Scînteia Tineretului, decembrie 1964 (Anul 20, nr. 4834-4860)
1964-12-01 / nr. 4834
Cu planul anual ÎNDEPLINIT • De la CONSTANŢA ne-a iosit vestea că Trustul minier Dobrogea este a 15-a unitate economică din regiunea Dobrogea care raportează îndeplinirea planului anual, la producţia globală şi marfă. Acest succes se datoreşte în mare parte realizării obiectivelor din planul de măsuri tehnico-organizatorice, printre care introducerea înlocuitorilor de lemn la susţinerea în subteran, obţinerea unui sortiment de barită flotată cu calităţi superioare, punerea în funcţiune a unei maşini de extracţie etc. Cea mai mare parte a surplusului de produse s-a obţinut pe seama productivităţii muncii care a crescut cu 6 la sută faţă de plan şi cu 14,1 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. • Datorită aplicării în acest an a unui complex de măsuri tehnico-organizatorice care au dus la creşterea gradului de mecanizare şi la valorificarea superioară a masei lemnoase, muncitorii forestieri din regiunea BACĂU au realizat sarcinile anuale de plan la toţi indicatorii cu 33 zile mai devreme. Pe baza îmbunătăţirii cu 2 la sută faţă de prevederi a calităţii produselor, s-au realizat peste 8 900 mc cherestea răşinoase de calitate superioară. In vederea înfăptuirii ritmice a prevederilor de plan şi în noul an forestier, s-au format stocuri suficiente de material lemnos, s-au instalat peste 70 funiculare şi s-au construit şi amenajat noi cabane pentru muncitorii forestieri de la gurile de exploatare. (Agerpres) In pas CU TEHNICA NOUĂ întreprinderea noastră produce arcuri de toate tipurile I pentru industria constructoare î de mașini. In ultimul timp gama acestor produse s-a lărgit considerabil trecînd la asimilarea unei serii de arcuri pentru noile tipuri de autocamioane, pentru toate tipurile de tractoare, locomotive Diesel electrice şi altele. îmbunătăţirea continuă a calităţii acestor produse a fost obiectivul principal al întrecerii socialiste, preocuparea cea mai de seamă în activitatea fiecărui muncitor, inginer sau tehnician. Cîteva exemple vor ilustra acest lucru. Pentru a asimila diferite tipuri de arcuri la nivelul tehnicii celei mai avansate a trebuit, în primul rînd, să ne punem tehnologia de fabricaţie la punct începînd cu introducerea unor noi procedee tehnologice. Astfel am introdus la noi, pentru prima dată în ţară, tratamentul termic în atmosferă protectoare, procedeu cu ajutorul căruia am reuşit să aplicăm un tratament corespunzător îndeosebi arcurilor de motoare greu solicitate. De asemenea, introducerea metodei de ecruisare a arcurilor cu jet de alice, ne-a permis să obţinem produse la nivelul celor mai bune arcuri din ţări cu veche tradiţie industrială. In faţa colectivului nostru mai sunt însă multe probleme care-şi aşteaptă rezolvarea. Sînt unele cazuri cînd arcurile îşi pierd din caracteristici după un timp de funcţionare. Noi vom continua încercările de laborator pentru a depista cauzele, fenomenele ce dau naştere acestor deficienţe. Acum se studiază mecanizarea operaţiei de rectificare a spi-ZAHARIA GELERIU inginer şef la întreprinderea „Elasticul"-Sibiu (Continuare în pag. a lll-a) ÎN STRÎNSA LEGĂTURĂ: CALIFICARE-CALITATE In uzina noastră au început, cu puţin timp in urmă, cursurile de ridicare a calificării. După orele de program, intr-o zi din săptămină anume fixată pentru aceasta, lăcătuşi şi strungari, mentori şi sudori devin „şcolari“. Ingineri şi maiştri cu experienţă Împărtăşesc „elevilor" lor, tineri sau vîrstnici, cit mai mult din cunoştinţele necesare unei bune pregătiri profesionale. Cursurile de ridicare a calificării nu se organizează la noi pentru prima oară. S-a căutat însă că orientarea lor să se facă anul acesta cit mai bine, pentru ca ele să răspundă tot mai mult nevoilor pe care le ridică fiecare Ioc de muncă. Am amintit acest lucru deoarece vreau să arăt că In organizarea cursurilor care funcţionează In 1964 şi vor continua pină In vara lui 1965 conducerea uzinei a ţinut seama de experienţa anilor trecuţi. Fireşte, este vorba In primul rînd de conţinutul acestor cursuri. In perioada din urmă se mai intîlneau, de pildă, generalităţi în lecţiile predate, la linele secţii (turnătoria de fontă, nu-i singurul exemplu) se punea un prea mare accent pe Temele cursurilor le dictează producţia probleme greoaie de matematică, chimie, reglijîndu-se în schimb tratarea unor aspecte mai apropiate de activitatea secţiei. Acum, asemenea lucruri au fost înlăturate. La turnătorie, s-au introdus, de pildă, mtematica de la cursul de ridicare a calificării, mai multe lecţii de desen tehnic, adică tocmai cunoştinţe de care au nevoie tinerii. O problemă de organizare (la prima vedere un amănunt) avea şi ea urmări negative asupra conţinutului. Ne vom servi tot de un exemplu de la turnătorie (care la fei, nu-i unicul). Aici, pină în acest an, cursurile nu s-au desfăşurat pe meserii. Turnători, formatori, topitori, curăţitori — toți erau la un loc. Anul acesta, în organizarea cursurilor de ridicare a calificării s-a ținut seama de cel puțin două criterii : cursanții să aibă, în primul rlnd indiscutabil, aceeaşi meserie, iar nivelul lor de pregătire (mai precis, categoria de Încadrare tarifară) să fie cit se poate de apropiat. De Ing. A. BOCŞE membru în Comitetul U.T.M. Uzina „Vulcan" — Bucureşti (Continuare în pag. a III-a) Control temeinic pe faze şi operaţii Colectivul Uzinelor textile din Timişoara a obţinut in acest an rezultate meritorii în îmbunătăţirea calităţii produselor. Astfel, au fost realizate 90,9 la sută fire calitatea „A“, 58 la sută din ţesături au întrunit cerinţele pentru calitatea „extra“ (depăşindu-se planul cu 87 la sută). Fireşte, primul şi cel mai important factor care a condus la obţinerea unor asemenea rezultate este activitatea plină de răspundere desfăşurată de colectivul de aici, sub conducerea comitetului de partid, faptul că principalul obiectiv al întrecerii socialiste a fost calitatea produselor. O vizită în fabrică ne-a oferit prilejul să aflăm şi cîteva din măsurile tehnico-organizatorice care au concurat la obţinerea acestor rezultate. — Conducerea uzinei, ne declara şefa serviciului C.T.C., a pus în acest an un şi mai mare accent pe întărirea controlului tehnic de calitate în toate compartimentele producţiei, începînd de la recepţia materiei prime care intră în fabrică şi pină la rampele de control final. La recepţia materiei prime, de pildă, personalul tehnic calificat din laboratorul uzinei, precum şi un inginer din serviciul tehnic analizează cu multă atenţie tot ce intră în fabrică, existînd convingerea că în fond de aici începe lupta pentru calitate. Controlul nu se opreşte însă aici. Pe măsură ce materia primă par- IORDACHE BODEA (Continuare în pag. a III-a) La Cabana Vînătorilor din Bucegi. Foto: AGERPRES Sute de mii de tineri de pe întreg cuprinsul ţării, din oraşele şi satele patriei pornesc astăzi într-o întrecere de anvergură , a 8-a ediţie a Spartachiadei de iarnă, competiţie care a intrat în tradiţie şi prilejuieşte, de fiecare dată, o bună ocazie pentru afirmarea unor noi talente la ski, patinaj, săniuţe, gimnastică, trîntă, şah, tenis de masă, tir, haltere şi concursuri de orientare turistică, sporturi atît de îndrăgite de larga masă de tineri. Dat fiind caracterul de masă al acestei întreceri este bine ca încă din prima etapă organizaţiile U.T.M., asociaţiile sportive, cluburile şi organele U.C.F.S. să antreneze la toate sporturile prevăzute in regulamentul competiţiei — şi acolo unde există posibilităţi şi la alte discipline — un număr cit mai mare de tineri, să asigure condiţii materiale şi tehnice cit mai bune de organizare şi desfăşurare a întrecerilor şi să-i popularizeze pe toţi acei tineri care se remarcă cu prilejul marii întreceri sportive de iarnă. O dată cu inaugurarea noii ediţii a întrecerii, publicăm aspecte din pregătirea pentru Spartachiada de iarnă în regiunea Ploieşti , a Ploieşti, ca şi în alte localităţi de pe Valea Prahovei, astăzi se va da startul în cea de-a 8-a ediţie a Spartachiadei de iarnă a tineretului. Amenajate festiv, cluburile şi bazele sportive ale asociaţiilor Prahova — Uzinele „1 Mai", „Voinţa", Rafinăria I-Ploieşti Sud, Petrolul — Rafinăria Brazi, Avîntul I.F. Mîneciu, raionul Teleajen etc., vor găzdui primele concursuri ale acestei tradiţionale competiţii sportive. La mesele de tenis şi şah, pe saltelele de lupte sau în sălile de gimnastică îşi vor da întîlnire numeroşi tineri şi tinere, care vor parcurge, apoi, cele 4 etape ale Spartachiadei de iarnă. întrecerile sportive din prima zi vor fi completate cu programe culturale atractive, ce vor fi susţinute de mai multe formaţii artistice. În legătură cu desfăşurarea acestor întreceri am stat de vorbă cu tov. Ioan Dumitru, preşedintele comisiei regionale de organizare a Spartachiadei de iarnă, care ne-a furnizat amănunte interesante. „In urmă cu cîteva săptămîni, — ne-a spus interlocutorul nostru, — comisia regională, organizaţiile U.T.M. şi asociaţiile sportive, au luat o serie de măsuri pentru popularizarea şi buna desfăşurare a competiţiei. Astfel, regulamentul Spartachiadei de iarnă a fost multiplicat şi popularizat în asociaţiile sportive, în rîndul tineretului, la gazetele locale şi de perete. De asemenea, s-au tipărit 2.500 afişe mari, care au fost difuzate în toate raioanele regiunii noastre. La staţia de radioficare din Ploieşti şi din alte localităţi se vor transmite, în prima parte a lunii decembrie, emisiuni speciale cu privire la desfăşurarea acestei competiţii. Totodată, asociaţiile sportive, în colaborare cu organizaţiile U.T.M., au luat măsuri ca să se confecţioneze mai multe panouri şi fotomontaje. Pentru buna desfăşurare a concursurilor, s-au procurat noi materiale sportive, s-au amenajat sălile şi bazele sportive şi s-au confecţionat, din resurse locale, haltere, săniuţe, schiuri etc. Asemenea măsuri au fost luate şi sunt în curs de extindere la asociaţiile sportive Prahova — Uzinele „1 Mai“, „Voinţa“, Petrolistul Boldeşti, raionul Ploieşti, Gloria Mîneciu, raionul Teleajen şi altele. Mai trebuie amintit că un număr de 500 de cadre tehnice au fost repartizate pe lingă asociaţiile sportive, pentru a se ocupa de îndrumarea tinerilor concurenţi şi buna desfăşurare a întrecerilor. în perioada primei etape a Spartachiadei de iarnă, din oraşul Ploieşti se vor deplasa la sate o serie de sportivi fruntaşi, jucători de tenis de masă şi şah, halterofili, luptători şi gimnaşti, care vor face demonstraţii în faţa tinerilor concurenţi. Tot în această perioadă se vor organiza 15 centre de iniţiere în tainele sporturilor de iarnă. La Sinaia şi Buşteni, ca şi la Ploieşti, Cîmpina, Buzău, Tîrgovişte, Văleni de Munte se vor organiza centre de schi, patinaj, tenis de masă, lupte şi haltere. Asemenea centre vor activa şi în alte localităţi din cuprinsul regiunii noastre, fiind îndrumate de o serie de antrenori, instructori sportivi şi profesori de educaţie fizică. Desigur, aceste măsuri au făcut ca întrecerile din cadrul Spartachiadei de iarnă, ce se inaugurează la 1 decembrie, să stîrnească un deosebit interes în rîndurile tinerilor din regiunea Ploieşti. Şi este edificator faptul că, în ultimele zile, tot mai mulţi tineri s-au înscris pe listele de concurs. De altfel, o parte dintre aceştia au participat, în preajma inaugurării primei etape, la o serie de antrenamente şi concursuri de verificare, prilejuind întreceri atractive. In această perioadă vom antrena la cele 10 ramuri sportive, prevăzute în regulamentul Spartachiadei de iarnă, aproape 220 000 de participanţi. De exemplu, numai în raioanele Tîrgovişte, Cîmpina şi oraşul Ploieşti sunt prevăzuţi peste 100 000 de concurenţi. Legat de această competiţie, menţionez iniţiativa Consiliului raional U.C.F.S. Ploieşti de a acorda o cupă şi premii asociaţiei sportive ce va desfăşura o activitate susţinută în perioada de iarnă. Respectiv, cupa va fi decernată asociaţiei sportive care va avea cel mai mare număr de participanţi şi va obţine cele mai bune rezultate. Fără îndoială că această acţiune va stimula asociaţiile sportive şi poate fi extinsă şi în celelalte raioane". S. SPIREA AZI, ÎNCEPE în întreaga tara .PAROCHIADA DE IARNĂ Grija pentru executarea unor produse de calitate superioară se deprinde încă din timpul uceniciei. Strungarul Alexandru Privulet de la Uzinele de pompe Bucureşti acordă de aceea o mare atenție bunei pregătiri a elevilor şcolii profesionale Foto: O. PLECAN Proletari din toate tarile, uniţi-văl Anul XX, Seria II, Nr. 4834 4 PAGINI — 20 BANI Marți 1 decembrie 1964 „După un asemenea calcul este imposibil să nu înţelegi valoarea unei zile muncă şi să nu-i dai seama ce importanţă are această unitate de măsură în toate lucrările pe care le facem la noi în gospodărie...“ (Lecţie la anul III al cercului „Cultura plantelor de cimp" la G.A.C. Măicăneşti, raionul Brăila) Foto: N. STELORIAN CRONICA ACTUALITĂȚII Pregătiri pentru iarnă in parchete DEVA (de la corespondentul nostru). Din cele 120 de parchete forestiere din cadrul D.R.E.F. Hunedoara, va fi exploatată în timpul iernii cantitatea de 200 000 mc de lemn de lucru și aproape 90 000 mc de lemn pentru foc. Pentru ca activitatea să se desfăşoare normal, s-au efectuat din timp intense pregătiri de organizare a producţiei pe lunile friguroase. Astfel, au fost construite încă 24 de cabane noi pentru muncitorii forestieri, iar restul de aproape 100 cabane existente au fost revizuite şi reparate, prevăzute cu sobe pentru încălzit, cu tot mobilierul necesar. Au fost, de asemenea, montate încă 28 de funiculare noi pe lingă cele vechi, care vor asigura scosapropiatul materialului lemnos la punctele de încărcare ; au fost amenajate drumurile de acces spre aceste puncte şi s-au confecţionat scocuri pentru trimiterea materialului la baza de încărcare în autocamioane. Drumurile autoforestiere cu pante mari au fost asigurate cu materiale antiderapante (zgură, nisip) Tipuri noi de sape de foraj Uzinele constructoare de utilaje petroliere au modernizat recent noi tipuri de sape de foraj. Experimentate în mai multe şantiere de foraj din ţară cu structuri geologice diferite, noile sape au obţinut randamente cu circa 20 la sută mai mari decit cele vechi. In construcţia lor s-au folosit oţeluri speciale de mai mare durabilitate, care permit mărirea rezistenţei la uzură în timpul funcţionării. Alte perfecţionări aduse se referă la îmbunătăţirea parametrilor de funcţionare a acestor utilaje. La modernizarea noilor sape de foraj o contribuţie de seamă au adus, alături de constructorii de maşini de la Uzinele „1 Mai“ din Ploieşti, şi specialiştii Institutului de proiectări-construcţii de utilaje petroliere din Bucureşti. (Agerpres) CELOR DE 18 de Mihail Davidoglu entru a-ţi cînta farmecul şi duioasa poezie, ca să însemn efortul tău în muncă, îndrăzneala, mîndra şi tenacea hotărîre de a-ţi face un rost în lume, de aceea am luat condeiul în mină. Cuvîntul scris se cere a fi cetit cu ochii. Şi dacă nu are imediata putere de convingere a cuvîntului spus, ascultat cu urechile în chiar clipa cînd ia fiinţă în laboratorul minţii, acest cuvînt scris are însă privilegiul de a-ţi îngădui să revii asupra lui mereu şi mereu. Şi prin aceasta capătă virtutea unei mărturii. O mărturie de neşters. De aceea ca o mărturie şi nu altfel socotesc cuvintele ce le însemn acum. Cînd mă gîndesc la voi tinerii care treceţi pragul celor optsprezece ani, cu toate drumurile deschise înspre învăţătură şi muncă, cu o înaltă concepţie de viaţă, cu energia clocotitoare, gata să se dezlănţuie, şi la miile de prieteni pe care mi i-am făcut de-a lungul drumurilor şi anilor cîţi i-am străbătut, îmi vin de peste tot, ca un zumzet de stup, ca un murmur ce se apropie, vin şi-mi dau ocol glasuri ce se fac mereu mai distincte. — Mă pregătesc pentru fizica nucleară. — Am ieşit ajustor. Ajustor mecanic. Dacă aţi vedea ce piese scot. De mare precizie. — Ei aproape anul de cînd cobor în mină. Lucrez la înaintare în piatră şi am ieşit ajutor miner. Aud că altădată se spunea de noi, minerii, că suntem soboli. Nu ştiu. Nu înţeleg de ce. In orizont la noi, munca este aproape complet mecanizată. Cel puţin eu, la haveuza mea mă simt mai ceva ca inginerul nostru şef de schimb cînd pleacă din şat la volanul Fiat-ului său 1300. Şi aş putea să mai adaug că-s campion la „cocoş“ pe toată Valea. Aşa. — Medic mă fac. Intîi îmi spuneam să urmez chimia biologică şi rău îmi pare că nu mă pot împărţi în două, să fiu în două locuri în acelaşi timp. Dar adevărul adevărat e că cercetător vreau să mă fac. Să birui durerea şi tristeţea. Şi asta fără practica de spital, vezi bine că nu se poate. — Voi construi case. Case frumoase, pline de lumină şi soare. Cu linii care vor mîngîia ochiul şi vor ridica tonusul vieţii. — O grădină va fi ţara, iar eu unul din meşterii grădinari. Pornesc să mă fac agronom. Nu ştiu cit se va auzi de bine. Dar îmi spun aşa că partea mea în roade ale pămîntului o voi da. Poate or visa ei unii să zboare în Cosmos, înspre Lună şi chiar înspre Marte şi Venus. Dar eu îmi spun că-i deopotrivă vitejia, cînd dăruieşti aici pe pămînt hrană şi belşug alor tăi. — Atunci îi musai că om munci împreună, fiindcă eu îs mecanizator şi nimic nu mi-e mai la inimă decit lucrul bine făcut. De sus, de pe tractor, cînd mă întorc să văd hantrii cîţi i-am lucrat nici toate ciocîrliile cerului nu cîntă viers mai bucuros decit căldura ce mă cuprinde în lăuntrul meu... In cărţi se spune că asta-i fericirea, bucuria faptului împlinit, a comunicării, a fixării în Cosmos... Eu nu-i spun în nici un fel, decit că : „îmi place lucrul bine făcut. Şi să nu trec prin viaţă fără de o urmă, ca peştii prin apă...“ Dacă ar fi să însemn toate glasurile de oameni tineri, glasuri de contemporani ai mei de optsprezece ani, un tom de mii de pagini şi încă nu mi-ar fi deajuns ca să-i înscriu pe toţi. Cît de fericiţi sînteţi voi cei de azi, care nu cunoaşteţi chipul omului tînăr înaintea căruia lacăte grele închideau porţile către învăţătură, care sta cu zilele fără de lucru. Zile lungi de aşteptare, fără un codru de pîine, umblînd prin ploaie şi zloată cu încălţările sparte, istovit de aşteptarea unui răspuns ce nu mai venea, rătăcind în noapte, fără de adăpost, fără (Continuare în pag. a lll-a) O şcoală centenară Duminică s-au sărbătorit 100 de ani de existenţă ai Şcolii medii „I. L. Caragiale", prima şcoală medie din oraşul Ploieşti. Cu acest prilej, a avut loc o şedinţă festivă la care au participat numeroşi invitaţi, absolvenţi ai liceului, elevi şi părinţi ai acestora. Începutul şcolii a fost marcat prin deschiderea gimnaziului din Ploieşti, care a functionat in vechiul local al şcolii primare de băieţi nr. 1. Abia în anul 1881 şcoala primeşte denumirea de liceu funcţionind astfel pină In 1948, la reforma invătămintului De-a lungul anilor, şcoala a căpătat un binemeritat prestigiu la catedrele sale predind profesori foarte apreciaţi şi cunoscuţi ca : N. Iarga, Eugen Lovinescu şi alţii. Şcoala a dat patriei oameni de seamă cum sunt I. L. Caragiale, Constantin Gurăscu, academicienii Andrei Rădulescu, Şt. Nicolau, Geo Bogza, compozitorul Paul Constantinescu şi alţii. Dacă registrul de evidenţă al elevilor înscrişi în anul şcolar 1865 număra doar 37 de elevi, la 15 septembrie 1964 numărul elevilor înscrişi la cursuri era de aproape 3 000 dintre care 2 248 numai la cursurile de zi, ceea ce reprezintă o treime din numărul elevilor care au absolvit şcoala intre anii 1864—1948 — adică în 84 de ani. Pe lingă sălile spaţioase, cu ferestre largi, cu mobilier şi laboratoare moderne, şcoala dispune de o bibliotecă cu peste 35 000 de volume, de internate corespunzătoare. 125 de cadre didactice bine pregătite predau astăzi elevilor şcolii. Cu prilejul sărbătoririi centenarului a fost dezvelită o placă comemorativă şi s-a deschis o expoziţie cuprimind cataloage, portretele unor oameni de seamă — foşti profesori ori elevi ai liceului, grafice, reviste editate de elevi, manuale vechi etc. Festivitatea s-a Încheiat cu un frumos program artistic prezentat de formaliile școlii. I. TEOHARIDE