Scînteia Tineretului, octombrie 1961 (Anul 17, nr. 3850-3875)
1961-10-01 / nr. 3850
la Lugoj înotul — numai o tradiţie ? Finalele campionatelor republicane şcolare de nataţie au readus în activitate o problemă destul de importantă : aceea a abandonării puternicului centru de nataţie care a fost oraşul Lugoj... ...Ne amintim de Interesul acordat la Lugoj natajiei cu ani în urmă. Pe atunci, activitatea înotătorilor se desfăşura în condiţii nu tocmai prielnice, folosindu-se o porţiune din cursul rîului Timiş, care străbate oraşul. Pasiunii şi entuziasmului faţa de notaţie — aceasta se petrecea în 1948 — i-au răspuns prompt organele locale, îndeosebi sfatul popular care au găsit posibilităţi pentru construirea unui bazin după toate normele tehnicii moderne. într-o bună măsură, bazinul de înot din Lugoj a fost ridicat şi cu aportul a numeroşi tineri, care, organizaţi în brigăzi de muncă patriotică au făcut un veritabil „tur de forţă“, dornici să se bucure cît mai curind de rodul muncii lor, să se avinte pe pistele albastre. Lugojul are deci un bazin olimpic încă din 1949, ceea ce trebuia să ducă în mod normal la dezvoltarea, în primul rînd cantitativă a nataţiei şi, ca un corolar, la creşterea nivelului performanţelor. La început a existat o oarecare emulaţie, foarte mulţi tineri dîndu-şi adeziunea acestui sport atît de frumos şi de util. Cîţiva înotători reputaţi au apărut la Lugoj ; în oraş a crescut o echipă de polo care a cucerit faimă. Treptat, însă, s-a stins din păcate entuziasmul începutului. înotătorii s-au risipit, iar echipa de polo a rămas doar... in amintire. Astăzi în oraş iubitorii sportului povestesc cu nostalgie despre anii frumoşi ai nataţiei lugojene : „Aveam şi noi înotători de prima mină...“ Sau : „Să f1 văzut Echipa noastră de polo. Juca în divizie..“. Da, notaţia lugojană este in prezent un copil vitreg. Se pune prea mult accent pe fotbal — ne referim la A.S.M. deşi în ciuda eforturilor şi a sacrificiilor rezultatele nu se prea văd. Fotbaliştii lugojeni „înoată“ undeva, în coada clasamentului unui campionat regional. In oraş mai pîlpîie puţină activitate la luptă, alt sport cu vechi tradiţii pe aceste meleaguri. Şi... atît. Există in ţară numeroase centre care fără să aibă, deocamdată, bazine ultramoderne se străduiesc, şi reuşesc, să organizeze o activitate interesantă în sportul nataţiei. La Lugoj însă bazinul este folosit în mod obişnuit ca... ştrand. A fost, fără îndoială, un adevărat „vot de blam“ pe care organele locale sportive şi l-au dat singure neînscriind nici un elev la finalele campionatelor republicane şcolare de nataţie care s-au organizat închipuiţi-vă, la Lugoj ! Ne spunea cu amărăciune prof. Gh. Dimeca, antrenorul şcolarilor bucureşteni prezenţi la finalele de care aminteam . S-a anunţat la un moment dat prin staţia de radioamplificare că la una din probe va participa şi un lugoj an. Am fost curios să-l văd. Dar aşteptarea s-a dovedit zadarnică. Blocstartul de pe care urma să sară singurul reprezentat al oraşului gazdă a rămas gol... „Atacînd“ problema nataţiei lugojene ne întrebăm: cărui fapt se datorează această stare de lucruri ? Consiliul regional U.C.F.S. Banat nu este dispus oare să ia nici o măsură ca să readucă pe... linia de plutire acest important sport ? Care este punctul de vedere al federaţiei de specialitate ? Sau, poate, problema nu o privește ?... V. RADO ,Stadionul Republicii din Capitală a găzduit sîmbătă seara întîlnirea internaţională de box dintre echipele de tineret ale R. P. Romíne şi R. P. Polone. Boxerii romîni s-au comportat foarte bine obţinînd victoria cu scorul de 14-6. Din rindul pugiliştilor romîni s-a s-a remarcat,în mod deosebit C. Ciucă, care l-a învins lă cu şfiţţşcie pe, Olech. j — ijtmrttei 12 go-. Astăzi de laborer 16 pe stadionul „23 August“ și ţin pe Republicii cum s-a anunțat anterior, va avea loc meciul de verificare al loturilor A și B ale țării noastre care se pregătesc în vederea dublei întîlniri de la 8 octombrie cu echipele Turciei, bună parformanță da pini acum era de 175,721 km. ★ Comitetul executiv european al Ligii internationale de hochei pe gheaţă, întrunit la Moscova, a dezaprobat atitudinea echipei R. F. Germane pentru refuzul său de a juca cu echipa R. D. Germane la campionatul mondial de hocheii pegheaţă care a avut loc în Elveţia ,acest an,Comitetul executiv a avertizat federaţia de hochei din R. F. Germană că dacă va mai comite o asemenea discriminare se vor lua măsuri împotriva ei, mergînd pînă la excluderea din ligă. (Agerpres) Sîmbătă s-au disputat in Capitală două întîlniri de fotbal contînd pentru campionatul categoriei 3. Farul Constanţa a învins cu scorul de 3-2 (2-1) pe Flacăra Roşie Bucureşti, iar Metalul Bucureşti a dispus cu 3-0 (1-0) de CSM. Mediaş. * Pe stadionul Progresul din Capitală, s-a desfăşurat sîmbătă derbiul campionatului feminin de handbal redus care a opus echipei Ştiinţa Bucureşti formaţia Rapid- întîlnirea s-a încheiat cu un rezultat de egalitate : 8-8 ★ Proba de spadă pe echipe din cadrul turneului Internaţional de scrimă al cluburilor Armatelor Prietene a fost cîştigată de echipa Legia Varşovia care a totalizat 4 victorii. Pe locurile următoare s-au clasat Honvéd Budapesta 3 victorii, T.SKA- Moscova 2 victorii, CC.A. Bucureşti 1 victorie şi Vorwärts Berlin zero victorii. ■A Ciclistul francez Jose Meilliet a realizat cea mai mare viteză atinsă vreodată pe bicicletă. Pedalînd în spatele unui automobil special de sport el a atins viteza de 176,470 km pe oră. Cea mai Turneul internaţional de şah de la Bled Partidele disputate in cea de-a n-a rundă a turneului internaţional de şah de la Bled au complicat şi mai mult lupta pentru primele locuri ale clasamentului. Fischer nu a obţinut decît remiza în partida cu Najdorf, in timp ce Gligorici a cîştigat la Udovici şi a trecut pe locul doi. Totuşi, cele mai mari şanse le are Tal, care a întrerupt în avantaj cu Pachman, avînd calitatea pentru un pion. O surpriză: Gheller a pierdut cu albele la Bisguier, în 40 de mutări. Ivkov a cîştigat la Portisch. S-au terminat remiză partidele: Matanovici-Darga; Bertok- Parma; Trifunovici-Donner; Keres-Petrosian și Olafsson- Germek. Clasamentul înaintea ultimelor două runde : Tal 12 (1), Gligorici 12, Fischer 11 1/2 (1), Keres, Petrosian 10 1/2 (1), Trifunovici 9 1/2, Bisguier 9 111-Optimile de finală ale „Cupei campionilor europeni“ şi „Cupei cîştigătoarelor de cupe naţionale“ Sîmbătă la Londra au fost stabilite prin tragere la sorţi întîlnirile din cadrul optimilor de finală ale „Cupei campionilor europeni“ la fotbal. Iată programul jocurilor : F. C. Austria Viena — Benfica Lisabona , Beşiktas Istanbul — F. C. Nuernberg ; Partizan Belgrad — Juventus Torino ; Feyenoord (Olanda) — Tottenham Londra ; Odense (Danemarca)—Real Madrid ; Standard Liege — Valkeakossn (Finlanda) ; Vorwärts Berlin sau Lindfield (Islanda) cu Glasgow Rangers; Servette Geneva — Dukla Praga- Programul sferturilor de finală va fi alcătuit la 18 noiembrie la Milano prin tragere la sorţi. Finala competiţiei urmează să se dispute la 2 mai 1962 în oraşul Amsterdam. ★ La Londra, unde se desfăşoară lucrările congreselor FI. A. şi U.E.F.A., s-a efectuat vineri seara tragerea la sorţi a optimilor de finală pentru competiţia de fotbal „Cupa cîştigătoarelor de cupe naţionale“ Echipa romina Progresul Bucureşti, calificată direct în această etapă, va juca cu învingătoarea meciului Chaux de Fonds (Elveţia) — Leixoes (Portugalia). Progresul va susţine primul meci în deplasare. Partidele din optimile de finală se vor desfăşura pînă la sfîrşitul lui noiembrie, tur-retur. Primul meci va avea loc pe terenul echipei care a fost trasă prima la sorţi, în afară de cazurile cînd cele două echipe vor cădea de acord să schimbe ordinea. Marian chimia (Urmare din pag la) şişi au pus mina, din întîia zi, pe hîrleţele cu care începînd să înalţe cetatea petrochimică, îngropău un veac şi mai bine de întuneric şi suferinţă. Pentru locuitorii din Borzeşti şi din Oneşti, construcţia începuse înainte ca primul ţăruş înfipt pe malul Trotuşului să arate unde vor creşte temeliile falnicelor uzine ale chimiei. Termocentrala de la Borzeşti luase fiinţă în inimile oamenilor încă din 1950, din ziua de 26 octombrie, zi în care Plenara C.C. al P.M.R. a aprobat planul de zece ani de electrificare a ţării. An de an au început să crească coşurile înalte ale termocentralelor şi barajele masive ale hidrocentralelor, iar in primăvara anului 1955 au prins să se toarne şi la Borzeşti fundaţiile de beton. Astăzi, călătorul care vine prin Adjud, pe Trotuş în sus, este intîmpinat în incinta marelui complex petrochimic de clădirea modernă a Termocentralei din Borzeşti■ Ea a fost prima construcţie dată în folosinţă nu numai pentru că toate celelalte fabrici şi uzine ce i-au urmat aveau nevoie de forţa sutelor ei de mii de kilowaţi, dar şi pentru a aduce lumină, cît mai multă lumină oamenilor, constructorilor, borzeştenilor şi oneştenilor. Un an de la prima săpătură în pămînt, coşurile termocentralei începuseră să fumege, iar în casele ţăranilor din Rîpile (un sat care mai înainte vreme se putea numi foarte bine Neştiuţi, Pitulaţi sau Uitaţi de lume) constructorii au aprins lampa lui Ilici, în reţeaua electrică a ţării începuse să pulseze încă o inimă. Industria din zece oraşe răspîndite în patru regiuni moldoveneşti primeşte energie electrică de pe aceste maluri ale Trotuşului. Termocentrala mai produce aburul şi apa caldă necesară întregului Complex petrochimic Oneşti- Borzeşti şi apă caldă pentru încălzirea, la vreme de iarnă, a întregului oraş Oneşti. Dincolo de termocentrală stau de-a lungul Trotuşului clădirile masive, luminoase ale combinatului chimic. Undeva, printre noile clădiri, cu greu mai poţi afla o baracă scundă din scînduri pe care scrie cu litere roşii: ,,Şantierul sodă". Aici, pe o masă de brad, în primele luni ale anului 1956 au fost desfăcute planurile şi schiţele combinatului chimic. Trei ani mai tîrziu combinatul a început să producă oxigen, apoi monoclorbenzen, apoi de texan şi sodă caustică insecticide şi ierbicide şi au produse din seria celor peste 60 de substanţe chimice ce leva livra în anul 1965■ Combinatul chimic este un fel de, ceas deşteptător pentru un somn de cîteva sute de milioane de ani. El trezeşte prin electroliză din acest străvechi repaus, atomii de clor şi de sodiu care stau strîns îmbrăţişaţi în moleculele binecunoscutei săli de bucătărie. Pe Trotuş în sus, dincolo de combinatul chimic răsar zvelte construcţiile metalice ale Rafinăriei nr. 10. Pare o mare cu valuri argintii ţesută din zeci de kilometri de conducte prin care aleargă ţiţeiul să-şi scuture rînd pe rînd gazele, benzinele, motorinele şi toate celelalte averi pînă la gudronul negru, vîscos şi chiar mai departe la atît de mult căutatul cocs din gudron. Impunătoare, dominînd cutezătoare mia de hectare a Complexului de uzine Oneştilorzeşti construcţiile Rafinăriei nr. 10 — unele înalte ca nişte blocuri cu 20 de etaje — vorbesc prin ele însele de marea hărnicie a constructorilor care au săltat la asemenea înălţimi agregate de zeci chiar peste o sută de tone. Vecin cu rafinăria creşte, căzînd cu ochii. Combinatul de cauciuc sintetic — un şir de fabrici aşezate una lungă -Uta în ordinea procesului de producţie a cauciucului. încă anul acesta fabrica de fenolacetonă va produce substanţele etapei de început în fabricarea cauciucului iar un colectiv de cercetători de la Oneşti a şi obţinut în mod experimental cauciuc sintetic din care s-au şi confecţionat cîteva anvelope de motociclete. Cetatea petrochimică a Moldovei este o adevărată uriaşă retortă în care vin prin conducte petrolul din Moineşti şi Zemeş şi sarea de la Tg. Ocna. Se intîlnesc în această uriaşă retortă cu energia electrică şi cu voinţa, cu marea voinţă a omului constructor al socialismului. Şi din această uriaşă retortă pornesc în mai toate uzinele ţării policlorură de vinil şi cauciuc, substanţe chimice şi produse petroliere. In retorta uriaşă a Oneştiului se petrec adevărate minuni care ni se par astăzi, fireşti, obişnuite. Aceste minuni ale planului sesenat se cheamă : o producţie anuală la Oneşti- Borzeşti de 225.000 KW, 50.000 tone cauciuc sintetic, 45.000 tone sodă caustică electrolitică, 13.000 tone fenol, 11.000 tone acetonă, 36.000 tone policlorură de vinil şi alte zeci de mii de tone de benzine, cocs, ierbicide şi alte substanţe chimice. Iar istoria înfăptuirii acestor minuni nu a început pe aste meleaguri decît de şapte ani. Oraşul-şantier P este apa Caşinului, nu departe de confluenţa cu Trotuşul, trece de cîteva luni un pod svelt de beton care leagă cap la cap şoseaua asfaltată venită din Borzeşti cu bulevardul principal al noului oraş Oneşti. De o parte şi de alta a bulevardului se înalţă luminoase, vesele, cu balconaşe pline de flori, blocurile locuite de muncitorii marelui complex petrochimic. Printre cvartalele de locuinţe date in folosinţă se văd schelele blocurilor care vor întregi, pătrăţel cu pătrăţel, întregul plan al oraşului, organizat după cele mai moderne concepţii urbanistice. Pe umerii dealurilor dintre Caşin şi Trotuş a fost făurit de mina constructorilor socialismului un oraş modern în care pulsează puternic viaţa de astăzi a centrelor noastre muncitoreşti. Sunt vrednice de cutreierat locurile pitoreşti din împrejurimile oraşului, dar mai mult te cheamă să le vezi bulevardele luminate cu neon pe care circulă şi noapte autobuse şi, în curind, troleibuse. Mai mult te îmbie vitrinele celor peste 60 de magazine, sălile cinematografelor şi casei de cultură, clădirile celor cinci şcoli şi invitaţia unui prieten să-l vizitezi în noul său apartament, în care te întilneşti cu căldura familiei, cu cărţile lui, tablourile şi vocea crainicilor posturilor noastre de radioteleviziune. Oraşele vechi din ţară au mai toate un „centru" pentru plimbările zilnice de dupăamiază ale tineretului; în Oneşti acest „centru“ este răspîndit în tot oraşul, pentru că pînă seara tîrziu pe toate străzile, prin parcurile mici şi pe bănci întîlneşti, ieşiţi la plimbare, pe localnici, oaspeţi din Borzeşti sau Tg. Ocna, vizitatori din ţară şi chiar turişti de peste hotare. In Oneşti vin astăzi în turneu ansamblurile teatrelor şi operelor de stat, pe stadionul oraşului au loc meciuri de fotbal, iar de curând studioul cinematografic „Bucureşti“ a început turnarea unui film artistic de lung metraj ale căror exterioare se filmează pe străzile oraşului. Copiii oneştenilor — 40.000 de locuitori, majoritatea constructori ai oraşului şi complexului de uzine, muncitori, ingineri şi tehnicieni — se joacă prin parcurile înflorite sau printre grămezile de materiale, autobasculante şi benzi transportoare, îmbogăţindu-şi vocabularul deopotrivă cu numele florilor şi denumirile mecanismelor folosite in construcţii In ultimul an pentru aceşti copii au fost înfiinţate încă trei şcoli de şapte ani şi două noi unităţi de învăţămînt preşcolar. In primele şapte luni ale acestui an populaţia oneşteană a cumpărat numai din magazinele din oraş peste 3000 costume de haine, aproape 600 garnituri complete de mobilă, 72 televizoare, 441 aparate de radio, 123 motociclete şi 470 biciclete, 94 frigidere, 91 maşini de cusut, 600 aragaze şi alte produse industriale şi alimentare. Intîmpinînd ziua de 23 August, constructorii şantierului nr. 3 , oraş, au dat in folosinţă 993 apartamente, sărbătorind cîteva zile mai apoi apartamentul 1000. Oneştenii sunt mai toţi veniţi din diferite regiuni ale ţării să lucreze la construirea cetăţii petrochimice. Mulţi (Continuare în pag. 3-a) Un grup de tineri de la Fabrica de Tevi din Roman la ieşirea din schimbul ! Foto : M. STELORIAN Spor la în noul an universitar! (Urmare din pagla)dească în rezultatele tot mai bune obţinute de studenţi la învăţătură şi în activitatea practică, în ridicarea tuturor studenţilor la nivelul fruntaşilor, în înţelegerea tot mai profundă de către fiecare student a menirii sale în facultate, în creşterea combativităţii opiniei publice studenţeşti îndreptate împotriva oricăror manifestări ale influenţelor ideologiei şi moralei putrede burgheze Eficienţa muncii politice a organizaţiilor U.T.M. şi a asociaţiilor studenţilor trebuie să se reflecte, de asemenea, în participarea activă a tuturor studenţilor la activitatea obştească, în hotărîrea fiecărui student de a-şi aduce contribuţia încă de pe băncile facultăţilor la înfăptuirea politicii partidului. începînd din primele zile ale anului universitar se vor desfăşura pregătirile în vederea adunărilor de dări de seamă şi alegeri ale organizaţiilor UTM, din facultăţi, precum şi alegerile delegaţilor de asociaţie din grupe şi ani. Pregătirea şi desfăşurarea acestor adunări trebuie să constituie un prilej însemnat de intensificare a muncii politice, de mobilizare a studenţilor la studiu perseverent din primele zile ale cursurilor, dezvoltînd opinia publică a studenţilor pentru crearea unei atmosfere de studiu perseverent, plin de răspundere. Pregătirea şi desfăşurarea adunărilor de dări de seamă şi alegeri trebuie totodată să prilejuiască îmbunătăţirea activităţii culturale şi sportive, îmbogăţirea conţinutului educativ al acestei activităţi; o mare atenţie trebuie acordată problemelor social-gospodăreşti. Intensificind munca educativă în rîndul studenţilor, pentru preţuirea, respectarea şi păstrarea bunului obştesc. Organizaţiile U.T.M., sub conducerea organizaţiilor de partid, au datoria să se preocupe de îndrumarea temeinică a muncii asociaţiilor studenţilor, în vederea creşterii contribuţiei acestora la ridicarea nivelului de pregătire profesională şi politică a studenţilor, la formarea unor specialişti de valoare, devotaţi poporului muncitor, gata să meargă oricînd acolo unde o cer interesele patriei, ale construcţiei socialiste. Astăzi începe un nou an universitar. Studenţimea noastră este chemată să depună mari străduinţe pentru a valorifica tot mai bine minunatele posibilităţi care-i sunt puse la dispoziţie. Cuvintele tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, cuprinse în Raportul prezentat la Congresul al III-lea al Partidului Muncitoresc Român, constituie un minunat îndemn pentru cei care incep azi învăţătura: „Datoria lor este de a învăţa cu perseverenţă, pregătindu-se să devină slujitori devotaţi ai poporului, gata să s aducă acolo unde este mai mare nevoie de ei, unde pot să-şi valorifice cunoştinţele şi aptitudinile cu cel mai mare folos pentru construcţia socialismului". Tineretul studios nu trebuie să precupeţească nici un efort pentru îndeplinirea acestor importante sarcini. La început de an universitar, urăm tineretului studios spor la muncă, succese tot mai mari la învăţătură pentru a deveni specialişti la nivelul epocii pe care o trăim, epoca desăvîrşirii construcţiei socialiste. Locuinţe noi la Cluj Libretul de economii C. E. C. cu dobîndă şi cîştiguri Începînd de la 1 octombrie 1961, Casa de Economii şi Consemnaţiuni a R.P. Române introduce un nou libret de economii pentru păstrarea disponibilităţilor băneşti ale populaţiei : libretul de economii cu dobîndă şi cîştiguri. La depunerile pe noul libret de economii se acordă o dobîndă anuală şi, în plus, prin trageri la sorţi trimestriale, importante cîştiguri in obiecte : televizoare, frigidere, aparate de radio, maşini aragaz ş.a., precum şi excursii in ţară şi străinătate. Posesorii libretelor de economii cu dobîndă şi cîştiguri beneficiază şi de celelalte drepturi şi avantaje pe care C.E.C. le acordă depunătorilor săi : garanţia statului, secretul operaţiunilor, restituiri imediate , integrale sau parţiale - la cerere, gratuitatea operaţiunilor etc. Depunerile şi restituirile pe libretele de economii nominative, cu dobindă şicîştiguri, se pot efectua la orice unitate operativă C.E.C. din ţară. STEGULEŢE ŞI LA PARBRIZ Deseori, pe parbrizele autocamioanelor sau ale basculantelor care străbat drumurile şi şoselele patriei, sau care poartă diferite încărcături pe şantierele din ţară vezi mici steguleţe roşii pe care stă scris cu litere majuscule : „Fruntaş în producţie“. La autobaza T. A. din oraşul Brăila care deţine drapelul de întreprindere fruntaşă pe regiunea Galaţi, poţi întilni mulţi conducători auto tineri care deţin asemenea steguleţe : Barbu Radu, şef de autogrupă, Iordache Gheorghe, Ioniţă Radu şi mulţi alţii. Transporturile făcute de ei, rîvna cu care ei au lucrat străduindu-se să satisfacă pe deplin cerinţele beneficiarilor le-au adus satisfacţie. Deşi sunt tineri, ei au acumulat o bogată experienţă în meseria lor. Utemistul Ioniţă Radu, de pildă, e conducător auto pe basculantă şi e în primele lui luni de conducere. Cu toate acestea planul pe luna august l-a îndeplinit în proporţie de 129 la sută. Din prima lună e fruntaş şi se străduieşte să păstreze şi pe mai departe acest titlu de care s-a făcut demn. Sunt rezultate care adunate şi cu ale celorlalţi fruntaşi de la autobaza T. A. Brăila au situat şi menţin întreprinderea pe locul de frunte în regiune, faţă de celelalte autobaze. Mulţi dintre tinerii conducători auto ai autobazei, fruntaşi în producţie, lucrează în prezent pe şantierul marelui combinat siderurgic de la Galaţi. La volanele basculantelor, pe şantier, îi vei găsi şi pe şoferii utemişti Vîlcu Vasile, Ceaprazis Dumitru, Ion Sandei, Saulea Nicolae şi alţii. Toţi îşi depăşesc planul lunar cu cîte 8-9 la sută. Succesele obţinute de aceşti tineri vorbesc despre entuziasmul lor, hărnicia şi perseverenţa cu care muncesc. Aproape că nu există tînăr în autobază care să nu-şi fi depăşit planul de producţie, în felul acesta ei au contribuit ca autobaza T. A. Brăila să-şi îndeplinească planul producţiei globale pe 8 luni în proporţie de 131 la sută. Depăşit este şi planul la tonekilometri cu 29 la sută, iar la călători-kilometri cu 50 la sută. In prezent, la parbrizele autocamioanelor şi basculantelor de la autobaza T. A. Brăila flutură 63 de steguleţe roşii. Şi multe dintre ele aparţin tinerilor conducători auto. T. OANCEA nsemnare O vedere a Rîşnovului. Foto : V. ORZA Oameni ai muncii în excursie In cursul zilei de sîmbătă aproape 1.000 de bucureşteni au plecat pe Valea Oltului, Valea Prahovei, la Poiana Braşov şi Curtea de Argeş pentru a-şi petrece sfîrşitul săptămînii. In săptămîna care a trecut activitatea turistică a fost bogată în întreaga ţară. Numeroşi oameni ai muncii au plecat cu autocare sau cu trenul, în excursii special organizate, să cunoască oraşe, obiective industriale şi turistice importante. Astfel, filiala O.N.T.„Carpaţi“ din Braşov a organizat excursii cu autocarele în Capitală, la Sibiu şi la Lacul Roşu. Aproape 3.500 de muncitori din Bocşa şi-au petrecut timpul liber la Braşov, în timp ce sute de turişti din Sibiu au vizitat Bucureştiul, cabanele Bîlea, Fîntînele, precum şi hidrocentrala de la Sadu. Excursioniştii din Cîmpina au plecat la Braşov, Făgăraş, Rîmnicu Vîlcea, Piteşti şi în staţiunea Călimăneşti. (Agerpres)