Scînteia Tineretului, august 1963 (Anul 19, nr. 4419-4444)

1963-08-01 / nr. 4419

BIBLIOTECILE TEHNICE BINE ÎNZESTRATE! Măsura în care tineretul se dovedeşte receptiv la proble­mele tehnicii noi poate fi dedusă, în primul rînd, din evi­denţele bibliotecilor de specialitate. Nu de mult am între­prins Un raid la bibliotecile întreprinderilor din oraşul Ploieşti. Fişele arată că o mare parte a cititorilor o­­formează tinerii. Şi trecînd de aici la caietele de inovaţii existente la cabinetele tehnice nu e deloc surprinzător să constaţi că prin­tre autorii multor soluţii de îmbunătăţire a procedeelor de fabricaţie, alături de muncitori în vîrstă, cu o bogată expe­rienţă de muncă, se află şi tineri. Discutam, de pildă, cu electricianul Constantin Lazăr de la Rafinăria Telşajen. El a conceput un interesant sistem de protejare electrică a filtrelor la instalaţia de deparafinare prin contact. —■ Am în biblioteca mea, ne spunea tînărul, diferite cărţi de specialitate. Ideea inovaţiei mă frămînta de mult. Dar, dacă n-aş fi citit literatură de specialitate, dacă n-aş fi fost la curent cu noutăţile ce apar în meseria mea, de bună seamă că inovaţia nu ar fi reuşit, în oraşul Ploieşti sînt numeroşi asemenea tineri — prieteni nedespărţiţi ai literaturii de specialitate — care în urma unui, studiu perseverent îşi lărgesc continuu orizontul de cultură tehnică. La dispoziţia lor se află tocmai în acest scop un important fond de cărţi, Biblioteca tehnică a uzinei »1 Mai", de exemplu, posedă peste 21 060 de volume şi 859 de reviste, cea a Rafinăriei Ploieşti — 5 216 volume şi 86 titluri de reviste, a Uzinei de detergenţi — 2 344 volume şi 44 de reviste, a Atelierelor R.M.R. — 2 932 volume etc., etc. Fireşte, faptul că bibliotecile tehnice sunt înzestrate cu un fond bogat de cărţi e un lucru bun. Se pune întrebarea : sunt aceste cărţi legate de specificul uzinelor, răspund ele nevoilor muncito­rilor de a-şi însuşi tot ce e nou în tehnică în domeniul me­seriei lor ? în general, da ! Peste 60 la sută din cărţile exis­tente în biblioteca Uzinei „1 Mai" se adresează cadrelor cu nivel mediu. Tinerii strungari, lăcătuşi, frezori, turnători, găsesc aici cărţi dintre cele mai noi în domeniul meseriei lor. („Cartea strungarului", „Cartea lăcătuşului", „Cartea frezo­rului" etc.). în schimb, în alte întreprinderi, ca, de pildă, în Rafinăria Ploieşti, tinerii sunt lipsiţi de posibilitatea de a studia cărţile de care au nevoie. De ce ? Bibliotecile respec­tive nu sunt judicios înzestrate. Tinerii din secţia cazangerie (secţia cu pondere mare în activitatea rafinăriei) ar dori să citească, evident, cărţi care se adresează meseriei lor, dar în biblioteca din secţie nu găsesc. Au mers atunci la biblioteca centrală. Aici li s-a răspuns scurt: „Avem o singură carte, „Manualul cazangiului", pe care nu o putem împrumuta decit în bibliotecă. — Dar de ce n-aţi cumpărat mai multe ?, — s-a interesat pe bună dreptate un tînăr. — întrebaţi-o pe şefa cabinetului tehnic, a ripostat biblio­tecara. Am făcut noi acest oficiu. ZOG­AS LAMBROS ION MARINA (Contrivart in pag. & IIl-a) TIMBIUR BI FABRICI ŞI mi-O BUCATĂ La secţia a 3-a montaj de la întreprinderea metalur­gică de utilaje din Medgidia se desfăşoară de cîtva timp un curs de citire a desenului teh­nic pentru toţi muncitorii. Cursul face parte din lecţiile predate in scopul ridicării ca­lificării şi a izvorît dintr-o ne­cesitate a producţiei, noile re­pere introduse în fabricaţie cer muncitorilor cunoştinţe tot mai complexe, o şi mai bogată cultură tehnică. Iată în fotografie o scenă de la aceste cursuri. Inginerul Carol Şorcaru, şeful secţiei predă muncitorilor noţiuni noi. Foto : ION CUCU Fier vechi oţelăriilor Tinerii de la Uzina „6 Mar­tie" din Zărneşti, au reuşit ca de la începutul anului şi pînă în prezent să colecteze şi să predea I.C.M.-ului, cantitatea de 250 000 kg fier vechi , cu 10 000 kg mai mult decît în­treaga cantitate colectată în anul trecut. Pînă la 23 August, ei s-au angajat să mai strîngă încă 50 000 kg fier vechi. C. CRĂCIUN controlor tehnic Tinerii din regiunea Cluj, mo­bilizaţi de organizaţiile U.T.M. au obţinut în acest an pînă în prezent, rezultate frumoase în acţiunile de muncă patriotică. Au fost predate pînă acum 2 324 tone fier vechi pielăriilor. Ti­nerii din întreprinderile indus­triale au realizat, în urma ac­ţiunilor de muncă patriotică e­­conomii în valoare de 646 842 lei. I.­RUS Noi construcţii pentru forestieri In 12 parchete forestiere din regiunea Maramureş, printre care Cărbunari, Izvoarele, Poiana Bo­­tizei, Turţi şi Vrăticel, au fost date in folosinţă sau se află în construc­ţie cabane-dormitor pentru adăpos­­tirea in bune condiţii a muncitori­lor forestieri. Noile construcţii se adaugă celor aproape 300 de caba­ne-dormitor şi mai mult de 50 ma­gazine cu produse de larg consum, numeroaselor băi şi cantine ame­najate în ultimii ani rn gurile de exploatare din pădurile regiunii. Pentru folosirea în mod cât mai plăcut şi util a timpului liber, în exploatările forestiere maramure­şene funcţionează aproape 150 de biblioteci fixe şi mobile, cluburi în care tăietorii de pădure vizionea­ză filme, joacă şah şi ascultă emi­siunile posturilor de radio. (Agerpres) De la Ministerul Invăţămîntului Ministerul Invăţămîntului aduce la cunoştinţă candidaţilor la con­cursul de admitere în învăţămîn­­­tul superior că seria a II-a a cursurilor de pregătire începe la 5 august, în toate instituţiile. Candidaţii care doresc să ur­m­eze cursurile de pregătire se pot înscrie pînă la data de 4 au­gust. După această dată nu se mai primesc înscrieri. Candidaţii din provincie vor putea beneficia, contra cost, de cazare şi masă în căminele şi cantinele studenţeşti. „Petroliştii cîntă" Zilele trecute băcăoanii au făcut cunoştinţă cu a ne­am­ul­ui artistic al petroliştilor din Moineşti. Ansam­blul a fost înfiinţat in acest sezon şi are cei mai talentaţi artişti amatori din Moineşti, Dărmăneşti şi Zărneşti. Spectacolul „Petroliştii cîntă“ prezentat în faţa spectatorilor din Bacău a fost aplaudat cu adevărat la scenă deschisă. Jocurile, cînte­­cele, au prezentat spectatorilor imagini din viaţa nouă a muncito­rilor petrolişti de pe Valea Trotu­­şului. Soliştii ansamblului, dansatori, interpreţi de muzică populară şi uşoară au fost rechemaţi la rampă. Ion Alupei, Dumitru Găman, Cor­nelia Cotombeanu,­­Violeta Jechilă, Samangela Ababei, mult aplaudaţi sunt în acelaşi timp tineri munci­tori apreciaţi la locul lor de mun­că. Următoarele spectacole : Moi­neşti, Zemeş, Comăneşti, Buhuşi, V. RANGA Expoziţii de legume şi fructe GALAŢI (de la corespondentul , mistrea). -ţ- în fiecare duminică, în piaţa halelor din oraşul Brăila O.C.L. ,Aprozar” organizează expoziţii de vînzare de legu­me, fructe şi zarzavaturi. Bunăoară, în duminica trecută „Aprozar” a organizat asemenea expoziţii în piaţa halelor şi în piaţa „23 Au­gust”. Expoziţiile­ s-au bucurat de o bună apreciere şi de o mare afluenţă de cumpărători. Dumi­nica ce vine, asemenea expoziţii ca vînzare, vor fi organizate în toate pieţele oraşului Brăila. . In excursie pe Dunăre PENTRU NOUL AN ŞCOLAR Fiii colectiviştilor din comunele Alexeni şi Ion Roată, din Săveni şi Su­­diţi, din Poenarii-Vul­­peşti, regiunea Bucureşti, vor învăţa începînd din toamna aceasta în şcolile noi din localităţile lor. Pînă în prezent, în re­giune au fost date în fo­losinţă peste 80 săli de clasă. Pentru noul an de în­­văţămint, la dispoziţia elevilor din comunele şi satele regiunii Bucureşti vor m­ai fi puse peste 220 săli de clasă. Astfel, în acest an, şcolilor de 8 ani li se vor mai adău­ga alte zece noi unităţi iar în comunele Hota­rele, raionul Olteniţa şi Fierbinţi, raionul Urzi­­ceni se vor înfiinţa două noi şcoli medii. Pregătiri pentru asigu­rarea desfăşurării cursu­rilor în condiţii cit mai bune se fac şi în celelal­te şcoli , din regiune. Se execută reparaţii la lo­caluri şi mobilier, se face curăţenia necesară şi aprovizionarea cu lem­ne de foc pentru iarnă. Intr-un stadiu avansat se află şi pregătirile de difuzare a manualelor şcolare. Peste 80 la sută dintre acestea se găsesc de pe acum in depozitele C.L.D.C. şi ale U.R.C.C. Bucureşti. In acest an vor fi difuzate manuale şcolare unui număr de peste 250.000 de elevi din satele şi comunele regiunii. Valoarea ma­nualelor acordate gratuit de către stat elevilor din învăţămîntul elementar va fi de circa 9 milioa­ne lei. De asemenea, pentru toţi elevii vor fi puse in vînzare prin uni­tăţile cooperaţiei de con­sum,, zeci de mii de uni­forme şcolare, încălţă­minte, mantale de ploaie, precum şi rechizite şco­lare. (Agerpres) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XIX, seria II nr. 4419 4 PAGINI — 20 BANI Joi 1 august 1963 Reduc timpul de elaborare a sarjelor Oţelarii care deser­vesc cuptoarele Mar­tin de la Combinatul siderurgic din Reşiţa au redus timpul de elaborare a unei şarje în primul semestru al acestui an, în medie cu peste 20 de minute faţă de anul 1962. Pe această cale au reali­zat echipele de oţe­­lari reşiţeni cea mai mare parte din sporul de producţie de 4.000 tone metal dat peste plan anul acesta. De asemenea, numai în ul­timele trei luni munci­torii au reuşit să obţi­nă economii în valoare de peste 3 milioane Iei, prin reducerea prutului un rol hotărâtor l-a avut noua metodă de încărcare a cuptoarelor folosită de siderurgişti. Introducerea minereu­lui de carburant direct pe vatră, în loc­ de a H aşezat, ca înainte, peste aerul vechi. Căldura pătrunde astfel mai bine prin încărcătura de metal, fierul vechi se topeşte mai repede şi durata întregii ope­raţii de topire se scur­tează. O experienţă bună în reducerea timpului de elaborare a şarjelor au dobindit-o şi side­­rurgiştii de la Uzinele „Industria Sirisui" din Câmpia Turzii, care au obţinut la cuptoarele electrice o creştere a producţiei orare de 23,8 la sută fată de preve­deri şi au redus cu peste 4 la sută­­dura­ta medie de elaborare a unei şarje faţă de anul trecut. De aseme­nea, la Uzinele „Ote­lul roşu" toate echi­pele de oteluri elabo­rează şarje de otel de bună calitate intr-un timp mai scurt decit cel stabilit prin grafi­cele de descărcare a cuptoarelor. (Agerpres) CONSTRUCŢII ZOOTEHNICE- la timp , această perioadă la sate sunt în plină desfăşurare nume­roase lucrări : exe­cutarea arăturilor de vară, întreţinerea culturilor, însiloza­­rea furajelor şi altele. Dar tot în această vreme nu poate nici un moment să scape din vedere o a­­semenea problemă importantă cu ridicarea construcţiilor necesare numărului sporit de animale. Convingîndu-se de eficacitatea economică a creşterii animalelor, colectiviştii din raionul Olteniţa au alocat, an de an, fonduri din ce în ce mai mari pentru dezvol­tarea sectorului zootehnic. Gos­podăriile colective deţin astăzi în proprietate obştească aproape 13 800 de taurine din care 6 000 de vaci şi juninici, 4 500 de scroafe pentru prăsilă şi peste 40 000 de oi. Creşterea rapidă a şeptelului a impus ca eforturi însemnate să fie îndreptate spre asigurarea a­­dăposturilor necesare. Astfel s-a prevăzut, ca în acest an să se construiască încă 15 grajduri pentru animale mari, 9 materni­tăţi pentru scroafe, 5 îngrăşă­­torii pentru porci, 16 coteţe de păsări la care se mai adaugă 163 diferite alte construcţii ce tre­buiau reparate sau care rămăsese­ră neterminate din anul trecut. Obiectivul principal în această direcţie îl constituie grăbirea ter­minării construcţiilor astfel ca să se asigure buna adăpostire a în­tregului efectiv de animale pe timpul iernii. Cu sprijinul spe­cialiştilor de la consiliul agricol raional, în fiecare gospodărie co­lectivă s-a calculat necesarul de materiale, cum şi de unde se pot ele procura cît mai repede şi cu cheltuieli puţine. Totodată s-au stabilit măsuri practice pentru valorificarea resurselor care se găsesc în jurul fiecărei gospodă­rii colective : salcîmi, plopi, stuf, etc., care pot fi folosite cu bune rezultate în ridicarea de adăpos­turi trainice şi ieftine. Consiliul agricol raional s-a preocupat în acelaşi timp şi de generalizarea experienţei înain­tate ca, de pildă, aceea a fţos­­podăriilor din Dobreni, Mînăsti­­rea şi altele care construiesc grajduri cu pereţii din pămînt bătut. In alte gospodării colective se folosesc şi alte materiale şi pro­cedee lesnicioase şi rapide ca: pe­reţi din baloţi de paie, din chir­pici etc. Recomandările în a­­ceastă direcţie, adică al cărui fel de material sau procedeu să fie folosit cu precădere, au fost date de la caz la caz, diferenţiat în funcţie de condiţiile locale. Prin­cipalul scop este însă ca mate­rialul folosit să fie ieftin, proce­deul folosit să dea garanţia rea­lizării unor construcţii trainice. Bunăoară, într-un număr de gos­podării colective ca, de exem­plu, cele din Curcani sau Ulmeni, care au posibilităţi ieftine de ar­dere a cărămizii şi oamenii spe­cializaţi în fabricarea rapidă a unui însemnat număr de bucăţi, s-a recomandat să se folosească acest material. La Curcani, se realizează bucata de cărămidă la 17 bani. În acelaşi tim­p la gos­podăriile colective din Nana sau Luica se foloseşte procedeul de a se construi pereţii grajdurilor din pămînt bătut. Metoda fiind folosită de mai multă vreme de localnici, arată că o construcţie cu pereţi de pămînt bătut durea­ză timp îndelungat. La o analiză mai recentă s-a constatat însă că în unele locuri, cu toate că construcţiile au fost începute din vreme, ritmul de lucru la acestea este nesatisfăcă­tor. Materiale există, oameni ca­lificaţi de asemenea. Se impune o mai bună organizare a muncii brigăzilor de constructori şi re­partizarea, în sprijinul acestora, a mai multor braţe de muncă pentru lucrările necalificate şi a mai multor atelaje. Aceasta este cu atît mai posibil acum, cu cît secerişul s-a terminat, creîndu-se o „fereastră” care trebuie folo­sită din plin pentru urgentarea ritmului construcţiilor. Mobilizarea unui număr co­respunzător de tineri la aceste acţiuni, la înfăptuirea măsurilor luate recent de organizaţiile de partid şi consiliile de conducere­ ale G.A.C. din raion, este o im­portantă îndatorire actuală a or­ganizaţiilor U.T.M. Un sprijin preţios îl pot da, de exemplu, tinerii la tăierea şi transportul stufului. Organizînd convoaie de atelaje şi echipe de tăietori, lu­crarea va fi terminată într-un timp foarte scurt. Totodată, se pot economisi multe ore şi zile prin ajutorarea celor ce aşează maldărele de stuf pe acoperiş. Aceeaşi contribuţie este necesară la stringerea resturilor lemnoase pentru arderea cărămizilor, la pregătirea mortarului, la bătutul pămîntului — lucrări care se impune să fie acum mult urgen­tate. Prin participarea activă a tinerilor, ritmul de lucru poate fi mult sporit, fapt care va duce la darea în folosinţă la timp a tuturor construcţiilor zootehnice. TEODOR BAB­AN ieftine, trainice . Foto : AGERPRES O imagine de la o lucrare ştiinţifică: autofecundarea porumbului la Institutul de cercetări pentru cultura po­rumbului de la Fundulea i termin treierişul Toate unităţile agricole socia-­ liste din regiunea Bucureşti au terminat treierişul cerealelor păioase. Folosind fiecare Zi bună de lucru şi întreaga capacitate a parcului sporit de maşini şi uti­laje, colectiviştii şi mecanizato­rii au redus în acest an perioada de recoltare şi treieriş cu circa 6 zile faţă de anii anteriori. Din cele 481 580 de hectare însămîn­­ţate cu grîu au fost recoltate cu combina mai mult de 382 000. Mecanizatorii şi-au mobilizat în prezent toate forţele la efec­tuarea arăturilor, lucrare care a fost realizată pe mai bine de 270 000 de hectare. Totodată ei au însămînţat pînă acum cu culturi duble pentru furaje circa 18 000 ha peste planificarea la zi. (Agerpres) Ieri, colectiviştii de pe întin­sul raionului Răcari au terminat treierişul griului de pe toate cele 13 098 de hectare cu grîu şi al celorlalte culturi de păioase. în­­tr-o scurtă convorbire pe care am avut-o cu tovarăşul Alexandru Cristache, preşedintele consiliului agricol raional, dînsul ne-a re­­latat : — Acum mecanizatorii şi co­lectiviştii continuă munca la efectuarea arăturilor adinei în mirişti, semănatul culturilor du­ble, însilozări şi alte lucrări. Vrem ca în cinstea lui 23 Au­gust să încheiem complet lucră­rile campaniei agricole de vară. B. COSTEA Foto : AGERPRES PESTE 73 MILIOANE LEI ECONOMISIŢI In industria siderurgică ■­­* constructoare de maşini, nu­mărul muncitorilor, tehnicieni­lor şi inginerilor inovatori a sporit continuu, ajungînd anul acesta la aproape 10 000. Aceş­tia au făcut în primul semes­tru 11 717 propuneri de inova­ţii, din care pînă acum aproa­pe 5 300 au fost acceptate pen­tru aplicare. Numeroasele inovaţii aplica­te în producţie au permis în­treprinderilor să soluţioneze o serie de probleme legate de creşterea producţiei şi produc­tivităţii muncii, îmbunătăţirea tehnologiei de fabricaţie, mo­dernizarea unor utilaje vechi. Constructorii de vagoane din­­Arad, cu ajutorul unei inova­ţii, aplică acum sudura auto­mată la construcţia tampoane­lor pentru vagoane, metalur­­giştii de la Uzina „Indepen­denţa“ din Sibiu au conceput un dispozitiv pentru montarea mecanică a rulmenţilor de di­mensiuni mari etc. Economiile postacalculate rea­lizate prin inovaţiile aplicate în prima jumătate a anului in industria siderurgică şi con­structoare de maşini depăşesc suma de 73 500 000 lei. (A­gerpres) Prin mărirea capacităţii de pro­ducţie şi utilarea cu noi ma­şini, Întreprinderea de mase plastice „Muntenia" din Capi­tală produce un număr de peste 300 sortimente de articole din mase plastice care sunt larg a­­preciate de cumpărători. In fo­tografie, tînărul operator chi­mist Ion Năstase, lucrînd la­­ maşină de suffat mase plastice

Next