Scînteia Tineretului, iunie 1966 (Anul 22, nr. 5298-5323)
1966-06-01 / nr. 5298
AVANCRONICA LA SECERIŞ • Autoritatea apre cierilor unor specia lişti • Experienţe şi sugestii utile în legătură cu piesele de schimb @ îndatoriri evidente pentru organizaţiile U. T. C. Discutăm cu tovarăşul profesor univ. dr. docent Vasile Stratula, de la Institutul agronomic „Tudor Vladimirescu“ din Craiova. „Am participat la cîteva schimburi de experienţă care au avut loc în ultimul timp în regiune, cu inginerii agronomi. La toate s-a ajuns la concluzia, pe baza constatărilor din teren, că anul acesta campania de recoltare a păioaselor este posibil să se declanşeze mai devreme decît anul trecut. In toată regiunea culturile s-au dezvoltat frumos, promiţînd o recoltă bună, la nivelul eforturilor care s-au depus. Se impune cu atît mai mult o pregătire minuţioasă, pînă la ultimul amănunt, a recoltatului. Această ultimă etapă va trebui să le depăşească pe cele anterioare, prin promptitudine, concentrare de forţe şi organizare". Am transmis părerea tovarăşului profesor Stratula mai multor interlocutori de la consiliul agricol regional şi din unităţi. Ne răspunde mai întîi tovarăşul inginer Marin Mateescu , vicepreşedinte al consiliului agricol regional. „Şi noi suntem convinşi că anul acesta va trebui să terminăm repararea combinelor, batozelor şi preselor de paie, într-un timp mai scurt decît în alţi ani. Recent am întocmit un plan de măsuri conform căruia toate utilajele necesare campaniei de recoltare să fie gata recepţionate pînă la 5 iunie. A fost discutat acest plan cu inginerii şefi din S.M.T., au fost întocmite grafice de reparaţii zilnice, s-au făcut calcule asupra necesarului pieselor de schimb. La acest ultim capitol sîntem însă foarte deficitari. Ne lipsesc încă multe repere deosebit de importante, fără de care nu putem face un pas înainte". Sîntem în posesia acestui „plan de măsuri concrete“. Cele 30 de puncte grupate în 4 capitole poartă pecetea unor recomandări generale, cunoscute și arhicunoscute de conducerile S.M.T., valabile pentru orice campanie şi în orice timp. Un sprijin concret şi binevenit l-a dat, totuşi, serviciul regional S.M.T. tuturor unităţilor din subordine, prin schimbul de experienţă organizat zilele trecute la S.M.T. Cîrcea. Aici a fost executat, după un proiect propriu, un colector de paie prins în spatele combinei şi care se declanşează automat, lăsînd din loc în loc paiele în grămezi. In urmă, două tractoare trag un paravan care strînge toate aceste grămezi la capul locului. Se încearcă astfel un sistem simplu şi eficace pentru o rapidă eliberare a terenului în vederea trecerii imediat la arat. Se preconizează ca pînă la 5 iunie pregătirile pentru campania de recoltare să fie încheiate. Dar tot serviciul S.M.T. ne prezintă o lungă listă cu piese de schimb inexistente în bazele de aprovizionare. In consecinţă, va fi posibil să se respecte termenul propus ? Interlocutorii noştri recunosc faptul că demontarea combinelor s-a făcut cu MIHAIL DUMITRESCU (Continuare In pag. a Ill-a) Teliuc... In zidul aspru — cetate carpatină, Fier căutăm în stîncă, şi-l scoatem la lumină. Frînghia-mi e „podeaua“, „acoperiş“ — doar cerul. Dar braţu-mi e mai tare ca stînca şi ca fierul. Foto: CUCU Autocamionul 100 OOO De la un pupitru, un om conduce conveierul de mare dimensiune şi de o remarcabilă forţă mecanică pe spinarea căruia înaintează autocamioanele „Carpaţi“ şi „Bucegi“, cu linia lor frumoasă şi modernă. ...Ne aflăm în hala de montaj a Uzinelor „Steagul roşu". Aici s-au adunat sute de oţelari, turnători, strungari şi montori. Cu toţii au venit să asiste la un eveniment important: ieşirea de pe banda de montaj a celui de-al 100 000-lea camion. Sărbătoritul se mai află încă pe ultima turaţie de conveier, cînd în cabină se urcă şoferul Florea Vasile şi cînd volanul nou-nouţ simte pentru prima oară crisparea mîinilor atente. Urale puternice izbucnesc din piepturile celor prezenţi. Tineri şi vîrstnici se îmbrăţişează. Sînt cei care i-au dat viaţă, care au cheltuit în acest scop mii de ore de căutări şi frămîntări punînd în el sufletul şi mîndria lor de constructori. De la primul autocamion „S. R. 101" ieşit de pe banda de montaj acum 12 ani în urmă, vestind începerea fabricaţiei de autocamioane în ţara noastră, a fost străbătută o perioadă importantă de-a lungul căreia colectivul de la această uzină s-a maturizat, a cîştigat o bogată experienţă care i-a permis să îmbunătăţească permanent autocamioanele şi să ridice nivelul tehnic general al uzinei. Acum, la fiecare 8 minute un autocamion modern păşeşte pe banda de montaj. TRAIAN CATINCESCU O delegaţie guvernamentală română va vizita Turcia O delegaţie guvernamentală română, condusă de preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, va face o vizită în Republica Turcia în a doua jumătate a lunii iulie 1966, la invitaţia preşedintelui Consiliului de miniştri al Republicii Turcia, Suleyman Demirel. In pagina a lll-a • CRONICA LITERARĂ: Sugestiile prozei scurte , în pagina a IV-a Proletari din toate ţările, uniți-vă ! Anul XXII, seria II, Nr. 5298 4 PAGINI — 25 BANI Miercuri 1 iunie 1966 CONSFĂTUIREA PE ŢARĂ A CONSTRUCTORILOR DE MAŞINI In cursul dimineţii au avut loc discuţii în cadrul secţiilor de specialitate. După-amiază, în şedinţă plenară, au fost „ prezentate concluziile dezba- I terilor din aceste secţii, după care au continuat discuţiile pe marginea raportului. Luînd cuvîntul pe marginea ■ raportului prezentat de tova- grăşul Ilie Verdeţ, toţi vorbi- torii de luni şi marţi au rele- "vat cu mîndrie marile reali- g zări obţinute de oamenii mun- g cii în înfăptuirea politicii consecvente şi ferme a Parti- I dului Comunist Român de in- S dustrializare socialistă a ţării, o chezăşie sigură a dezvoltării I multilaterale a economiei na ■ ţionale, a creşterii bunăstării poporului, asigurării independenţei şi suveranităţii naţionale. Relevînd rezultatele bune obţinute în primele luni ale acestui prim an al cincinalului, participanţii şi-au manifestat încă o dată hotărîrea de a îndeplini marile sarcini ce le revin din vastul program de dezvoltare a ţării elaborat de Congresul al IX-lea al partidului. Ei au analizat pe larg în lumina expe- i rienţei dobîndite, căile pen- tru îndeplinirea, în cele mai bune condiţii, a sarcinilor ce revin constructorilor de maşini în actualul cincinal, neajunsurile care s-au mani- | festat în unele domenii şi felul în care acestea trebuie înlătu- I rate, au făcut numeroase pro- | puneri preţioase şi şi-au luat angajamente pentru valorificarea mai deplină a marilor rezerve existente în fiecare , întreprindere, pentru îmbună(Continuare in pag. a Il-a) . • Congresul P. C. din Cehoslovacia • COMENTARIUL ZILEI: Dominicanii la urne • Arsenalul sud-african COTELE LACULUI VIDRARU Există, cum se ştie, autori de poeme într-un vers. . Un exemplu clasic în lirica noastră este Ion Pillat: între atîtea alte opere, pe cea mai subţire strună el a făcut să vibreze frumuseţi sonore cu rezonanţă caldă. îmi place să amintesc cîteva. Pescăruşi : „Din valuri spume albe au început să zboare" Veveriţă, toamna : „O frunză roşie suie pe ramuri, alte cad". Friză : „De cînd îţi legi sandala,, s-au deslegat milenii". Golful : „A strîns albastru-n braţe şi-l leagănă mereu". Povestire : „In codrul numai muguri, un sunet de topor". Descălecătorii: „Intîiul fum de sate şi-n vale glas de cîini“. Fie că desfăşoară larg o metaforă, fie că ţintuieşte în rama stampei atitudinea cea mai caracteristică dintr-o suită dinamică, pentru a permite să i se pătrundă versul şi graţia, poemul într-un vers apelează la fondul nostru aperceptiv, ne solicită să-l întregim cu viziunile şi amintirile noastre. Cînd poetul schiţează din materialul a numai nouă cuvinte următorul Portret : „Durere cu ochi negri sub părul azi mai alb“, el este sigur că de undeva, din lumea reflectată în noi, un astfel de chip, nouă cunoscut, va sui spre primul plan al memoriei, fixînd în conştiinţa cititorului imagineasuferinţei neatenuate de timp. Poemul într-un vers intitulat: Seara la Voroneţ poate fi pe deplin savurat doar dacă ne este cunoscut un anumit amănunt: albastrul intens de pe faţada bisericii, (faimosul albastru de Voroneţ, fondul pe care se detaşează personajele biblice), se nuanţează diferit, oră de oră, în funcţie de culoarea cerului! Şi acum iată poemul : „La sfinţii-n zugrăveală, amurgu-ngenunchiază" cu alte cuvinte căderea serii, repercutată, în întunecarea treptată a albăstruiui zugrăvelii, evocă, prin prezenţa sfinţilor, o evlavioasă îngenunchiere. Pe scurt, cu cît avem mai multe chei pentru elementul care a declanşat emoţia, cu atît mai intensă este reacţia sensibilităţii noastre de iubitori ai frumosului, prelungind, mult dincolo de puţinele silabe, satisfacţiile actului estetic. Dar iată că, într-un ziar, citim o informaţie din cea mai fierbinte actualitate. Titlu: „Cotele lacului Vidraru“. Trei cuvinte oarecare, unul folosit mai ales în limbajul tehnicienilor, un altul din principalul fond lexical al limbii, în sfîrșit al treilea din domeniul toponimiei. Toate trei la un loc, însă, alcătuiesc un întreg de o izbitoare valoare poetică, pentru oricine este cît de cît informat asupra epopeii de pe Argeș. Din toamna lui 1962, cînd prima benă cu beton sî-a (Continuare In pag. a lll-a) Ştefan Iureş nins Ziua internaţionala a copilului Raţiunea care a impus în calendarul contemporan o zi dedicată copilului mărturiseşte mai mult decit un gest simbolic prin care, dintr-o nobilă exaltare, umanitatea a simţit nevoia să-ş i sărbătorească anual dragostea, statornica dragoste pentru cele mai fragede mlădiţe ale ei. Confundat, pe drept cuvînt, cu viitorul, copilul, viaţa lui, destinul lui, ocupă un loc de-o importanţă capitală în gîndirea lucidă a omenirii moderne şi, fără îndoială, sensul primordial al acestei zile trebuie căutat in acuta necesitate de a ne oferi un prilej în plus de meditaţie cu privire la ziua de mîine. Pentru că nici unui om, meritîndu-şi acest nume scris cu majusculă spre a-l deosebi de o simplă existenţă biologică, nu-i este indiferent viitorul, nici unuia nu-i poate fi străină participarea la efortul unanim al popoarelor de a asigura copilul in faţa gravelor incertitudini, al COPIII Octav Panculaşi furtunilor şi incendiilor pe care planeta noastră le-a înregistrat şi, din nefericire, le înregistrează încă. Şi astfel, în chip firesc, meditaţia la soarta copilului se înscrie în vasta creaţie închinată de omenire păcii şi înţelegerii, ziua de 1 Iunie devenind prin mesajul său o înflăcărată chemare la sporirea forţelor conduse de ideea securităţii colective. Civilizaţia socialistă, România de azi, militantă fără rezerve în toate acţiunile, contribuind la cauza păcii şi progresului social, pot prezenta în această zi tablouri edificatoare, degajind sentimente tonice, stîrnind pretutindeni îndreptăţite admiraţii şi oglindind o atenţie permanentă, în necontenită creştere, acordată vieţii, educaţiei, dezvoltării multilaterale ale copilului. Cu o mîndrie pe deplin justificată, nouă, românilor, ne place să spunem că sărbătoarea copiilor noştri este în fiecare zi, pentru că în fiecare zi iubirea, grija şi gingăşia noastră se revarsă asupra copiilor, pentru că neîncetat le dăruim tot ce avem mai bun şi mai frumos, tot ce le poate face viaţa mai bună şi mai frumoasă. Alocaţia de stat pentru copii se ridică la noi, în cursul unui singur an, la sume de ordinul miliardelor. La sume de acelaşi ordin se urcă cheltuielile pentru sănătatea, instrucţia şi educaţia copiilor. Statisticile mondiale ne rezervă un loc de frunte printre naţiunile care cunosc un procentaj minim al mortalităţii infantile, printre ţările cu un învăţămînt dezvoltat. La noi, şcoala, noţiune inseparabilă de grija pentru destinul copiilor, reprezintă o instituţie care se bucură de maxime privilegii din partea statului socialist, prin caracterul gratuit şi obligatoriu al învăţământului de cultură generală, stabilit astăzi la opt ani, prin zestrea cu care mereu este investită, prin asigurarea ei cu cadre didactice competente şi, desigur, în primul rînd, prin orientarea sa profund ştim(Continuare în pag. a lll-a) Vizita Maiestăţii Sale Imperiale Sanşahiniei BRAŞOV. De la trimişii speciali Agerpres, Mircea Moarcăş şi Adrian Ionescu , Maiestatea Sa Imperială, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Şahinşahul Iranului, şi-a continuat marţi vizita în regiunea Braşov, însoţit de Gheorghe Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ion Mărcuş, preşedintele Sfatului popular regional, de alte persoane oficiale, ca şi de membrii suitei sale, suveranul Iranului a vizitat în cursul dimineţii cunoscutul monument arhitectonic — Biserica Neagră. Aici, înaltul oaspete, după ce a luat cunoştinţă de istoricul acestei vechi construcţii braşovene, a asistat la interpretarea la orgă a unui preludiu de Bach. Coloana maşinilor oficiale a străbătut apoi străzi principale ale oraşului, de-a lungul cărora numeroşi braşoveni au salutat cordial pe înaltul oaspete. Drumul a continuat spre Prejmer, unde, după obiceiul locului, săteni călări, în port naţional au ieşit în întîmpinarea Şahinşahului. Aceeaşi primire ospitalieră şi la sediul gospodăriei agricole de stat din localitate. La sosire, suveranul Iranului a fost salutat de Angelo Miculescu, prim-vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii. Prezentarea activităţii gospodăriei, de către directorul ei, ing. Ion Toma, a suscitat interesul Şahinşahului, care şi-a exprimat dorinţa de a cunoaşte îndeaproape fermele sectorului zootehnic. „Ne interesează foarte mult ce aţi realizat dv., deoarece avem intenţia de a organiza în Iran o fermă de acest gen pe 4 000 de hectare" , a subliniat înaltul oaspete. Au fost arătate „recordmenele“ fermei, fiecare vacă de rasă de aici dînd în jurul a 45 litri de lapte pe zi. S-a mers apoi la păstrăvăria gospodăriei. La încheierea acestui popas la Prejmer, Şahinşahul a felicitat pe directorul gospodăriei. „Vă doresc cele mai bune realizări și o prosperitate continuă — a spus Maiestatea Sa Imperială. Contribuţia pe care o aduceţi economiei ţării dv. să fie tot mai mare“. ...Din nou o scurtă , revedere cu oraşul de la poalele Tîmpei, în drum spre Poiana Braşov. La una din serpentinele noii şosele ce şerpuieşte în coasta muntelui, maşinile se opresc. Oaspeţii admiră panorama oraşului ce se pierde în depărtare, spre ţara Birsei. La amiază, în saloanele hotelului „Sport“ din Poiana, preşedintele Sfatului popular regional a oferit un dejun în onoarea Maiestăţii Sale Imperiale. In timpul mesei, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, au fost rostite scurte toasturi. Este pentru mine o deosebită cinste să salut prezenţa în mijlocul nostru a Şahinşahului Iranului — a spus Ion Mărcuş, preşedintele Sfatului popular, regional. Ne exprimăm satisfacţia că în cursul călătoriei în România, Maiestatea Sa Imperială a binevoit să viziteze şi regiunea Braşov, pentru a cunoaşte unele din realizările noastre. Braşovul — a continuat el — oraş cu o veche şi bogată tradiţie culturală şi economică, este astăzi un puternic centru industrial cunoscut în multe ţări prin produsele fabricilor sale. Tractoarele, rulmenţii şi alte maşini,exportate peste hotare, în cadrul relaţiilor noastre comerciale, contribuie la strîrgerea legăturilor cu alte poppig, printre care şi ensfiaSiteA popor banaj?bSiitiftTC shâxt . ■ - »4. -Primirea făcută' de' locuito(Continuare in pag. a lll-a)