Scînteia Tineretului, iunie 1966 (Anul 22, nr. 5298-5323)
1966-06-01 / nr. 5298
glon0l%BISFĂTUIREA PE ŢARĂ A CONSTRUCTORILOR DE MAŞINI (Urmare din pag. I) făţirea activităţii în toate sectoarele acestei ramuri. Numeroşi vorbitori s-au referit, în cuvîntul lor, la principalele aspecte ale dezvoltării, diversificării şi modernizării continue a producţiei de maşini-unelte în lumina sarcinii trasate de documentele Congresului al IX-lea al P.C.R., privind sporirea contribuţiei acesteia la reînnoirea şi creşterea parcului de mijloace tehnice al uzinelor, la automatizarea procesului de producţie al diferitelor ramuri ale economiei naţionale. Ing. Aurel Bozgan, directorul general al Fabricii de maşini-unelte şi agregate din Bucureşti, ing. Virgil Bogza, directorul întreprinderii mecanice din Roman, ing. Constantin Ionescu, directorul Uzinei „înfrăţirea“ din Oradea, şi alţii au arătat că îndeplinirea sarcinilor de asimilare şi producere, în cantităţi sporite, a noi maşini-unelte la nivelul tehnicii contemporane trebuie să se bazeze nu numai pe crearea de noi capacităţi, ci, într-o mai mare măsură, la folosirea integrală a capacităţilor de producţie şi a forţelor de muncă existente. Darea în exploatare a noi capacităţi trebuie să creeze, ca şi în alte domenii, posibilităţi de extindere a celor mai avantajoase tehnologii.. O sursă importantă de sugestii şi măsuri pentru perfecţionarea activităţii din acest sector principal al industriei constructoare de maşini o constituie urmărirea atentă, organizată şi sistematică, a comportării în exploatare a maşinilor-unelte. Schimburi de experienţă în ţară, studii în străinătate, examinarea aprofundată a unor modele de referinţă, ca şi analiza comparativă a cataloagelor de produse ale diferitelor firme constructoare din lume ,— au arătat vorbitorii— ar trebui să constituie, de asemenea, într-o mai mare măsură, mijloace pentru continua ridicare a calificării şi îmbogăţirea documentării proiectanţilor şi executanţilor de maşini-unelte. Ing. Alexandru Roşea, directorul întreprinderii „Electromureş“-Tg. Mureş, ing. Banda Popescu, constructorşef al Uzinei „Electronica“, şi alţi participanţi la discuţii s-au ocupat de problemele industriei electrotehnice. Ei au arătat necesitatea ca investiţiile prevăzute în acest sector, de 3,5 ori mai mari decît în cei 5 ani precedenţi, să fie realizate într-un ritm accelerat. S-a relevat că la realizarea sarcinii de a se asimila şi moderniza în 5 ani 2000 tipodimensiuni de produse trebuie să dea un aport mai substanţial Institutul de cercetări şi proiectari electrotehnice. Se cere intensificarea" cercetării proprii din partea specialiştior care lucrează în Institutele departamentale şi laboratoarele uzinale, precum şi valorificare deplină şi cît mai operativă a licenţelor şi documentaţiilor tehnice procurate de peste hotare, în subramura radio-electronică, ca şi în alte domenii, trebuie să-şi găsească un larg cîmp de aplicare acţiunea de tipizare a unor produse şi subansamble, elaborarea unor aparate unitare din punct de vedere funcţional, constructiv şi tehnologic. Ing. Emil Drăgănescu, ministrul energiei electrice, ing. Iosif Opriş, directorul general al Uzinei de construcţii de maşini din Reşiţa, şi alţii au adus în dezbatere unele probleme ale construcţiei de agregate destinate valorificării mai intense a potenţialului energetic al ţării, potrivit obiectivelor prevăzute în planul de dezvoltare a energeticii în următorii 10 ani elaborat de Congresul al IX-lea al P.C.R. S-a arătat că industria, constructoare de maşini a asigurat o serie de echipamente, utilaje şi aparataje energetice, subliniindu-se că" pe viitor atenţia constructorilor trebuie să se concentreze spre asimilarea hidroagregatelor necesare importantelor obiective aflate în construcţie, printre care hidrocentralei de la Porţile de Fier, a grupurilor turbogeneratoare mari, a turbinelor de termoficare, a staţiilor de transformare pentru tensiuni ridicate etc. Posibilităţile de a asigura, în tot mai bune condiţii, piesele de schimb necesare întreprinderilor din diferite ramuri ale economiei au fost analizate de ing. Mircea Bîlă, director general al Uzinei „Steagul roşu“-Braşov, şi de alţi vorbitori. Ei au subliniat că piesele de schimb constituie un produs care nu trebuie subapreciat. Sporirea cantităţii acestora se va putea obţine — desigur — prin darea în exploatare a noi capacităţi, dar mai cu seamă prin utilizarea raţională a capacităţilor de producţie existente. Este imperios necesar, totodată, ca utilajele să fie exploatate şi întreţinute corect de către beneficiari, încît să nu se uzeze şi să nu aibă nevoie de reparaţii decît după o îndelungată funcţionare. Unii vorbitori, între care Aurel Boghici, directorul Uzinei mecanice-Sinaia, şi Cornel Berian, muncitor la Uzina mecanică-Cugir, s-au ocupat, în intervenţiile lor, de necesitatea dezvoltării şi îmbunătăţirii activităţii sculeriilor şi altor secţii auxiliare. Ei au arătat că există încă suficiente posibilităţi de îmbunătăţire a or■gBftifeării producţiei, de intro*t şi}WTeh»rannr tehnologii modeme. specificet.j^tjtjcaţiei de ftAA: niu, ei au relevat, o seamă de metode de lucru moderne şi au propus studierea posibilităţi: ca sculele standardizate să fie produse exclusiv în uzinele specializate, incit să poată fi procurate cu uşurinţă, iar uzinele să nu mai fie nevoite să-şi confecţioneze singure şi asemenea scule. Constantin Scarlat ministrul industriei chimice, Ion Tudose, adjunct al ministrului petrolului, Ion Căpăţînă, directorul Uzinelor „Semănătoarea“ din Capitală, Petre Moldovan, prim vicepreşedinte al Consiliului Superior al agriculturii, Ioan Cristea, directorul Şantierului naval din Olteniţa, Mihai Mihăiţă, adjunct al ministrului căilor ferate, Pavel Ştefan, adjunct al ministrului transporturilor auto, navale şi aeriene, Chiriţă Apostol, adjunct al ministrului industriei construcţiilor, Panait Melisaratos, director general al Şantierului naval din Galaţi şi alţii, au reliefat, în cuvîntul lor, însemnatul aport adus de industria constructoare de maşini la dotarea celorlalte ramuri ale economiei naţionale cu maşini, utilaje şi instalaţii de înaltă tehnicitate. Modernele instalaţii de foraj, utilajele şi instalaţiile pentru prelucrarea ţiţeiului, cunoscute şi apreciate atît în ţară, cît şi în străinătate, au permis petroliştilor să introducă noi metode de lucru şi tehnologii, care au dus la sporirea producţiei, la valorificarea superioară a ţiţeiului. Constructorilor de utilaj petrolier 11 s-a cerut să contribuie şi mai mult în viitor la creşterea producţiei de instalaţii de foraj de mare adâocime. In ce priveşte dotarea industriei chimice, s-a subliniat că specialiştii din această ramură şi constructorii de maşini sunt chemaţi să-şi intensifice eforturile pentru asimilarea într-un timp cît mai scurt a unor linii complete de fabricare a amoniacului, îngrăşămintelor cu azot şi fosfor, produselor sodice, maselor plastice şi altor produse de mare însemnătate pentru economia naţională. Realizarea importantului volum de investiţii prevăzut în actualul cincinal cere din partea industriei constructoare de maşini să sporească producţia de utilaje pentru mecanizarea lucrărilor de construcţii şi montaj, să fie lărgită gama de tipuri de utilaje îndeosebi pentru manipularea şi transportul pieselor de greutăţi şi lungimi mari şi a celor cu funcţiuni multiple. înzestrarea într-o măsură tot mai mare a sectorului minier cu numeroase tipuri de maşini şi utilaje a permis mecanizarea unor importante lucrări în subteran. Ţinînd seama de sarcinile sporite ce revin în cincinal acestei ramuri, se impune asimilarea în fabricaţie a unor noi tipuri de maşini şi utilaje pentru extinderea mecanizării lucrărilor de susţinere în abataje, a operaţiilor de tăiere şi încărcare, mărirea capacităţii de transport în subteran, sporirea securităţii prin fabricarea de noi aparate antigrizutoase. A fost relevat faptul că în ultimii şase ani constructorii de maşini au trimis oamenilor muncii de pe ogoare peste 100 de tipuri de maşini agricole diverse, patru tipuri de tractoare, peste 80 000 combine de cereale şi de recoltat porumb, semănători şi alte utilaje, dintre care multe la nivelul realizărilor tehnice pe plan mondial, îndeplinirea sarcinilor trasate de partid pentru dezvoltarea multilaterală a agriculturii, lărgirea şi modernizarea continuă a bazei sale tehnico-materiale necesită diversificarea producţiei de tractoare, sporirea producţiei şi a sortimentului de instalaţii şi utilaje, îndeosebi a celor pentru lucrările de hidroamelioraţii, o mai bună aprovizionare a unităţilor agricole cu piese de schimb. A fost subliniată, de asemenea, contribuţia întreprinderilor producătoare de material rulant, de autovehicule şi nave la dotarea ramurii transportului. S-a arătat, totodată, necesitatea luării unor măsuri pentru asimilarea şi omologarea într-un timp mai scurt a noilor produse, pentru îmbunătăţirea în continuare a calităţii vagoanelor, producerea de noi tipuri de instalaţii de automatizare şi telecomunicaţii şi ridicarea performanţelor celor existente. Referindu-se la problemele exportului de maşini, utilaje şi instalaţii, o seamă de vorbitori au reliefat progresele obţinute în acest domeniu şi au dezbătut metodele pentru menţinerea şi creşterea prestigiului produselor româneşti pe piaţa mondială. Vasile Abrudan director general al Uzinei de vagoane din Arad, Dumitru Butuc, maistru la Fabrica de rulmenţi din Bîrlad, şi alţii s-au declarat de acord cu sublinierea făcută în raport cu privire la faptul că stabilitatea şi sporirea volumului produselor noastre pe pieţele externe depinde de ridicarea permanentă a performanţelor tehnico-economice ale produselor, de adaptarea operativă a producţiei la particularităţile pieţei şi cerinţele beneficiarilor externi. In legătură cu aceasta, ei au arătat importanţa unei mai strînse colaborări între Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini şi Ministerul Comerţului Exterior pentru stabilirea şi lansarea din timp a comenzilor pentru export, pentru prospectarea pieţelor externe, ca şi necesitatea organizării unorservicii de documentaţie şi asistenţă tehnică ale întreprinderilor furnizoare în ţările unde se exportă produsele acestora. Numeroşi reprezentanţi ai întreprinderilor producătoare şi beneficiare au abordat multilateral problemele îmbunătăţirii continue a calităţii produselor, care constituie — aşa cum s-a subliniat şi în raportul prezentat la consfătuire — o sarcină centrală. Ion Rusaliu, maistru la Uzina „Electroprecizia“ — Săcele, Vasile Szilăghi, maistru la Uzina „Unirea“ — Cluj, au scos în evidenţă experienţa şi preocupările colectivelor de muncă în ridicarea performanţelor tehnico-funcţionale ale produselor, sporirea durabilităţii lor şi siguranţei în exploatare. Ei au arătat că realizarea unor produse care să satisfacă deplin cerinţele diverşilor beneficiari implică adoptarea de măsuri eficiente pe toate treptele de fabricaţie, pînă la realizarea şi expedierea produsului finit, Bujor Almăşan, ministrul minelor, Victor Chiribău, adjunct al ministrului economiei forestiere, Constantin Tuzu, director general al Direcţiei generale de metrologie, standarde şi invenţii, şi alţi reprezentanţi ai unor instituţii şi organizaţii economice centrale au prezentat o serie de propuneri valoroase privind ridicarea calităţii produselor la nivelul cerinţelor şi exigenţelor diferitelor ramuri ale economiei naţionale. Ei au subliniat că sînt necesare intensificarea activităţii de cercetare în vederea stabilirii parametrilor optimi ai maşinilor, adaptarea documentaţiei tehnice la progresele înregistrate pe plan mondial, ridicarea nivelului tehnic al proiectelor de execuţie, stabilirea, pentru fiecare grupă de produse şi fiecare produs în parte, a criteriilor de determinare a calităţii şi îmbunătăţirea, pe această bază, a standardelor şi normelor. Problemele cercetării ştiinţifice, ale proiectării şi asimilării de noi maşini şi utilaje, în lumina măsurilor luate de conducerea partidului şi statului, pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea al P.C.R. cu privire la creşterea contribuţiei ştiinţei şi tehnicii în opera de desăvîrşire a construcţiei socialiste, au fost abordate de acad. Remus Răduleţ, vicepreşedinte al Academiei Republicii Socialiste România, prof. ing. Constantin Dinculescu, preşedintele Consiliului Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor, dr. ing. Vasile Chiriţă, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, dr. ing. Ion Roman, directorul Institutului de cercetări tehnologice pentru construcţia de maşini, ing. Ion Crişan, director general al Direcţiei generale tehnice din M.I.C.M., Alexandru Heinrich, director tehnic al Uzinelor „Electroputere“ — Craiova, ing. Ion Barbu, de la Institutul de cercetări şi proiectări electrotehnice, ing. Gheorghe Tănăsoiu, director general al Uzinei de utilaj petrolier — Tîrgovişte, şi de alţi vorbitori. Evocînd creaţiile unor iscusiţi meşteri, contribuţia unor personalităţi ilustre ale ştiinţei şi tehnicii româneşti, vorbitorii au arătat că acestea sunt mărturii ale capacităţilor creatoare ale poporului nostru, cărora li se deschid largi posibilităţi de valorificare, în condiţiile industrializării ţării. In legătură cu cercetările din unităţile secţiei de ştiinţe tehnice a Academiei, s-a arătat că, printr-o colaborare strînsă cu unităţile de cercetare departamentale şi catedrele din învăţămîntul superior, trebuie acordată o atenţie sporită finalizării şi aplicării în producţie a rezultatelor cercetărilor. Colaborarea dintre cercetători, proiectanţi şi constructori va trebui să se materializeze în abordarea şi rezolvarea operativă a unor probleme majore de interes acut pentru economia naţională. Chiar şi în cazurile cînd, pentru a se cîştiga timp, se achiziţionează licenţe, este necesar să se dezvolte activitatea de cercetare proprie. A fost relevat exemplul pozitiv al colectivului Uzinei „Electroputere“, care a adus importante îmbunătăţiri locomotivei Diesel electrice de 2 100 CP, ridicînd performanţele sale tehnico-funcţionale şi siguranţa în exploatare. Totodată, a fost criticat faptul că în asimilarea fabricaţiei unor produse pentru care s-au achiziţionat licenţe, ca de pildă frînele „Knorr“ (la Uzinele „23 August“), s-au manifestat întîrzieri care implică cheltuieli nejustificate de devize. Pe baza experienţei de pînă acum, vorbitorii au făcut propuneri privind scurtarea ciclurilor de asimilare, întocmirea pentru fiecare obiectiv în parte a unor grafice detaliate de programare a pregătirii tehnice, precizarea atribuţiilor şi stimularea materială a uzinelor în stabilirea şi îndeplinirea sarcinilor de asimilare a produselor noi. Ştefan Bălan, ministrul învăţământului, ing. Ilie Şerbănuţ, directorul grupului şcolar „Unirea din Bucureşti, Vasile Vazul, strungar la Uzina mecanică din Cîmpina, şi alţii au abordat problema asigurării cadrelor necesare industriei construcţiilor de maşini. Ei au arătat că fondurile alocate în cincinal şcolilor aparţinînd Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini vor fi de peste opt ori mai mari decît în anii şesenatului, că fiecare leu trebuie gospodărit cu cea mai mare chibzuinţă şi, în acelaşi timp, trebuie valorificate, în mai mare măsură, posibilităţile locale de dotare a şcolilor cu material didactic, prin contribuţia întreprinderilor. Au fost făcute propuneri privind organizarea şi îndrumarea mai competentă a practicii în producţie a elevilor, întărirea colaborării cu Ministerul Invăţămîntului în vederea îmbunătăţirii planurilor şi programelor în învăţămîntul profesional de zi şi seral, organizarea viitoarelor licee de specialitate în strînsă corelaţie cu cerinţele actuale şi de perspectivă ale producţiei din diferite sectoare. Reluînd ideea formulată în raportul prezentat la Consfătuire, vorbitorii au subliniat că în unele întreprinderi inginerii trebuie folosiţi mai raţional, repartizaţi în locurilecheie, orientaţi spre problemele esenţiale ale organizării ştiinţifice a producţiei, asigurînd stabilitatea lor şi degrevîndu-i de diferite sarcini administrative. Realizarea la timp şi în condiţii de eficienţă sporită a programului de investiţii a stat în atenţia multor vorbitori, printre care Dumitru Fuiorea, directorul Şantierelor navala Constanţa, Ion Fătăceanu, directorul Institutului de proiectări pentru construcţii de maşini, şi ing. Constantin Nicu, directorul general al Uzinei „Progresul“-Brăila. Ei au analizat sarcinile ce le revin pentru scurtarea timpului de execuţie şi pentru reducerea costului lucrărilor şi au arătat modul în care noile capacităţi de producţie, înaltul nivel tehnic la care sunt realizate vor influenţa calitatea şi performanţele tehnice ale produselor, le vor spori gradul de.. competitivitate pe pieţele externe. A fost subliniată necesitatea unei colaborări strînse intra beneficiari şi proiectanţi. In alegerea celor mai bune soluţii şi realizarea practică a acestora la un înalt nivel calitativ. S-a propus, printre altele, ca la fiecare obiectiv important să fie stabilit un colectiv permanent, format din proiectant, constructor, beneficiar, care să răspundă pînă la atingerea parametrilor proiectaţi ai noilor obiective intrate în funcţiune: Emil Oniga, directorul general al Uzinelor „Tractorul“ — Braşov, Ion Constantin, muncitor la Uzinele „Griviţa Roşie, ing. Niţă Constantin, vicepreşedinte, al Comitetului de Stat pentru Protecţia Muncii, Eugen Zarcula, inginer-şef al Uzinelor de pompe din Bucureşti, şi alţi vorbitori s-au referit la realizările obrţinute şi preocupările de viitor în organizarea ştiinţifică a producţiei, în creşterea,, pe această cale, a eficienţei economice a activităţii întreprinderilor respective. Au fost relevate, printre altele, succesele unor colective, ca cele de la Uzinele mecanice şi Uzina „Electromotor“ din Timişoara, în ridicarea indicilor de folosire a maşinilor şi utilajelor, experienţa Uzinei „înfrăţirea“ — Oradea în organizarea de fluxuri tehnologice închise, simplificarea planificării şi urmărirea operativă a producţiei, metodele folosite într-o serie de unităţi pentru asigurarea asistenţei tehnice la locul de muncă, aprovizionarea ritmică tehnico-materială, folosirea din plin a timpului de lucru etc. Vorbitorii au arătat, totodată, unele lipsuri şi greutăţi ce mai persistă în activitatea de organizare a producţiei, în aprovizionarea tehnico-materială şi au făcut propuneri pentru înlăturarea acestora. In legătură cu folosirea raţională a capacităţii maşinilor şi utilajelor, s-a arătat că trebuie redus timpul de imobilizare a acestora pentru reparaţii şi asigurată programarea lor în trei schimburi de lucru. Vorbitorii s-au declarat de acord cu analiza făcută în raport problemelor stabilirii unor norme mai stimulatoare, cu o temeinică fundamentare ştiinţifică, asigurării la timp a documentaţiei tehnologice, îndrumării tehnice competente la fiecare loc de muncă. A fost arătată, de asemenea, necesitatea ca organizaţiile de cercetări şi proiectări, serviciile de concepţie din uzine şi consiliile tehnico-ştiinţifice ale ministerului de resort, toţi cei care organizează şi conduc procesele de muncă, să întreprindă, în continuare, măsuri pentru respectarea normelor de protecţia muncii, să se manifeste mai multă grijă pentru respectarea timpului legal de lucru. O serie de vorbitori s-au ocupat de cooperarea dintre întreprinderi şi colaborarea dintre ministerele producătoare cu ing. Ştefan Constantinescu, adjunct al ministrului industriei metalurgice, Victor Nagy, directorul Uzinelor Mecanice din Cîmpulung-Muscel. Au fost înfăţişate preocupările întreprinderilor siderurgice de a pune la dispoziţia constructorilor de maşini, la termenele stabilite şi conform contractelor, un sortiment mai larg de produse, de a îmbunătăţi necontenit calitatea acestora. S-a propus ca ministerele să sincronizeze dezvoltarea capacităţilor de producţie ale uzinelor coordonatoare şi furnizoare. Mai mulţi vorbitori, printre care ing. Vasile Trif, directorul Fabricii de şuruburi din Braşov, Maria Dumitrescu, şefă de brigadă la întreprinderea Electroaparataj din Bucureşti, Ion Furcărea, contabil şef la Uzinele de tractoare din Braşov, s-au ocupat de problema descoperirii şi valorificării unor noi rezerve interne, în scopul sporirii productivităţii muncii, reducerii preţului de cost şi realizării de beneficii peste plan. Ei au subliniat că în această privinţă au o mare importanţă ridicarea calificării şi specializarea personalului, folosirea de norme de consum stimulatoare, aprovizionarea cu materiale într-o corelaţie mai strînsă cu nevoile producţiei. S-a relevat, printre altele, necesitatea utilizării mai raţionale a fondurilor alocate, a înlăturării unor cauze care duc la creşterea preţului de cost, la nerealizarea planului de beneficii : transporturi cu mijloace costisitoare, aprovizionări peste necesarul curent, modificări dese în planul de producţie etc. S-a arătat că în uzinele concluziile secţiei industriei de autovehicule, tractoare, rulmenţi, vagoane şi nave au fost prezentate de ing. Gheorghe Oprea, adjunct al r ministrului industriei construcţiilor de tluaşini. Participanţii au relevat contribuţia întreprinderilor din acest sector la mecanizarea agriculturii, la dotarea ... transporturilor, performanţele tehnice ridicate ale unor produse ca tractoare, vagoane, cargouri şi remorchere. Pentru ridicarea continuă a nivelului tehnic al produselor, scurtarea perioadei de asimilare şi îmbunătăţirea calităţii s-a propus să se urgenteze definitivarea de către minister, împreună cu beneficiarii, a produselor care urmează a fi asimilate în cadrul unei familii. S-a arătat că menţinerea calităţii produselor la cel mai înalt nivel poate fi realizată prin urmărirea durabilităţii pe perioade îndelungate, în paralel cu o documentare permanentă asupra noutăţilor care apar la produsele similare executate în străinătate. Am fost, „subliniate sarcinile deosebite care revin uzinei de tractoare şi colaboratorilor acesteia în vederea realizării gabiei ‘dectractoare.''de»- 40 GP pentru mecanizarea lucrărilor în pomicultură, viticultură şi legumicultura. Pentru ridicarea activităţii de cercetare, concepţie şi experimentare, a produselor s-a propus înfiinţarea institutelor de cercetare şi proiectare pentru autovehicule tractoare şi pentru construcţii navale. Ţinînd seama de creşterea, în continuare, a complexităţii produselor s-au făcut propuneri de lărgire a cooperării şi adîncire a specializării unor întreprinderi, transferarea fabricaţiei de la o întreprindere la alta in tind să se facă numai după o analiză temeinică, bazată, pe criterii tehnice şi economice. Au fost făcute, de asemenea, numeroase propuneri menite să asigure o bună aprovizionare a întreprinderilor constrictoare de maşini cu materii prime, materiale, necesare procesului de fabricaţie. In acest sens, s-a propus crearea unor baze de materiale, cu o gamă variată de laminate, care să deţină în permanenţă materialele necesare consumului uzinelor pe cel puţin un trimestru. O serie de propuneri se referă la îmbunătăţirea calităţii şi lărgirea sortimentului materialelor pe care le furnizează constructoare de maşini s-ar putea economisi mari cantităţi de metal prin livrarea laminatelor la toleranţe minime şi la lungimi fixe. De asemenea, se impune îmbunătăţirea metodologiei de stabilire a normelor de consum de materiale. Abordînd problema îmbunătăţirii stilului şi metodelor de muncă Mihai Dumitraşcu, inginer şef la Uzina „Unic“ din Satu Mare, Constantin Anghel, secretarul comitetului de partid de la Uzina nr. 2 din Braşov, ing. Rovin Bustan, director general al Uzinei „Vulcan“ din Bucureşti, şi alţii au subliniat necesitatea adaptării necontenite a metodelor de conducere a întreprinderilor la schimbările intervenite în tehnică, în procesul de producţie. Pentru aceasta va trebui să se manifeste o mai mare operativitate în popularizarea şi generalizarea experienţei înaintate, folosind mai larg una din metodele de mare eficienţă , organizarea periodică a schimburilor de experienţă, alte ministere : laminate, lacuri şi vopsele anticorozive, articole de cauciuc etc. De asemenea, au fost analizate posibilităţile de lărgire a producţiei de piese de schimb. Concluziile dezbaterilor din şedinţa secţiei pentru utilaje tehnologice şi echipament metalic au fost prezentate de către ing. Ion Avram, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini. Dezbătînd în profunzime diversele aspecte ale activităţii în acest domeniu, sarcinile ce trebuie îndeplinite pentru satisfacerea cerinţelor ramurilor economiei naţionale, participanţii la discuţii au făcut numeroase propuneri preţioase. Astfel, pornind de la cerinţele actuale ale progresului tehnic în industria chimică, s-a propus organizarea unei unităţi economice complexe, avînd funcţia de furnizor intern de utilaje, în care să se concentreze activitatea de cercetare, proiectare, însuşirea de procedee tehnologice moderne, contractarea şi livrarea de instalaţii complexe pentru nevoile interne şi export şi acordarea de asistenţă tehnică pentru montaj. In vederea dotării sectorului energiei electrice cu echipamente din producţia internă, a realizării programului complex de dezvoltare a fabricaţiei echipamentelor termoenergetice cu puteri ridicate, precum şi a centralelor termonucleare în perioada 1966-1975, M.I.C.M. va trebui să livreze, în afară de grupurile de 50 MW, grupuri de puteri mai mari pentru termocentrale clasice şi nucleare. Pentru realizarea acestei sarcini s-au propus măsuri legate atît de dezvoltarea unor capacităţi de producţie, cît şi de accelerarea intrării în funcţiune a altor noi obiective. O serie de propuneri au fost prezentate în ce priveşte organizarea producţiei de utilaje pentru industria petrolieră, minieră, construcţii etc., dotarea acestora cu utilaje specializate şi instalaţii perfecţionate, de mare productivitate, asimilarea unor produse cu performanţe superioare. S-a accentuat necesitatea ca beneficiarii de investiţii să se preocupe cu mai multă atenţie de elaborarea din timp a documentaţiei tehnice şi de emiterea, cu cel puţin un an înainte de perioada de plan, a comenzilor către uzinele constructoare. In vederea specializării în domeniul reparaţiilor s-a propus centralizarea sau gruparea reparaţiilor capitale. Competenţa cu care cadrele tehnice din întreprinderi au ştiut să rezolve cu succes multe din problemele complexe ale asimilării unor produse noi — au spus vorbitorii — justifică propunerea făcută în cadrul dezbaterilor de a se analiza posibilitatea ca modernizarea produselor curente, lărgirea gamelor de produse curent fabricate, asimilarea unor produse de mică complexitate să fie coordonate la nivelul uzinelor. In acest fel, activitatea organelor aparatului central, a direcţiilor generale şi serviciilor din minister ar putea fi mai mult axată pe problemele mai de ansamblu şi de perspectivă ale muncii de conducere şi îndrumare a uzinelor. Referindu-se la sarcinile trasate de Congresul al IX-lea al partidului, privind creşterea continuă a rolului şi competenţei organelor şi organizaţiilor de partid în conducerea economiei, Viorel Metca, prim-secretar al Comitetului, orăşenesc Braşov al P.C.R., şi ing. Trandafir Cocîrlă, secretar al Comitetului regional Banat al P.C.R., şi alţi vorbitori au înfăţişat consfătuirii experienţa unor organe de Pentru îmbunătăţirea aprovizionării tehnico-materiale s-a susţinut necesitatea înfiinţării unor baze la producători, precum şi a altora profilate pe desfacerea organismelor de asamblare şi armături. In vederea rezolvării operative a problemelor legate de avizarea ofertelor, contractarea şi urmărirea realizării acestora, s-a propus ca întreprinderile de comerţ exterior să lucreze direct cu beneficiarii importurilor. S-a propus, de asemenea, acordarea unor recompense de vechime în vederea stabilităţii cadrelor tehnico-inginereşti, crearea funcţiei de tehnician specialist, pentru a se utiliza mai corespunzător un număr însemnat de tehnicieni cu experienţă îndelungată în activitatea de concepţie, în afară de acestea s-au făcut numeroase alte propuneri, care vor face obiectul unei analize amănunţite în cadrul ministerului, urmînd a se lua măsuri corespunzătoare în vederea realizării lor. Prezentînd concluziile secţiei de electrotehnică ing. Cornel Mihulecea, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, a arătat că participanţii la discuţii au exprimat hotărîrea lucrătorilor din întreprinderile electrotehnice de a înfăptui în mod exemplar sarcinile trasate de partid şi guvern pentru dezvoltarea industriei electrotehnice din ţara noastră. Ei au înfăţişat pe larg rezultatele pozitive cu care s-au prezentat la consfătuire întreprinderile din acest sector. Totodată, ei au scos în evidenţă o serie de lipsuri, subliniind că ele pot şi trebuie să fie înlăturate. S-a propus ca elaborarea părţii de tehnologie a proiectelor de dezvoltare a uzinelor să fie încredinţată unor colective din întreprinderile beneficiare, în întreprinderile ce urmează să se dezvolte substanţial să se organizeze compartimente care să răspundă sub toate aspectele de darea în funcţie a noilor capacităţi şi de asimilarea de noi produse ; să se studieze posibilitatea de sporire a operativităţii şi a competinţelor de avizare a proiectelor ; întreprinderile beneficiare să aprobe direct proiectele de execuţie ce se încadrează integral ca soluţie şi valori în proiectele de ansamblu aprobate de forurile superioare. Alte propuneri se referă la îmbunătăţirea metodelor de prospectare a cerinţei pieţelor, sporirea interesului partenerilor de peste hotare pentru produsele electrotehnice româneşti, limitarea partid în acest domeniu. Organizarea de consfătuiri şi analize periodice pentru dezbaterea unor probleme economice, constituirea de colective de activişti de partid şi specialişti, care au studiat diferite aspecte ale producţiei, precum şi folosirea altor metode au contribuit la îmbunătăţirea activităţii economice in numeroase întreprinderi, la mobilizarea colectivelor pentru mai buna organizare a producţiei şi a muncii, la înlăturarea deficienţelor existente în unele sectoare. S-a arătat că uneori ministerul a lăsat problema organizării ştiinţifice a producţiei pe seama organelor şi organizaţiilor de partid. Amintind o serie de probleme a căror rezolvare intră în atribuţiile directe ale ministerului şi conducerilor de întreprinderi, vorbitorii au subliniat că şi pe viitor organizaţiile de partid vor desfăşura o largă activitate de mobilizare a oamenilor muncii pentru descoperirea şi valorificarea rezervelor interne ale întreprinderilor în vederea creşterii eficienţei economice a întregii activităţi productive, ridicîndu-şi continuu rolul şi competenţa în conducerea economiei importurilor pentru această ramură numai la părţile de furnitură şi la acele procedee tehnice care nu se pot realiza corespunzător şi la timp în ţara noastră, îmbunătăţirea metodologiei privind contractarea pentru export, precum şi pentru importurile necesare fabricării diferitelor produse. S-au prezentat, de asemenea, propuneri privind întărirea sectoarelor de concepţie din întreprinderi şi a sectorului de cercetări din I.C.P.E., sporirea competenţei întreprinderilor şi cointeresarea lor în ce priveşte realizarea produselor noi, reexaminarea şi stabilirea mai judicioasă a nomenclatorului produselor repartizate pe plan central. O serie de propuneri privesc îmbunătăţirea aprovizionării cu materiale, dezvoltarea sectoarelor de sculerie şi autoutilaje, rezolvarea fabricării unor produse necesare industriei electrotehnice , sorturi speciale de hîrtie şi carton, unele metale neferoase, ţesături din fire de sticlă şi a altor produse. Concluziile secţiei de maşini-unelte, mecanică fină şi maşini agricole au fost prezentate de ing. Nicolae Constantin, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini. Vorbitorii care au luat cuvîntul au relevat realizările obţinute de colectivele întreprinderilor din acest sector, faptul că au fost livrate economiei peste 35 000 de maşini unelte şi au fost acoperite 94 la sută din nevoile de dotare a agriculturii cu maşini şi utilaje. Analizînd lipsurile manifestate şi cauzele lor, ei au făcut numeroase propuneri pentru lichidarea acestora. In legătură cu scurtarea termenelor de dare în funcţiune a lucrărilor de investiţii au fost propuse măsuri pentru întărirea capacităţii de proiectare a institutului de specialitate, elaborarea cît mai detaliată a studiilor tehnico-economice, contractarea din timp a maşinilor din import, profilarea unor întreprinderi pentru fabricarea de echipamente de tehnicitate înaltă, necesare maşinilor-unelte. Pentru reducerea ciclurilor de asimilare a noilor produse a fost recomandată metoda de proiectare pe familii de maşini, folosindu-se subansamble şi repere comune. în legătură cu asimilarea maşinilor destinate agriculturii, mai mulţi vorbitori au cerut să se asigure o concepţie unitară in programul de cercetare, proiectare şi asimilare, prin unificarea activităţii Institutului de cercetări pentru maşini agricole şi întreprinderii de prototipuri de maşini agricole, să se definitiveze din timp studiile tehnico-economice şi temele de proiectare din planul de perspectivă. O serie de propuneri s-au referit la măsuri pentru reducerea importului de utilaje necesare industriei uşoare, inclusiv studierea profilării unei întreprinderi în fabricarea acestor utilaje, extinderea fabricaţiei de scule şi elemente de dispozitive tipizate, studierea cerinţelor cumpărătorilor şi îmbunătăţirilor ce trebuie aduse produselor de larg consum. O bună parte a discuţiilor a fost consacrată problemelor legate de organizarea producţiei, colaborarea între întreprinderi şi dezvoltarea bazei materiale. Măsurile propuse pentru îmbunătăţirea activităţii în acest domeniu s-au referit la organizarea de secţii specializate în repararea maşinilor-unelte de mare complexitate, reorganizarea liniilor de fabricaţie şi introducerea unor tehnologii tipizate pentru fabricarea pieselor de schimb, corelarea dezvoltării întreprinderilor colaboratoare cu cele de bază. O serie de sugestii rezultate din discuţii se referă la probleme privind simplificarea formalităţilor de avizare şi fundamentare a documentaţiilor, recrutarea, formarea şi stabilizarea cadrelor, asigurarea unei mai bune ritmicităţi în aprovizionarea cu materiale. Discuţii la raportul general Concluziile dezbaterilor secţii Aspect din timpul lucrărilor Foto : AGERPRES