziasmului faţa de notaţie — aceasta se petre­cea în 1948 — i-au răspuns prompt organele locale, în­deosebi sfatul popular care au găsit posibilităţi pentru construirea unui bazin după toate normele tehnicii moder­ne. într-o bună măsură, bazi­nul de înot din Lugoj a fost ridicat şi cu aportul a nu­meroşi tineri, care, organizaţi în brigăzi de muncă patrio­tică au făcut un veritabil „tur de forţă“, dornici să se bucure cît mai curind de ro­dul muncii lor, să se avinte pe pistele albastre. Lugojul are deci un bazin olimpic încă din 1949, ceea ce tre­buia să ducă în mod normal la dezvoltarea, în primul rînd cantitativă a nataţiei şi, ca un corolar, la creşterea ni­velului performanţelor. La început a existat o oarecare emulaţie, foarte mulţi tineri dîndu-şi adeziunea acestui sport atît de frumos şi de util. Cîţiva înotători reputaţi au apărut la Lugoj ; în oraş a crescut o echipă de polo care a cucerit faimă. Treptat, însă, s-a stins din păcate en­tuziasmul începutului. înotă­torii s-au risipit, iar echipa de polo a rămas doar... in amintire. Astăzi în oraş iubi­torii sportului povestesc cu nostalgie despre anii frumoşi ai nataţiei lugojene : „Aveam şi noi înotători de prima mină...“ Sau : „Să f1 văzut E­­chip­a noastră de polo. Juca în divizie..“. Da, notaţia lugojană este in prezent un copil vitreg. Se pune prea mult accent pe fotbal — ne referim la A.S.M.­­ deşi în ciuda eforturilor şi a sacrificiilor rezultatele nu se prea văd. Fotbaliştii lugo­jeni „înoată“ undeva, în coa­da clasamentului unui cam­pionat regional. In oraş mai pîlpîie puţină activitate la luptă, alt sport cu vechi tra­diţii pe aceste meleaguri. Şi... atît. Există in ţară numeroase centre care fără să aibă, deo­camdată, bazine ultramoder­ne se străduiesc, şi reuşesc, să organizeze o activitate interesantă în sportul nata­ţiei. La Lugoj însă bazinul este folosit î­n mod obişnuit ca... ştrand. A fost, fără în­doială, un adevărat „vot de blam“ pe care organele lo­cale sportive şi l-au dat sin­gure neînscriind nici un elev la finalele campionatelor re­publicane şcolare de nataţie care s-au organizat închipui­­ţi-vă, la Lugoj ! Ne spunea cu amărăciune prof. Gh. Di­­meca, antrenorul şcolarilor bucureşteni prezenţi la fina­lele de care aminteam .­­ S-a anunţat la un moment dat prin staţia de radioampli­ficare că la una din probe va participa şi un lugoj an. Am fost curios să-l văd. Dar aşteptarea s-a dovedit zadar­nică. Blocstartul de pe care urma să sară singurul repre­zentat al oraşului gazdă a rămas gol... „Atacînd“ problema nata­ţiei lugojene ne întrebăm: cărui fapt se datorează a­­ceastă stare de lucruri ? Con­siliul regional U.C.F.S. Banat nu este dispus oare să ia nici o măsură ca să readucă pe... linia de plutire acest important sport ? Care este punctul de vedere al federa­ţiei de specialitate ? Sau, poate, problema nu o pri­vește ?... V. RADO ,Stadionul Republicii din Ca­pita­lă a găzduit sîmbătă seara întîlnirea internaţională de box dintre echipele de tineret ale R. P. Romíne şi R. P. Po­lone. Boxerii romîni s-au com­portat foarte bine obţinînd victoria cu scorul de 14-6. Din rindul pugiliştilor romîni s-a s-a­ remarcat,î­n mod deosebit C. Ciucă, care l-a învins lă cu şfiţţşcie pe, Olech. j — ijtmrttei 12 go-. Astăzi de laborer 16 pe stadio­nul „23 August“ și ţin pe Repu­blicii cum s-a anunțat anterior, va avea loc meciul de verificare al loturilor A și B ale țării noas­tre care se pregătesc în vederea dublei întîlniri de la 8 octombrie cu echipele Turciei, bună parformanță da pini acum era de 175,721 km. ★ Comitetul executiv euro­pean al Ligii internationale de hochei pe gheaţă, întrunit la Moscova, a dezaprobat ati­tudinea echipei R. F. Germa­ne pentru refuzul său de a juca cu echipa R. D. Germa­ne la campionatul mondial de hocheii pe­­gheaţă care a avut loc în Elveţia ,acest an,­­Comitetul executiv a averti­zat federaţia de hochei din R. F. Germană că dacă va mai comite o asemenea dis­criminare se vor lua măsuri împotriva ei, mergînd pînă la excluderea din ligă. (Agerpres) Sîmbătă s-au disputat in Capitală două întîlniri de fot­bal contînd pentru campiona­tul categoriei 3. Farul Con­stanţa a învins cu scorul de 3-2 (2-1) pe Flacăra Roşie Bucureşti, iar Metalul Bucu­­reşti a dispus cu 3-0 (1-0) de C­SM. Mediaş. * Pe stadionul Progresul din Capitală, s-a desfăşurat sîm­bătă derbiul campionatului feminin de handbal redus care a opus echipei Ştiinţa Bucureşti formaţia Rapid- în­tîlnirea s-a încheiat cu un re­zultat de egalitate : 8-8 ★ Proba de spadă pe echipe din cadrul turneului Interna­ţional de scrimă al cluburilor Armatelor Prietene a fost cîş­­tigată de echipa Legia Varşo­via care a totalizat 4 victorii. Pe locurile următoare s-au clasat Honvéd Budapesta 3 victorii, T.S­K­A- Moscova 2 victorii, CC.A. Bucureşti 1 victorie şi Vorwärts Berlin zero victorii. ■A Ciclistul francez Jose Meilliet a realizat cea mai mare viteză atinsă vreodată pe bicicletă. Pe­­dalînd în spatele unui automobil special de sport el a atins viteza de 176,470 km pe oră. Cea mai Turneul internaţional de şah de la Bled Partidele disputate in cea de-a n-a rundă a turneului internaţional de şah de la Bled au complicat şi mai mult lupta pentru primele locuri ale clasamentului. Fischer nu a obţinut decît remiza în partida cu Najdorf, in timp ce Gligorici a cîştigat la Udovici şi a trecut pe locul doi. Totuşi, cele mai mari şanse le are Tal, care a în­trerupt în avantaj cu Pach­­man, avînd calitatea pentru un pion. O surpriză: Gheller a pierdut cu albele la Bis­­guier, în 40 de mutări. Ivkov a cîştigat la Portisch. S-au terminat remiză partidele: Matanovici-Darga; Bertok- Parma; Trifunovici-Donner; Keres-Petrosian și Olafsson- Germek. Clasamentul înaintea ulti­melor două runde : Tal 12 (1), Gligorici 12, Fischer 11 1/2 (1), Keres, Petrosian 10 1/2 (1), Trifunovici 9 1/2, Bisguier 9 111-Optimile de finală ale „Cupei campionilor europeni“ şi „Cupei cîştigătoarelor de cupe naţionale“ Sîmbătă la Londra au fost stabilite prin tragere la sorţi întîlnirile din cadrul optimi­lor de finală ale „Cupei cam­pionilor europeni“ la fotbal. Iată programul jocurilor : F. C. Austria Viena — Benfica Lisabona , Beşiktas Istanbul — F. C. Nuernberg ; Partizan Belgrad — Juventus Torino ; Feyenoord (Olanda) — Totten­ham Londra ; Odense (Dane­marca)—Real Madrid ; Stan­dard Liege — Valkeakossn (Finlanda) ; Vorwärts Berlin sau Lindfield (Islanda) cu Glasgow Rangers; Servette Geneva — Dukla Praga- Programul sferturilor de fi­nală va fi alcătuit la 18 no­iembrie la Milano prin tra­gere la sorţi. Finala competi­ţiei urmează să se dispute la 2 mai 1962 în oraşul Amster­dam. ★ La Londra, unde se desfă­şoară lucrările congreselor F­I­. A. şi U.E.F.A., s-a efec­tuat vineri seara tragerea la sorţi a optimilor de finală pen­tru competiţia de fotbal „Cu­pa cîştigătoarelor de cupe na­ţionale“­ Echipa romina Pro­gresul Bucureşti, calificată di­rect în această etapă, va juca cu învingătoarea meciului Chaux de Fonds (Elveţia) — Leixoes (Portugalia). Progre­sul va susţine primul meci în deplasare. Partidele­­ din optimile de finală se vor des­făşura pînă la sfîrşitul lui­ noiembrie, tur-retur. Primul meci va avea loc pe terenul echipei care a fost trasă pri­ma la sorţi, în afară de cazu­rile cînd cele două echipe vor cădea de acord să schimbe ordinea. M­arian chimia (Urmare din pag l­a) şişi au pus mina, din întîia zi, pe hîrleţele cu care începînd să înalţe cetatea petrochimică, îngropău un veac şi mai bine de întuneric şi suferinţă. Pen­tru locuitorii din Borzeşti şi din Oneşti, construcţia înce­puse înainte ca primul ţăruş înfipt pe malul Trotuşului să arate unde vor creşte temeliile falnicelor uzine ale chimiei. Termocentrala de la Borzeşti luase fiinţă în inimile oameni­lor încă din 1950, din ziua de 26 octombrie, zi în care Ple­nara C.C. al P.M.R. a aprobat planul de zece ani de electri­ficare a ţării. An de an au început să crească coşurile înalte ale termocentralelor şi barajele masive ale hidro­centralelor, iar in primăvara anului 1955 au prins să se toarne şi la Borzeşti funda­ţiile de beton. Astăzi, călătorul care vine prin Adjud, pe Trotuş în sus, este intîmpinat în incinta ma­relui complex petro­chimic de clădirea modernă a Termo­centralei din Borzeşti■ Ea a fost prima construcţie dată în folosinţă nu numai pentru că toate celelalte fabrici şi uzine ce i-au urmat aveau nevoie de forţa sutelor ei de mii de kilowaţi, dar şi pentru a a­­duce lumină, cît mai multă lu­mină oamenilor, constructori­lor, borzeştenilor şi oneşteni­­lor. Un an de la prima săpă­tură în pămînt, coşurile ter­mocentralei începuseră să fu­mege, iar în casele ţăranilor din Rîpile (un sat care mai înainte vreme se putea numi foarte bine Neştiuţi, Pitulaţi sau Uitaţi de lume) construc­torii au aprins lampa lui Ilici, în reţeaua electrică a ţării în­cepuse să pulseze încă o ini­mă. Industria din zece oraşe răspîndite în patru regiuni moldoveneşti primeşte energie electrică de pe aceste maluri ale Trotuşului. Termocentrala mai produce aburul şi apa caldă necesară întregului Complex petrochimic Oneşti- Borzeşti şi apă caldă pentru încălzirea, la vreme de iar­nă, a întregului oraş Oneşti. Dincolo de termocentrală stau de-a lungul Trotuşului clădirile masive, luminoase ale combinatului chimic. Undeva, printre noile clădiri, cu greu mai poţi afla o baracă scundă din scînduri pe care scrie cu litere roşii: ,,Şantierul sodă". Aici, pe o masă de brad, în primele luni ale anului 1956 au fost desfăcute planurile şi schiţele combinatului chimic. Trei ani mai tîrziu combina­tul a început să producă oxi­gen, apoi monoclorbenzen, a­­poi de texan şi sodă caustică insecticide şi ierbicide şi au­ produse din seria celor peste 60 de substanţe chimice ce le­va livra în anul 1965■ Combinatul chimic este un fel de­, ceas deşteptător pen­tru un somn de cîteva sute de milioane de ani. El trezeşte prin electroliză din acest stră­vechi repaus, atomii de clor şi de sodiu care stau strîns îm­brăţişaţi în moleculele bine­cunoscutei săli de bucătărie. Pe Trotuş în sus, dincolo de combinatul chimic răsar zvel­te construcţiile metalice ale Rafinăriei nr. 10. Pare o mare cu valuri argintii ţesută din zeci de kilometri de conducte prin care aleargă ţiţeiul să-şi scuture rînd pe rînd gazele, benzinele, motorinele şi toate celelalte averi pînă la gudro­nul negru, vîscos şi chiar mai departe la atît de mult căuta­tul cocs din gudron. Impunătoare, dominînd cu­tezătoare mia de hectare a Complexului de uzine Oneşti­­lorzeşti construcţiile Rafină­riei nr. 10 — unele înalte ca nişte blocuri cu 20 de etaje — vorbesc prin ele însele de marea hărnicie a constructo­rilor care au săltat la aseme­­nea înălţimi agregate de zeci­­ chiar peste o sută de tone. Vecin cu rafinăria creşte, căzînd cu ochii. Combinatul de cauciuc sintetic — un şir de fabrici aşezate una lungă -Uta în ordinea procesului de producţie a cauciucului. încă anul acesta fabrica de fenol­­acetonă va produce substan­ţele etapei de început în fa­bricarea cauciucului iar un co­lectiv de cercetători de la O­­neşti a şi obţinut în mod ex­perimental cauciuc sintetic din care s-au şi confecţionat cîte­va anvelope de motociclete. Cetatea petrochimică a Mol­dovei este o adevărată uria­şă retortă în care vin prin conducte petrolul din Moineşti şi Zemeş şi sarea de la Tg. Ocna. Se intîlnesc în a­­ceastă uriaşă retortă cu ener­gia electrică şi cu voinţa, cu marea voinţă a omului constructor al socialismului. Şi din această uriaşă re­tortă pornesc în mai toate uzinele ţării policlorură de vi­nil şi cauciuc, substanţe chi­mice şi produse petroliere. In retorta uriaşă a Oneştiului se petrec adevărate minuni care ni se par astăzi, fireşti, obiş­nuite. Aceste minuni ale pla­nului sesenat se cheamă : o producţie anuală la Oneşti- Borzeşti de 225.000 KW, 50.000 tone cauciuc sintetic, 45.000 tone sodă caustică electro­litică, 13.000 tone fenol, 11.000 tone acetonă, 36.000 tone poli­clorură de vinil şi alte zeci de mii de tone de benzine, cocs, ierbicide şi alte substanţe chi­mice. Iar istoria înfăptuirii aces­tor­ minuni nu a început pe aste meleaguri decît de şapte ani. Oraşul-şantier P este apa Caşinului, nu departe de confluenţa cu Trotuşul, trece de cîteva luni un pod svelt de beton care leagă cap la cap şoseaua asfaltată venită din Borzeşti cu bulevardul principal al noului oraş Oneşti. De o parte şi de alta a bulevardului se înalţă luminoase, vesele, cu balconaşe pline de flori, blocu­rile locuite de muncitorii ma­relui complex petrochimic. Printre cvartalele de locuinţe date in folosinţă se văd sche­lele blocurilor care vor între­gi, pătrăţel cu pătrăţel, între­gul plan al oraşului, organi­zat după cele mai moderne concepţii urbanistice. Pe umerii dealurilor dintre Caşin şi Trotuş a fost făurit de mina constructorilor so­cialismului un oraş modern în care pulsează puternic viaţa de astăzi a centrelor noastre muncitoreşti. Sunt vrednice de cutreierat locurile pitoreşti din împrejurimile oraşului, dar mai mult te cheamă să le vezi bulevardele luminate cu neon pe care circulă şi noapte autobuse şi, în curind, trolei­­buse. Mai mult te îmbie vitri­nele celor peste 60 de maga­zine, sălile cinematografelor şi casei de cultură, clădirile ce­lor cinci şcoli şi invitaţia unui prieten să-l vizitezi în noul său apartament, în care te în­­tilneşti cu căldura familiei, cu cărţile lui, tablourile şi vocea crainicilor posturilor noastre de radioteleviziune. Oraşele vechi din ţară au mai toate un „centru" pentru plimbările zilnice de după­­amiază ale tineretului; în Oneşti acest „centru“ este răs­­pîndit în tot oraşul, pentru că pînă seara tîrziu pe toate străzile, prin parcurile mici şi pe bănci întîlneşti, ieşiţi la plimbare, pe localnici, oaspeţi din Borzeşti sau Tg. Ocna, vizitatori din ţară şi chiar tu­rişti de peste hotare. In Oneşti vin astăzi în turneu ansam­blurile teatrelor şi operelor de stat, pe stadionul oraşului au loc meciuri de fotbal, iar de curând studioul cinematogra­fic „Bucureşti“ a început tur­narea unui film artistic de lung metraj ale căror exte­rioare se filmează pe străzile oraşului. Copiii oneştenilor — 40.000 de locuitori, majoritatea con­structori ai oraşului şi com­plexului de uzine, muncitori, ingineri şi tehnicieni — se joacă prin parcurile înflorite sau printre grămezile de ma­teriale, autobasculante şi benzi transportoare, îmbogă­­ţindu-şi vocabularul deopotri­vă cu numele florilor şi denu­mirile mecanismelor folosite in construcţii­ In ultimul an pentru aceşti copii au fost în­fiinţate încă trei şcoli de şapte ani şi două noi unităţi de în­­văţămînt preşcolar. In primele şapte luni ale acestui an popu­laţia oneşteană a cumpărat numai din magazinele din oraş peste 3000 costume de haine, aproape 600 garnituri comple­te de mobilă, 72 televizoare, 441 aparate de radio, 123 mo­tociclete şi 470 biciclete, 94 fri­gidere, 91 maşini de cusut, 600 aragaze şi alte produse indus­triale şi alimentare. Intîmpinînd ziua de 23 Au­gust, constructorii şantierului nr. 3 , oraş, au dat in folo­sinţă 993 apartamente, sărbă­torind cîteva zile mai apoi a­­partamentul 1000. Oneştenii sunt mai toţi ve­­niţi din diferite regiuni ale ţării să lucreze la construirea cetăţii petrochimice. Mulţi (Continuare în pag. 3-a) Un grup de tineri de la Fabrica de Tevi din Roman la ieşirea din schimbul ! Foto : M. STELORIAN Spor la în noul an universitar! (Urmare din pag­l­a)­dească în rezultatele tot mai bune obţinute de studenţi la învăţătură şi în activitatea practică, în ridicarea tuturor studenţilor la nivelul fruntaşi­lor, în înţelegerea tot mai profundă de către fiecare stu­dent a menirii sale în facul­tate, în creşterea combativi­tăţii opiniei publice studen­ţeşti îndreptate împotriva ori­căror manifestări ale influen­ţelor ideologiei şi moralei pu­trede burgheze Eficienţa mun­cii politice a organizaţiilor U.T.M. şi a asociaţiilor stu­denţilor trebuie să se reflecte, de asemenea, în participarea activă a tuturor studenţilor la activitatea obştească, în hotă­­rîrea fiecărui student de a-şi aduce contribuţia încă de pe băncile facultăţilor la înfăp­tuirea politicii partidului. începînd din primele zile ale anului universitar se vor desfăşura pregătirile în ve­derea adunărilor de dări de seamă şi alegeri ale organiza­ţiilor U­T­M, din facultăţi, pre­cum şi alegerile delegaţilor de asociaţie din grupe şi ani. Pregătirea şi desfăşurarea a­­cestor adunări trebuie să con­stituie un prilej însemnat de intensificare a muncii politi­ce, de mobilizare a studenţi­lor la studiu perseverent din primele zile ale cursurilor, dezvoltînd opinia publică a studenţilor pentru crearea unei atmosfere de studiu per­severent, plin de răspundere. Pregătirea şi desfăşurarea a­­dunărilor de dări de seamă şi alegeri trebuie totodată să pri­­lejuiască îmbunătăţirea acti­vităţii culturale şi sportive, îmbogăţirea conţinutului edu­cativ al acestei activităţi; o mare atenţie trebuie acordată problemelor soci­al-gospodă­­reşti. Intensificind munca e­­ducativă în rîndul studenţilor, pentru preţuirea, respectarea şi păstrarea bunului obştesc. Organizaţiile U.T.M., sub conducerea organizaţiilor de partid, au datoria să se preo­cupe de îndrumarea temeinică a muncii asociaţiilor studenţi­lor, în vederea creşterii con­tribuţiei acestora la ridicarea nivelului de pregătire profe­sională şi politică a studenţi­lor, la formarea unor specia­lişti de valoare, devotaţi po­porului muncitor, gata să meargă oricînd acolo unde o cer interesele patriei, ale con­strucţiei socialiste. Astăzi începe un nou an universitar. Studenţimea noas­tră este chemată să depună mari străduinţe pentru a valo­rifica tot mai bine minunatele posibilităţi care-i sunt puse la dispoziţie. Cuvintele tovarăşului Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej, cuprinse în Raportul prezentat la Con­gresul al III-lea al Partidului Muncitoresc Român, constituie un minunat îndemn pentru cei care incep azi învăţătura: „Datoria lor este de a învăţa cu perseverenţă, pregătin­­du-se să devină slujitori de­votaţi ai poporului, gata să s a­ducă acolo unde este mai mare nevoie de ei, unde pot să-şi valorifice cunoştinţele şi apti­tudinile cu cel mai mare folos pentru construcţia socialismu­lui". Tineretul studios nu tre­buie să precupeţească nici un efort pentru îndeplinirea a­­cestor importante sarcini. La început de an universi­tar, urăm tineretului studios spor la muncă, succese tot mai mari la învăţătură pentru a deveni specialişti la nivelul epocii pe care o trăim, epoca desăvîrşirii construcţiei socia­liste. Locuinţe noi la Cluj Libretul de economii C. E. C. cu dobîndă şi cîştiguri Începînd de la 1 octombrie 1961, Casa de Economii şi Consemnaţiuni a R.P. Române introduce un nou libret de economii pentru păstrarea disponibilităţilor băneşti ale populaţiei : libretul de econo­mii cu dobîndă şi cîştiguri. La depunerile pe noul libret de economii se acordă o dobîndă anuală şi, în plus, prin tra­geri la sorţi trimestriale, im­portante cîştiguri in obiecte : televizoare, frigidere, aparate de radio, maşini aragaz ş.a., precum şi excursii in ţară şi străinătate. Posesorii libretelor de eco­nomii cu dobîndă şi cîştiguri beneficiază şi de celelalte drepturi şi avantaje pe care C.E.C. le acordă depunători­lor săi : garanţia statului, se­cretul operaţiunilor, restituiri imediate , integrale sau par­ţiale - la cerere, gratuitatea operaţiunilor etc. Depunerile şi restituirile pe libretele de economii nominative, cu do­­bindă şi­­cîştiguri, se pot efec­tua la orice unitate operativă C.E.C. din ţară. STEGULEŢE ŞI LA PARBRIZ D­eseori, pe parbrizele autocamioanelor sau ale basculantelor care străbat drumurile şi şoselele patriei, sau care poartă diferite încărcă­turi pe şantierele din ţară vezi mici steguleţe ro­şii pe care stă scris cu litere majuscule : „Fruntaş în producţie“. La autobaza T. A. din oraşul Brăila care deţine drapelul de întreprindere fruntaşă pe regiunea Ga­laţi, poţi întilni mulţi con­ducători auto tineri care deţin asemenea steguleţe : Barbu Radu, şef de auto­­grupă, Iorda­­che Gheorghe, Ioniţă Radu şi mulţi alţii. Transporturile făcute de ei, rîvna cu care ei au lu­crat străduindu-se să sa­tisfacă pe deplin cerinţele beneficiarilor le-au adus satisfacţie. Deşi sunt tineri, ei au acumulat o bogată experienţă în meseria lor. Utemistul Ioniţă Radu, de pildă, e conducător auto pe basculantă şi e în pri­mele lui luni de condu­cere. Cu toate acestea pla­nul pe luna august l-a în­deplinit în proporţie de 129 la sută. Din prima lună e fruntaş şi se străduieşte să păstreze şi pe mai departe acest titlu de care s-a fă­cut demn. Sunt rezultate care adu­nate şi cu ale celorlalţi fruntaşi de la autobaza T. A. Brăila au situat şi menţin întreprinderea pe locul de frunte în regiune, faţă de celelalte autobaze. Mulţi dintre tinerii con­ducători auto ai autobazei, fruntaşi în producţie, lu­crează în prezent pe şan­tierul marelui combinat si­derurgic de la Galaţi. La volanele basculantelor, pe şantier, îi vei găsi şi pe şoferii utemişti Vîlcu Vasi­le, Ceaprazis Dumitru, Ion Sandei, Saulea Nicolae şi alţii. Toţi îşi depăşesc pla­nul lunar cu cîte 8-9 la sută. Succesele ob­ţinute de aceşti tineri vor­besc despre entuziasmul lor, hărnicia şi per­severenţa cu care muncesc. Aproape că nu există tînăr în autobază care să nu-şi fi depăşit planul de producţie, în felul acesta ei au con­tribuit ca autobaza T. A. Brăila să-şi îndeplinească planul producţiei globale pe 8 luni în proporţie de 131 la sută. Depă­şit este şi planul la tone­­kilometri cu 29 la sută, iar la călători-kilometri cu 50 la sută. In prezent, la parbrizele autocamioanelor şi bascu­lantelor de la autobaza T. A. Brăila flutură 63 de steguleţe roşii. Şi multe dintre ele aparţin tinerilor conducători auto. T. OANCEA nsemnare O vedere a Rîşnovului. Foto : V. ORZA Oameni ai muncii în excursie In cursul zilei de sîmbătă a­­proape 1.000 de bucureşteni au plecat pe Valea Oltului, Valea Prahovei, la Poiana Braşov şi Curtea de Argeş pentru a-şi petrece sfîrşitul săptămînii. In săptămîna care a trecut activitatea turistică a fost bo­gată în întreaga ţară. Nume­roşi oameni ai muncii au ple­cat cu autocare sau cu trenul, în excursii special organizate, să cunoască oraşe, obiective industriale şi turistice impor­tante. Astfel, filiala O.N.T.­­„Carpaţi“ din Braşov a orga­nizat excursii cu autocarele în Capitală, la Sibiu şi la Lacul Roşu. Aproape 3.500 de munci­tori din Bocşa şi-au petrecut timpul liber la Braşov, în timp ce sute de turişti din Sibiu au vizitat Bucureştiul, cabanele Bîlea, Fîntînele, precum şi hi­drocentrala de la Sadu. Excursioniştii din Cîmpina au plecat la Braşov, Făgăraş, Rîmnicu Vîlcea, Piteşti şi în staţiunea Călimăneşti. (Agerpres)

Next