Scînteia Tineretului, aprilie 1962 (Anul 18, nr. 4005-4030)
1962-04-01 / nr. 4005
Organizarea, frumosulrezerve ale producţiei De la postul de corespondenţi voluntari ai „Scînteii tineretului“ de la I. M. U. Medgidia el ce vizitează întîia oară Întreprinderea Metalurgică de Utilaj Medgidia, rămîne plăcut impresionat de ordinea şi curăţenia ce domnesc aici. Încă de la intrare te întîmpină alei asfaltate, cu bănci proaspăt vopsite, ronduri cu flori, panouri cu chipurile fruntaşilor în producţie. Aceeaşi bună impresie o menţii şi după ce pătrunzi în imensele hale. Lingă maşinile unelte moderne, ochiul vizitatorului întîlneşte între liniile de marcaj vopsite cu alb, dulapuri de scule strălucind de curăţenie, piese aranjate într-o ordine desăvirşitâ, culuoare de trecere curate. La crearea acestei ambianţe plăcute de muncă, o contribuţie însemnată o aduc tinerii care, mobilizaţi de organizaţia U.T.M., sub conducerea organizaţiei de partid, aplică de mai mult timp iniţiativa tinerilor de la Uzinele de autobuze din Bucureşti intitulată „Pentru o bună organizare a locului de muncă, curăţenie şi atitudine civilizată în producţie1. A fost o vreme cînd tinerii strungari Dode Mircea şi Plugaru Petre, din sectorul XI, întîmpinau greutăţi în îndeplinirea ritmică a planului de producţie. In faţa acestei situaţii, organizaţia U.T.M. a încredinţat tînărului Vancea Oprea, fruntaş în producţie, sarcina de a-i ajuta pe cei doi tineri. De la început, Vancea Oprea şi-a dat seama că greutăţile ce le întîmpinau Dode Mircea şi Plugaru Petre îşi aveau cauza în slaba organizare a locului de muncă. De aceea le-a calculat cît timp pierd căutînd diverse scule şi materiale, cum le stinghereşte mişcările şpanul neevacuat la timp de lungă maşină. Pentru a-i ajuta, Vancea a început să vină în fiecare zi la lucru cu cite 15—20 de minute înainte de începerea schimbului. In raport cu piesele ce aveau să le prelucreze, Vancea Oprea îi îndruma să-şi pregătească cuţitele, sculele şi materialele necesare. încet, cu răbdare tovărăşească, el a reuşit să-i obişnuiască pe cei doi tineri strungari să-şi organizeze în aşa fel locul de muncă incit cele 480 de minute de lucru să fie folosite din plin. Rezultatul bunei organizări nu a întîrziat să se arate. Intr-un timp scurt, Dode Mircea şi Plugaru Petre au devenit fruntaşi în muncă. Tot în scopul măririi productivităţii muncii, biroul organizaţiei U.T.M., în colaborare cu comitetul sindicatului, îndrumat de organizaţia de partid, a propus nu de mult conducerii administrative a secţiei reamplasarea maşinilor unelte în raport cu operaţiile tehnologice. Astfel, strungurile şi frezele fiind grupate în raport cu fluxul tehnologic, s-a reuşit să se elimine timpul neproductiv ce se consuma înainte prin mutarea pieselor de la o maşină la alta, s-a reuşit ca pe secţie productivitatea muncii să crească simţitor. Pentru cei 95 de tineri care lucrează în secţia sculerie a întreprinderii noastre, aplicarea iniţiativei tinerilor de la Uzina de autobuze din Capitală, a constituit un prilej de a se ajuta reciproc în muncă. Astfel, din iniţiativa tinerilor muncitori Radu Vasile şi Moldoveanu Alexandru, un grup de 15 tineri strungari şi frezori într-o sîmbătă după-amiază au rămas in secţie după sfîrşitul schimbului doi. Ore la rînd maşinile-unelte au continuat să funcţioneze din plin. Luni dimineaţa cînd au venit la lucru, tinerii au găsit pe fiecare dulap de scule o mulţime de şuruburi, bride, freze deget, freze circulare şi alte scule ajutătoare. Ele erau însoţite de un scurt bilet „Din deşeuri şi scule uzate am făcut aceste scule ajutătoare pentru a căror confecţionare s-ar fi răpit mult timp productiv. Folosiţi-le cu succes !”. Tinerii ajustori din secţie au hotărît să răspundă prin fapte frumoasei iniţiative. In sîmbăta următoare, ei au confecţionat un număr de 8 dulapuri de scule şi au făcut curăţenie în întreaga secţie. De atunci, în fiecare săptămînă tinerii strungari, frezori şi a ALECU IONIŢA ajustor NICOLAE PARASCHIV sudor NICULESCU ION maistru (Material sosit in cadrul Concursului nostru) (Continuare în pag. a 3-a) Ciment de calitate superioară La Fabrica de ciment din Fieni a început să se producă un nou sortiment de ciment cu rezistenţă mult mai mare decit cele obişnuite. El se foloseşte îndeosebi pentru confecţionarea prefabricatelor din beton. Avînd un timp de întărire mult mai mic, decofrarea lui se face după maximum 24 de ore de la turnarea betonului. In prezent, la Institutul de cercetări pentru materiale de construcţii se experimentează cu bune rezultate un alt sortiment de ciment de calitate superioară. Acesta se va folosi la turnarea fundaţiilor pentru maşinile grele. In ultimul an au fost produse cinci noi sortimente de ciment cu rezistenţe iniţiale mari. (Agerpres) . In Editura politică a apărut: Consfătuirea pe ţară a ţăranilor colectivişti volumul cuprinde : — intervenţiile a 162 de participanţi: ţărani colectivişti, fruntaşi ai agriculturii socialiste, lucrători din S.M.T. şi G.A.S., activişti de partid şi de stat, oameni de ştiinţă, tehnicieni şi ingineri ; — recomandările celor 6 comisii de lucru privind producţia de cereale şi plante tehnice, creşterea animalelor, producţia pomiviticolă, producţia legumicolă, mecanizarea agriculturii, probleme economice şi organizatorice ale gospodăriilor colective ; — cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu - Dej rostită la încheierea Consfătuirii ; — Chemarea Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti. Volumul este ilustrat cu fotografiile vorbitorilor şi cu aspecte din timpul consfătuirii. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Anul XVIII, seria II nr. 4005 4 PAGINI — 20 BNI Duminică 1 aprilie 1962 Se toarnă oțelul în lingotiere, de unde va lua drumul laminoarelor. Foto : AGERPRES In excursie Au intrat în tradiţia multor bucureşteni excursiile de sfîrşit de săptămînă. Aproape 300 de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la Fabrica de încălţăminte „Dîmboviţa“ au plecat sîmbătă cu autocarele O.N.T. „Carpaţi" într-o excursie pe pitoreasca Vale a Oltului. Alţi aproape 700 de oameni ai muncii din diferite întreprinderi şi instituţii s-au dus cu trenuri speciale pe Valea Prahovei şi la Poiana Braşov. Aproape 45.000 de oameni ai muncii din Capitală au făcut, de la începutul anului şi pînă acum excursii prin O.N.T. (Agerpres) Pentru a răspîndi cît mai larg experienţa înaintată a gospodăriilor colective fruntaşe, în regiunea Banat au fost editate în ultimul timp 7 broşuri l-un tiraj de 5.000 exemplare fiecare. Aceste broşuri sunt tipărite în limbile romînă, germană, sîrbă, şi maghiară. Alte asemenea broşuri se află sub tipar. Broşurile sunt un sprijin real în munca gospodăriilor colective mai tinere pentru a cunoaşte şi a aplica în practică experienţa înaintată a gospodăriilor fruntaşe din regiune. Noi articole pentru sezonul de vară Pentru sezonul călduros, în magazine au fost puse în vînzare zilele acestea noi modele de ţesături, tricotaje şi încălţăminte. Pulovere, scampolouri şi compleuri din fire sintetice şi din bumbac mercerizat, cu o contextură fină, in culori pastel şi cu o croială modernă, uşor de spălat, fuste din fire artificiale, raglane şi bluze de vînt impermeabilizate din relon, costume de baie din relon supraelastic, fac parte din Broşuri în sprijinul noilor G.A.C. ultima colecţie, care cuprinde 500 de modele, realizată de sectorul confecţii—tricotaje. O bogată gamă de produse au creat pentru lunile călduroase şi întreprinderile textile. Numărul desenelor şi contexturilor noi se ridică la 1.650. Urmărindu-se fabricarea unor ţesături cu aspect plăcut şi calităţi superioare, cît mai apropiate de exigenţele cumpărătorilor, in acest sector au fost extinse o serie de noi procedee tehnologice de finisare a produselor. Colectivul Fabricii „Bumbacul" Timişoara a creat ţesături din fire superioare pentru rochii de ştrand şi pichete pentru taioare, iar Întreprinderea „Industria Bumbacului" Bucureşti a livrat, între altele, comerţului metraje din ţesături în careuri, imprimate cu trandafiri, pentru fuste şi rochii. Aproximativ 1.000 de modele de încălţăminte cuprinde, de asemenea, colecţia sectorului incălţăminte-marochinărie. ÎAgifu»*) Aprovizionarea cu combustibil a unităţilor agricole socialiste In întreaga ţară au fost luate măsuri in vederea aprovizionării unităţilor agricole socialiste cu combustibilul şi lubrefianţii necesari campaniei agricole de primăvară. In acest scop la Cernavodă şi Lehliu au fost construite şi date în folosinţă noi depozite moderne de unde se vor aproviziona unităţile agricole din această parte a ţării. Un alt depozit se află în construcţie la Tg. Cărbuneşti, regiunea Oltenia. La 20 de depozite printre care cele din Burdujeni, Braşov, Călăraşi, Cilnic, Craiova, Deva, Sinnicalau Mare, Tg. Mureş şi Slatina au fost instalate noi rezervoare şi s-au mecanizat operaţiunile de încărcare şi distribuire a combustibilului. Depozite de produse petroliere se află acum aproape în toate raioanele şi centrele agricole din ţară. Pentru o mai bună servire a unităţilor agricole socialiste cu combustibil, parcul de autocisterne a fost mărit în cursul acestui trimestru cu 30 de noi maşini. In prezent depozitele din întreaga ţară ce aparţin Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, cât şi cele ale unităţilor agricole socialiste sunt aprovizionate la întreaga lor capacitate cu combustibilul necesar. (Agerpres) Consiliul de Stat al Republicii Populare Române DECRET Pentru convocarea Marii Adunări Naționale Cu prilejul încheierii colectivizării agriculturii în Republica Populară Romina , In temeiul art. 37, pct. 1 din Constituție, Consiliul de Stat, decretează: Se convoacă Marea Adunare Națională, în sesiune extraordinară, în ziua de 27 aprilie 1962, orele 10 dimineaţa. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Bucureşti, 31 martie 1962. Oră da curs la Institutul Politehnic din Braşov Acolo unde este nevoie de Telegrame adresate C. C. al P. M. R. — tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej de către absolvenţii unor şcoli agricole Cu prilejul absolvirii cursurilor Centrului şcolar agricol Poarta Albă, regiunea Dobrogea, şi Centrului şcolar agricol Miniş, regiunea Banat, maiştrii agricoli, zootehnicieni şi viticoli din promoţia 1962 ai acestor şcoli au adresat telegrame Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin — tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej. In telegramele trimise, absolvenţii celor două şcoli mulţumesc din inimă partidului şi guvernului pentru condiţiile create, în timpul şcolarizării, în vederea unei pregătiri multilaterale. Acum, după încheierea colectivizării agriculturii, scriu în telegrama lor absolvenţii Şcolii tehnice de maiştri agricoli şi zootehnicieni Poarta Albă cerem să mergem ca agronomi şi zootehnicieni în gospodăriile agricole colective , acolo unde este nevoie. Ne angajăm să aplicăm în practică cunoştinţele asimilate şi să muncim cu abnegaţie şi perseverenţă pentru traducerea în viaţă a sarcinilor trasate de partid în domeniul agriculturii, pentru înflorirea patriei noastre dragi, Republica Populară Romînă. Exprimînd aceeaşi dorinţă, absolvenţii Şcolii tehnice de maiştri viticoli Minis scriu: Dorim să fim repartizaţi ca maiştri viticoli în gospodăriile agricole colective noi înfiinţate. Ne angajăm să depunem toate eforturile, să aplicăm toate cunoştinţele noastre în munca pentru consolidarea şi întărirea unităţilor agricole unde vom merge, să contribuim la creşterea bunăstării oamenilor muncii din patria noastră. (Agerpres) 10CUL nOIlNTR OCOl! LOCUL MEU - GOSPODĂRIA COLECTIVA Lucrez în cadrul Ministerului Agriculturii la Trustul Agrosem. Timp de trei ani consecutiv am îndrumat unităţile agricole socialiste din regiunea Argeş îndeosebi în ceea ce priveşte sectorul legumicol pentru că aceasta îmi este specializarea. In deplasările mele pe teren prin gospodăriile colectiva am stat de vorbă cu mulţi colectiviştii am cunoscut problemele care îi preocupă acum. Am constatat, de pildă, că aici, în multe părţi ale regiunii, este posibil şi necesar să se dezvolte mult cultura legumelor. Colectiviştii au însă nevoie de oameni de specialitate, de ingineri care să-i ajute să-şi organizeze acest sector şi să aplice regulile agrotehnice înaintate. Iată de ce am cerut să merg acum în regiunea Argeş într-o gospodărie colectivă care are posibilităţi să-şi creeze un puternic sector legumicol. Fireşte, am să ajut gospodăria colectivă în toate problemele Zilele trecute, 34 de ingineri agronomi, zootehnişti, economişti, ingineri cu specialitate în viticultură şi pomicultură, care până acum ocupau funcţii în diverse instituţii neagricole din oraşul Piteşti, au cerut să meargă în gospodăriile agricole colective din cadrul regiunii. Ei şi-au exprimat hotârîrea de a-i ajuta pe colectivişti să aplice regulile agrotehnice şi zootehnice înaintate, să-şi dezvolte pe baze ştiinţifice toate sectoarele de producţie. — Suntem tineri, avem o mare putere de muncă — au spus inginerii utemişti Adela şi Grigore Bascacov atunci cînd au cerut să fie repartizaţi în cite o gospodărie colectivă. Vrem să-i ajutăm pe colectivişti ca încă din această primăvară să pună baze solide la temelia recoltei anului acesta. Ne vom face datoria de utemişti, de specialişti. 1. TEOHARIDE Suntem ingineri agronomi. Am învăţat în facultate ştiinţa prin care i se pot smulge pămîntului recolte bogate. Am lucrat ptnă acum în cadrul Comitetului de stat pentru valorificarea produselor agricole. Dar pentru că protesta noastră ne cere să fim acum pe ogoare, alături de colectiviştii pe care trebuie să-i ajutăm să aplice agrotehnica, să obţină producţii cît mai mari, vom merge în gospodăriile colective care au nevoie de ajutorul nostru. Ştim că ne aşteaptă o muncă intensă, şi că gospodăriile colective în care vom merge au început acum campania agricolă de primăvară. Sînte multe rude producţie, dar voi avea satisfacţia să-mi împlinesc şi pasiunea mea. Ii voi ajuta pe colectivişti să pună bazele unei întinse grădini de legume şi zarzavaturi, să aplice o agrotehnică superioară în scopul obţinerii unor producţii mari, să organizeze loturi semicere pentru ca să putem ajuta şi alte gospodării colective vecine, cu seminţe de mare productivitate. Ing. ION TEODORESCU Datoria de utemişti Vom munci cu pasiune pe ogoare crări importante de făcut şi cu cit vor fi executate mai bine, cu atlt vor fi asigurate producţii mai mari. Pentru ca aceste lucrări să fie făcute aşa cum cere ştiinţa agricolă, pentru ca belşugul să fie asigurat, pentru ca întreaga dezvoltare a gospodăriilor agricole colective în care vom merge să se desfăşoare în cele mai bune condiţii ne vom dărui cu pasiune muncii noastre, vom pune în practică cunoştinţele noastre, vom depune o muncă neobosită alături de ţăranii colectivişti. Vom contribui în felul acesta la rezolvarea sarcinilor mari pe care le pune partidul în ţaţa agriculturii noastre socialiste. Ing. BLEJAN DUMITRU, ing. BOIANŢ ION, ing. BRATU AUREL, Ing. COLGIU MIHAI, ing. COZIOL ALEXANDRU, Ing. DRUMEA ROMULUS, ing. LICHTER RICHARD, Ing. MITRICAN NICOLAE, ing. NÄESCU EUGEN, ing. PAVEL GHEORGHE, ing. PAVELESCU EUGEN, ing. POPEA LUCIAN, ing. SZŐKE CAROL, ing. VELICOGLU GHEORGHE. In fotografie grupul de Inginer agronomi de la Comitetul de stat pentru valorificarea produ smoc *grj col e «ara merg la tete. Unităţi noi pentru vînzarea articolelor de artizanat Pentru a asigura o cât mai bună servire a oamenilor muncii care vin în staţiunile de odihnă şi în diverse centre turistice, cu obiecte de artizanat, anul acesta reţeaua cooperaţiei meşteşugăreşti specializată în desfacerea produselor de artă populară şi artizanat se măreşte cu încă 24 de unităţi. Asemenea magazine se vor deschide curând la Bicaz, Covasna, Turda, Petroşeni şi în alte localităţi frecventate de turişti. In felul acesta toate traseele turistice importante vor fi deservite de unităţi pentru vînzarea articolelor de artizanat. Acum magazinele de pe litoral şi din alte staţiuni se aprovizionează cu un bogat sortiment de produse. Ele vor desface anul acesta un volum aproape dublu faţă de anul trecut. (Agtrprta) Tradiţii In echipa de lăcătuşi condusă de Andrei Bencze a venit încă un muncitor, un proaspăt absolvent al şcolii profesionale. Asemănarea dintre şeful echipei şi noul sosit nu lasă nici o îndoială , e vorba de tată şi fiu. Ion Bencze a vrut să fie lăcătuş mecanic ca şi tatal său şi a devenit. Bătrînul a dorit să-şi pregătească schimbul, să predea ştafeta chiar unuia din copiii săi. De aceea l-a adus acolo unde lucrează el, l-a introdus în marea familie a Uzinei „Steagul Roşu“-Braşov unde munceşte de aproape două decenii. Virgil Epure are patru fete. Şi toate patru lucrează la „Steagul Roșu", alături de tatăl lor. Elisabeta e miezuitoare, Ruxandra magazioneră, Melania laborantă și Virginia ospătar la cantină. Rămase timpuriu fără mamă, fetele au găsit în colectivul uzinei un sprijin puternic în stare să le ajute, să le dezvolte. Cele patru surori sunt fruntaşe în sectoarele lor de muncă. Ruxandra şi Virginia se află în rîndurile comuniștilor, celelalte două surori mai mici sunt utemiste. Surorile Epure sunt apreciate pentru buna lor pre însemnări iiimiiimiiiimiiiiii Hiiimmm. găsire profesională şi pentru activitatea lor obştească. Cei cinci membrii ai familiei Epure lucrează în uzină bucurîndu-se de încrederea şi simpatia tovarăşilor de munca. De altfel am greşit numărînd doar cinci membri în familie. Melania e căsătorită cu electricianul Nicolae Doroffei — (amîndoi sunt membri ai echipei de teatru şi elevi la cursul seral). Soţul Elisabetei, Alexandru Paniu este turnător la oțelărie, iar Virginia e căsătorită cu un vechi muncitor de la „Steagul Roşu" astăzi transferat. Dacă adăugăm faptul că loji locuiesc în cartierul, „Steagul Roşu" avem imaginea deplină a unei familii de muncitori legată de o singură mare uzină. Două cazuri, două familii de muncitori. Am stăruit asupra lor pentru trăsătura comună ce le uneşte. Andrei Bencze şi-a adus fiul în uzină. Acelaşi lucru l-a făcut şi Virgil Epure cu fiicele sale. Se încetăţeneşte tradiţia apropierii unor familii întregi de o anumită uzină, de a se preda ştafeta meseriei şi a locului de muncă din tată în fiu. Muncitorii îşi aduc cu dragoste copiii la uzina unde lucrează şi ei, îi iniţiază în tainele meseriei, se predau primele noţiuni ale probităţii profesionale: AL. GIRNEAŢA (Continuare in pag. a 3-a) în sprijinul G.A.C. din regiunea Bucureşti FESTE 300 DE SPECIALIŞTI • Colectiviştii din regiunea Bucureşti, asemenea tuturor celorlalţi colectivişti din ţară, sunt antrenaţi acum într-o însufleţită acţiune pentru înfăptuirea planurilor de dezvoltare a gospodăriilor colective. In ajutorul lor au plecat şi continuă să plece numeroşi ingineri agronomi, zootehnişti, medici veterinari. Dornici să pună în practică toate cunoştinţele lor, să-i ajute pe colectivişti să înveţe şi să aplice regulile agrozootehnice înaintate, peste 300 de specialişti din agricultura regiunii Bucureşti, care lucrau în posturile administrative, la sfaturile populare, la Agrosem, la diferite laboratoare şi în alte posturi, au cerut să meargă acum să lucreze pe ogoare în gospodăriile colective. B. LUCIAN