Scînteia Tineretului, februarie 1962 (Anul 18, nr. 3954-3977)
1962-02-01 / nr. 3954
O nouă mîndrie a Reşiţei, Furnalul nr. 2 cu o capacitate de 700 m.c. Foto : AGERPRES Lina—o materie primă preţioasă! La fiecare loc muncă posibilităţi de economii , anul care a trecut întreprinderile care folosesc ca materie primă lina au obţinut rezultate bune pe linia îmbunătăţirii calităţii produselor, a reducerii indicilor de consum. Scăderea indicilor de consum la linurile fine pentru pieptănat a însemnat în anul 1961 circa 70.000 m.p. ţesături realizaţi în plus din aceeaşi cantitate de materie primă. Experienţa a dovedit că există încă numeroase rezerve interne în ce priveşte mai buna gospodărire a materiei prime. Dacă s-ar reduce, de pildă, consumul de fire în ţesătorii cu numai 1 la sută s-ar putea obţine anual o producţie suplimentară de 300.000 m.p. ţesături. Sau, dacă s-ar reduce cu 1 la sută consumul specific de lînă pentru paie şi a palelor pentru fire, s-ar realiza o cantitate suplimentară de fire din care s-ar putea confecţiona circa 40.000 m.p. ţesături de lînă pură şi în amestec şi circa 40.000 bucăţi tricotaje diverse din lînă pură şi în amestec, în pagina publicată de ziarul „Scînteia tineretului“ în urma raidului efectuat într-un număr de întreprinderi cu participarea specialiştilor din cadrul direcţiei noastre generale, muncitorii, inginerii şi tehnicienii au făcut numeroase propuneri valoroase privind îmbunătăţirea calităţii produselor, reducerea indicilor de consum, realizarea de cît mai multe economii. Aş vrea să mă opresc asupra celor care se adresau Direcţiei noastre generale. Aceste propuneri au fost studiate cu multă atenţie şi unele din ele sunt deja în curs de rezolvare. Astfel vom înzestra maşinile de cardat şi filat cu ceasuri de control. S-au luat măsuri pentru aprovizionarea fabricilor cu filoză. Studiem de asemenea posibilitatea să rezolvăm şi celelalte propuneri care ne-au fost făcute : instalarea dispozitivelor automate la ringuri şi la războaiele de ţesut, înzestrarea preparaţiilor ţesătoriilor cu canete de lemn etc. Pe linia sprijinirii eforturilor colectivelor de muncă în acţiunea de gospodărire a materiei prime au fost luate şi alte măsuri, în colaborare cu Institutul de Cercetări Textile vom extinde în acest an la întreprinderile „Libertatea“-Sibiu, Uzinele textile Cisnădie, Filatura de lînă „Octombrie roşu“-Ghimbav, „Industria lînii“-Timişoara sistemul de reglare al maşinilor de pieptănat şi a cardelor folosit deja la Textila „Griviţa“ din Bucureşti. Pe această cale se obţin pale pieptănate de calitate superioară şi se reduc mult deşeurile. Multă risipă de materie primă se mai face în momentul de faţă datorită tensionării firelor în preparaţia ţesătoriilor, în vederea eliminării acestui neajuns, Direcţia generală a luat măsuri pentru extinderea bobinării tronconice, întreprinderile vor fi înzestrate cu maşini care să permită schimbarea procedeului de lucru. Pe linia măsurilor luate de către Direcţia generală se numără şi aceea ca periodic întreprinderile furnizoare de fire pentru tricotaje să se deplaseze în întreprinderile beneficiare, să urmărească comportarea firelor în procesul de producţie, să ia măsurile corespunzătoare pentru îmbunătăţirea calităţii lor. S-au luat de asemenea măsuri ca în centrele de sortare de la „Industria lînii“-Timişoara, „Libertatea“—Sibiu, Uzinele textile Cisnădie să se introducă iluminatul fluorescent, îmbunătăţindu-se condiţiile de muncă, se va îmbunătăţi calitatea produselor şi aceasta este principala cale care duce la economii. Acestea sunt numai cîteva din prevederile cuprinse în planul de măsuri tehnico-organizatorice al Direcţiei noastre generale. în acelaş timp, noi intenţionăm ca semestrial să organizăm, pe centre de regiuni, instructaje cu responsabilii controlului tehnic de calitate, cu tehnologii şi dispecerii ca să cunoaştem felul în care se îndeplinesc măsurile stabilite privind îmbunătăţirea calităţii produselor. Vom crea anul acesta, pe centre de regiuni, cursuri de ridicare a calificării profesionale a ajutorilor de meşteri cu scoaterea din producţie a acestora pe perioada şcolarizării. In ce priveşte îmbunătăţirea calităţii produselor, a reducerii indicilor de consum o mare răspundere revine conducerilor întreprinderilor. E de datoria lor să studieze atent propunerile pe care le fac muncitorii, inginerii şi tehnicienii, să sprijine comisia de descoperire a rezervelor interne în acţiunile pe care le desfăşoară. In pagina publicată de ziar s-au făcut numeroase (Continuare In pag. a 3-a) Ing. Gheorghe Cazan director general al Direcţiei generale industriale lină şi mătase din Ministerul Industriei Uşoare Experienţa fruntaşilor larg popularizată Gospodăria agricolă de stat Coţuşca a realizat anul trecut o producţie medie de 4200 litri lapte de la fiecare vacă, la un preţ de cost de 0,90 lei litrul. Producţia sporită de lapte şi preţul redus realizat a adus gospodăriei un beneficiu de 1.300 lei de la fiecare vacă. Brigada condusă de Eroul Muncii Socialiste, Constantin Adochiţgi a obţinut de la mai mult de o treime din cele 150 vaci, pe care le are în îngrijire, producţii de peste 5.000 litri lapte de la fiecare vacă. Aceste succese au stîrnit interes celorlalte G.A.S. din regiune. Experienţa gospodăriei agricole de stat Coţuşca, şi în deosebi a brigăzii conduse de maistrul zootehnist Constantin Adochiţei, a început să fie studiată de crescătorii de animale din G.A.S. Cu prilejul unor vizite la Coţuşca şi cu alte ocazii ei au constatat că producţia sporită se datoreşte, printre altele, bunei furajări a animalelor. (Agerpres) Tineri harnici şi entuziaşti Harnici şi entuziaşti sunt tinerii Uzinei de utilaj chimic şi petrolier nr. 2 din Ploieşti. Şi cum sînt buni gospodari, tinerii noştri au chibzuit şi la ceea ce vor face in noul an, in 1962. In primul rînd, organizaţia U.T.M., sub conducerea organizaţiei de partid, și-a pus cu mai multă seriozitate problema mobilizării tinerilor in acfiunea de ridicare a calificării. La noi se vor deschide de aceea în foarte scurtă vreme 11 cursuri pe profesii și pe grade de pregătire. In acfiunea de ridicare a calificării nu s-au neglijat însă nici alte forme , s-a făcut un plan de conferinţe tehnice, schimburi de experienţă şi demonstraţii practice. O mare atenţie acordă organizaţiile U.T.M. problemei economisirii metalului. Tinerii au propus astfel ca in acest an să se introducă croirea combinată a tablelor. S-a propus, de asemenea, înlocuirea tranşelor sudate la schimbătoarele de căldură cu flanşe cu guler avînd drept urmare reducerea simţitoare a consumului de electrozi de sudură şi a manoperei. Aceasta va aduce o economie de 2.690 lei la bucată. ANDREI VÎLVOI corespondent Al doilea furnal de 700 mc a intrat în funcţiune La Combinatul metalurgic din Reşiţa a început miercuri să producă cel de-al doilea furnal de 700 mc. Realizarea acestui important obiectiv al industriei siderurgice constituie un succes de seamă al constructorilor reşiţeni, al proiectanţilor şi colectivelor întreprinderilor industriei noastre constructoare de maşini. Noul furnal se caracterizează printr-un nivel ridicat de mecanizare şi automatizare. El prezintă unele perfecţionări fata de primul furnal de aceeaşi capacitate, care a intrat în funcţiune anul trecut. Capacitatea utilă a celor două furnale noi este cu 900 mc mai mare decît cea a furnalelor vechi, iar indicile de utilizare este cu circa 35 la sută mai ridicat. Cele două furnale noi vor da anual de patru ori mai multă fontă decît s-a produs în ţara noastră în anul 1938, înainte de elaborarea primei şarje, în faţa noului furnal a avut loc o adunare. Constructorii noului furnal au trimis o telegramă C.C. al P.M.R., tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej, prin care se angajează să obțină noi succese pe calea desăvîrşirii construcţiei socialiste în patria noastră. (Agerpres) La Reşiţa Gica Mirea şi Leonard Cheiner, elevi la Şcoala medie nr. 1 din Oneşti fac cunoştinţă în atelierul şcolii cu frumuseţea meseriei de strungar Foto: N. STELORIAN Ministerul Invăţămîntului şi Culturii comunică: Cursurile şcolilor de cultură generală, profesionale, precum şi cele preşcolare sunt suspendate şi în ziua de 1 februarie în oraşul şi regiunea Bucureşti şi în localităţile în care viscoleşte. (Agerpres) Luna cărţii la sate“ ) BAIA MARE - de la corespondentul nostru. — In cadrul „Lunii cărţii la sate" se desfăşoară în satele regiunii Maramureş o bogată activitate. In scopul popularizării cărţii în raionul Cărei, de exemplu, au fost organizate 18 expoziţii şi 32 standuri de cărţi. Tot în acest scop au fost constituite 42 echipe de agitatori formate din cei mai pasionaţi cititori ai cărţii, în majoritate tineri, care popularizează cartea din casă în casă. Ca rezultat al acestor acţiuni în comunele Tăşnad, Tiream Sanislău, Moftinu Mare şi altele a crescut numărul tinerilor care-şi alcătuiesc biblioteci personale Totodată ca urmare a cererii sporite de cărţi, cooperativele din satele raionului Cărei au fost aprovizionate in această perioadă cu cărţi în valoare de peste 50.000 lei. Pe şantierul nr. 3 Tinerii de pe şantierul nr. 3 al întreprinderii de construcţii şi montaj nr. 5 din Bucureşti s-au angajat în faţa conducerii întreprinderii să construiască înainte de termen un bloc turn cu 10 etaje. Echipa de zidari, echipa de dulgheri condusă de comunistul Vasile Varadi şi cea a betonistului Vasile Turcu s-au angajat că execute la acest bloc numai lucrări de cea mai bună calitate. Toate lucrările ce se vor executa vor fi conduse de maistrul Gheorghe Ioachim, un tînăr stăpîn pe meseria de constructor. Sprijiniţi în această acţiune de organizaţia de partid, tinerii au început deja să execute primele lucrări de fundaţii la noul bloc cu 41 de apartamente ce-l vor construi în bulevardul 1 Mai. I. MARIA Succes la examenul producţiei! În aceste zile, in toate cele trei faculăţi ale Institutului agronomic „N. Bălcescu“ din Bucureşti ca şi în celelalte institute agronomice din ţară, se petrece un eveniment de seamă : examenul de stat. La Facultatea de horticultura examenele sunt deja într-un stadiu avansat, lată pe unul din proaspeţii absolvenţi , inginer Georgeta Bogza (credem că nu greşim dacă anticipăm). Pînă acum şi-a susţinut lucrarea de diplomă în care a avut ca temă „Determinarea momentului optim pentru cules la strugurii de masă“. Lucrarea i-a fost cotată cu nota maximă : 10. E fericită. La cele trei examene (disciplinele : pomicultură, viticultură şi legumicultura) nu a luat nici o notă sub 9. — Mai am un singur examen, ne-a spus Georgeta Bogza. Vreau să-l iau cel puţin cu nota 9. Voi pleca apoi în producţie cu inima împăcata. Şi la facultăţile de agriculturăzootehnie şi medicină veterinară, studenţii absolvenţi au susţinut, în aceste zile, lucrările de diplomă. Rod al unei munci îndelungate, lucrările de diplomă au la bază studiul concret din unităţile socialiste — gospodăriile agricole de stat şi colective , unde absolvenţii au făcut practică. Bunăoară, la secţia agricultură au fost susţinute 79 de lucrări. 33 din acestea au fost notate cu 9 şi 10. Multe din ele răspund unor sarcini de actualitate care stau în faţa agriculturii. Examenele sunt pe sfîrşit. In faţa lor ca viitori ingineri agronomi se deschid acum perspective frumoase. Peste puţin timp ei vor intra în mijlocul noilor colective de muncă, unde aspiraţiile lor din timpul anilor de studii vor prinde viaţă. Spor la muncă, tovarăşi absolvenţi, succes la examenul producţiei I I. MIRCESCU învaţă în şcoala noua Grija partidului şi guvernului da a asigura din ce în ce mai bune condiţii da învăţătură fiilor oamenilor muncii se face din plin simţită. De curînd, în satul Săliştea din raionul Vişeu a fost dat în folosinţa elevilor un nou local de şcoală compus din 8 săli de clasă, laborator şi dependinţele necesare. Fiind o construcţie modernă, sălile de clasă sunt spaţioase, luminoase, dotate cu mobilier modern corespunzător, asigurînd în felul acesta condiţiile de studiu cele mai bune. La construirea şcolii, la scurtarea termenului de dare în folosinţă o contribuţie de seamă şi-au adus-o locuitorii comunei şi în special brigăzile de muncă patriotică ale tineretului din comuna Săliştea. g. MOINEAGU 44 , numai cîteva zile după apariţie, au sosit la redacţie aproape o sută de scrisori în care tineri din toate părţile ţării ţin să-şi spună părerea cu privire la cazul relatat în articolul „Povestea unei căsnicii". Publicarea lor în întregime ar cere mult spaţiu iar să alegi dintre ele e destul de greu. Ceea ce impresionează în primul rînd în aceste scrisori este unanimitatea de păreri, de concepţie a celor care le scriu. Absolut toţi semnatarii acestor scrisori, mulţi dintre ei după ce au discutat îndelung cu prietenii şi tovarăşii lor, in colectivele lor de muncă, sunt unanimi în condamnarea morală a purtării inginerului Ionel Stuparu, purtare cu totul străină concepţiilor de viaţă ale tineretului nostru. Ei sunt sincer indignaţi, se simt direct, personal jigniţi de atitudinea înapoiată faţă de soţie a acestui om. Am cunoscut în rîndurile spontane, ale acestor tineri — cum ne şi aşteptam de altfel — maturitatea concepţiei, frumuseţea gîndirii noi, şi mai ales răspundere şi solidaritate pe bazele celei mai omeneşti morale, morala muncitorească, comunistă. Ei nu pot asista cu indiferenţă la o astfel de întîmplare, pentru că ei sunt convinşi de legătura strînsă care există în societatea noastră socialistă între viaţa socială şi cea particulară. Lucian Ciura, din Beiuş, scrie printre altele : „Familia este o parte a ao cietăţii socialiste, unită prin năzuinţele şi interesele sale. Fiind întemeiată pe sentimentul iubirii reciproce, relaţiile conjugale din familia socialistă presupun respectul reciproc şi ajutorul reciproc... Tovarăşe Stuparu, trebuie să ştii că fericirea care se realizează cu preţul nefericirii unei a doua persoane nu este morală. Este grav cînd frîngi în picioare sentimentul de dragoste al cuiva şi-i tot aşa de grav să porţi pe conştiinţă vina că pentru bucuriile tale ai sacrificat bucuria altuia..." Muncitorul Gh. Andrei din Turnu Severin (Fabrica de placaj) scrie lui Ionel Stuparu că... „nu am aşteptat să ajung acasă ci, aici, în atelierul meu, pe bancul de lucru, am făcut loc hîrtiei printre piese şi ţi-am scris aceste rînduri sfătuindu-te să te îndrepţi şi să te întorci la soţie şi copil..." Tinerii care ne-au scris, critică aspru comportarea lui Ionel Stuparu şi ,lumesc fără sfială esenţa retrogradă, strănoastre a acestei învechite. E însă o asprime tonică, izvorîtă din dorinţa sinceră de a-1 ajuta. E o atitudine profund principială, în care se vede cît sînt tinerii noştri de retractări oricăror concesii îndoielnice şi in acelaşi timp animaţi de solicitudine faţă de un tovarăş ină lumii mentalităţi i care a greşit, dar care poate, ajutat să-şi îndrepte viaţa. Studentul Rotariu Constantin scrie : „Suntem în plină activitate de examene şi timpul nostru este foarte preţios. Acest articol a fost însă discutat cu aprindere de către colegii mei şi toţi am condamnat atitudinea inginerului Ionel Stuparu. Se pare că acest tînăr a fost influenţat de părinţi... Dar oare el, care a învăţat la şcoală în anii de democraţie populară, unde a fost educat într-un spirit nou, nu şi-a dat seama că a pornit pe un drum greşit ? E curios cum mai poate gîndi astfel un tînăr care a trăit în anii aceştia viaţa de student, unde n-a avut de învăţat decît lucruri REMUS LUCA (Continuare în pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Anul XVIII, seria II nr. 3954 4 PAGINI — 20 BANI Joi 1 februarie 1962 Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Fruntaşi în pregătirea campaniei agricole de primăvară Gospodăriile agricole de stat din regiunea Bucureşti sunt fruntaşe pe ţară în pregătirea campaniei agricole de primăvară. Pînă acum au fost reparate peste 70 la sută din numărul tractoarelor şi maşinilor agricole. Numeroase G.A.S., printre care Pereţ, Bălteni, Căzăneşti, Ograda şi Ţăndărei au terminat reparaţiile la tractoare. în vederea sporirii producţiei la hectar au fost transportate la cîmp pînă acum peste 154.000 tone de gunoi; cu ajutorul avioanelor şi a altor mijloace s-au împrăştiat aproape 4650 tone de îngrăşăminte chimice. Cu multă grijă se pregătesc terenurile destinate culturilor de porumb de pe care urmează să se obţină cel puţin 5000 kg boabe la hectar. Pe mai mult de jumătate din aceste terenuri au fost transportate îngrăşăminte. (Agerpres) Primirea de către tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a unui grup de oaspeţi sovietici în ziua de 31 ianuarie a.c. tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., a primit pe tovarăşii E. E. Alexeev, şeful Depoului de locomotive Moscova-Triaj, I. M. Condratiev, pensionar feroviar, participant la primul subotnic, V. N. Ghelaşvili, inginerşef tehnologia Fabrica Tinandali nr. 1, L. S. Mamaladze, arhitectul Expoziţiei industriale din Tbilisi, D. Z. Romelaşvili, directorul Trustului „Samtrest” din Gruzia, V. D. Tiţişvili, specialist în vinificaţie, G. A. Tuşmalişvili, directorul Fabricii de şampanie din Tbilisi, aflaţi în ţara noastră într-o vizită prietenească ca invitaţi ai delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Român, care a fost în Uniunea Sovietică în vara anului trecut. Cu acest prilej, oaspeţii au relatat impresiile lor despre vizita făcută în R. P. Romînă şi a avut loc o discuţie prietenească. La primire au participat tovarăşii Chivu Stoica, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.M.R. şi Constantin Lăzărescu, membru supleant al C.C. al P.M.R. Ultimul examen din viaţa de student : examenul de stat. Tinerii pe care-i vedeţi in fotografie, Marta Lucreţia, Nicolae Petra, Dinu Carol, Popa Teodor şi Soroceanu Emilian, absolvenţi ai facultăţii de agronomie din Bucureşti, proaspeţi ingineri, vor pleca curînd la locul de muncă în G.A.S. și G.A.C. Foto : N. STELORIAN