Scînteia Tineretului, iunie 1966 (Anul 22, nr. 5298-5323)

1966-06-01 / nr. 5298

glon0l%BISFĂTUIREA PE ŢARĂ A CONSTRUCTORILOR DE MAŞINI (Urmare din pag. I) făţirea activităţii în toate sec­toarele acestei ramuri. Numeroşi vorbitori s-au referit, în cuvîntul lor, la principalele aspecte ale dez­voltării, diversificării şi mo­dernizării continue a produc­ţiei de maşini-unelte în lumi­na sarcinii trasate de docu­mentele Congresului al IX-lea al P.C.R., privind sporirea contribuţiei acesteia la reîn­noirea şi creşterea parcului de mijloace tehnice al uzine­lor, la automatizarea procesu­lui de producţie al diferitelor ramuri ale economiei naţiona­le. Ing. Aurel Bozgan, direc­torul general al Fabricii de maşini-unelte şi agregate din Bucureşti, ing. Virgil Bogza, directorul întreprinderii me­canice din Roman, ing. Con­stantin Ionescu, directorul U­­zinei „înfrăţirea“ din Oradea, şi alţii au arătat că îndepli­nirea sarcinilor de asimilare şi producere, în cantităţi spo­rite, a noi maşini-unelte la nivelul tehnicii contemporane trebuie să se bazeze nu numai pe crearea de noi capacităţi, ci, într-o mai mare măsură, la folosirea integrală a capacită­ţilor de producţie şi a forţelor de muncă existente. Darea în exploatare a noi capacităţi trebuie să creeze, ca şi în alte domenii, posibilităţi de extin­dere a celor mai avantajoase tehnologii.. O sursă importantă de su­gestii şi măsuri pentru per­fecţionarea activităţii din a­­cest sector­ principal al indus­triei constructoare de­­ maşini o constituie urmărirea atentă, organizată şi sistematică, a comportării în exploatare a maşinilor-unelte. Schimburi de experienţă în ţară, studii în străinătate, examinarea aprofundată a unor modele de referinţă, ca şi analiza compa­rativă a cataloagelor de pro­duse ale diferitelor firme con­structoare din lume ,— au a­­rătat vorbitorii­­— ar trebui să constituie, de asemenea, într-o mai mare măsură, mij­loace pentru continua ridicare a calificării şi îmbogăţirea do­cumentării proiectanţilor şi executanţilor de maşini-unelte. Ing. Alexandru Roşea, di­rectorul întreprinderii „Elec­­tromureş“-Tg. Mureş, ing. Banda Popes­cu, constructor­­şef al Uzinei „Electronica“, şi alţi participanţi la discuţii s-au ocupat de problemele in­dustriei electrotehnice. Ei au arătat necesitatea ca investi­ţiile prevăzute în acest sector, de 3,5 ori mai mari decît în cei 5 ani precedenţi, să fie realizate într-un ritm accele­rat. S-a relevat că la realiza­rea­ sarcinii de a se asimila şi moderniza în 5 ani 2­000 tipo­­dimensiuni de produse trebuie să dea un aport mai substan­ţial Institutul de cercetări şi proiectari electrotehnice. Se cere intensificarea"­ cercetării p­­roprii din partea specialişti­­or care lucrează în Institutele departamentale şi laboratoa­rele uzinale, precum şi valori­ficare deplină şi cît mai ope­rativă a licenţelor şi docu­mentaţiilor tehnice procurate de peste hotare, în subramura radio-electronică, ca şi în alte domenii, trebuie să-şi găseas­că un larg cîmp de aplicare acţiunea de tipizare a unor produse şi subansamble, ela­borarea unor aparate unitare din punct de vedere funcţio­nal, constructiv şi tehnologic. Ing. Emil Drăgănescu, mi­nistrul energiei electrice, ing. Iosif Opriş, directorul general al Uzinei de construcţii de maşini din Reşiţa, şi alţii au adus în dezbatere unele pro­bleme ale construcţiei de a­­gregate destinate valorificării mai intense a potenţialului e­­nergetic al ţării, potrivit obiec­tivelor prevăzute în planul de dezvoltare a energeticii în următorii 10 ani elaborat de Congresul al IX-lea al P.C.R. S-a arătat că industria, constructoare de maşini a asigurat o­­ serie de echi­pamente, utilaje şi apara­­taje energetice, subliniindu-se că" pe viitor atenţia construc­torilor trebuie să se concen­treze spre asimilarea hidro­­agregatelor necesare impor­tantelor obiective aflate în construcţie, printre care hi­drocentralei de la Porţile de Fier, a grupurilor turbogene­­ratoare mari, a turbinelor de termoficare, a staţiilor de transformare pentru tensiuni ridicate etc. Posibilităţile de a asigura, în tot mai bune condiţii, pie­sele de schimb necesare între­prinderilor din diferite ramuri ale economiei au fost analizate de ing. Mircea Bîlă, director general al Uzinei „Steagul roşu“-Braşov, şi de alţi vorbi­tori. Ei au subliniat că piesele de schimb constituie un pro­dus care nu trebuie subapre­ciat. Sporirea cantităţii aces­tora se va putea obţine — de­sigur — prin darea în exploa­tare a noi capacităţi, dar mai cu seamă prin utilizarea raţio­nală a capacităţilor de pro­­­­ducţie existente. Este imperi­os necesar, totodată, ca u­­tilajele să fie exploatate şi în­treţinute corect de către bene­ficiari, încît­ să nu se uzeze şi să nu aibă nevoie de repara­ţii decît după o îndelungată funcţionare. Unii vorbitori, între care Aurel Boghici, directorul Uzi­nei mecanice-Sinaia, şi Cornel Berian, muncitor la Uzina me­­canică-Cugir, s-au ocupat, în intervenţiile lor, de necesita­tea dezvoltării şi îmbunătăţirii activităţii sculeriilor şi altor secţii auxiliare. Ei au arătat că există încă suficiente posi­bilităţi de îmbunătăţire a or­­■gBftifeării producţiei, de intro­­*t şi}WTeh»rannr tehnologii mo­deme. specificet.j^tjtjcaţiei de ftAA: niu, ei au­ relevat, o seamă de metode de lucru moderne şi au propus studierea posibilităţi: ca sculele standardizate să fie produse exclusiv în uzinele specializate, incit să poată fi procurate cu uşurinţă, iar uzi­nele să nu mai fie nevoite să-şi confecţioneze singure şi asemenea scule. Constantin Scarlat ministrul industriei chimice, Ion Tu­dose, adjunct al ministrului petrolului, Ion Căpăţînă, di­rectorul Uzinelor „Semănă­toarea“ din Capitală, Petre Moldovan, prim vicepreşedin­te al Consiliului Superior al agriculturii, Ioan Cristea, di­rectorul Şantierului naval din Olteniţa, Mihai Mihăiţă, ad­junct al ministrului căilor fe­rate, Pavel Ştefan, adjunct al ministrului transporturilor au­to, navale şi aeriene, Chiriţă Apostol, adjunct al ministrului industriei construcţiilor, Pa­­nait Melisaratos, director ge­neral al Şantierului naval din Galaţi şi alţii, au reliefat, în cuvîntul lor, însemnatul aport adus de industria constructoa­re de maşini la dotarea celor­lalte ramuri ale economiei­ na­ţionale cu maşini, utilaje şi in­stalaţii de înaltă tehnicitate. Modernele instalaţii de foraj, utilajele şi instalaţiile pentru prelucrarea ţiţeiului, cunoscu­te şi apreciate atît în ţară, cît şi în străinătate, au permis pe­troliştilor să introducă noi me­tode de lucru şi tehnologii, care au dus la sporirea pro­ducţiei, la valorificarea supe­rioară a ţiţeiului. Constructo­rilor de utilaj petrolier 11 s-a cerut să contribuie şi mai mult în viitor la creşterea pro­ducţiei de instalaţii de foraj de mare adâocime. In ce priveşte dotarea indus­­­­triei chimice, s-a subliniat că specialiştii din această ramură şi constructorii de maşini sunt chemaţi să-şi intensifice efor­turile pentru asimilarea în­tr-un timp cît mai scurt a unor linii complete de fabri­care a amoniacului, îngrăşă­mintelor cu azot şi fosfor, pro­duselor sodice, maselor plas­tice şi altor produse de mare însemnătate pentru economia naţională. Realizarea importantului volum de investiţii prevăzut în actualul cincinal cere din partea industriei constructoare de maşini să sporească pro­ducţia de utilaje pentru meca­nizarea lucrărilor de cons­trucţii şi montaj, să fie lărgită gama de tipuri de utilaje în­deosebi pentru manipularea şi transportul pieselor de greu­tăţi şi lungimi mari şi a celor cu funcţiuni multiple. înzestrarea într-o măsură tot mai mare a sectorului mi­nier cu numeroase tipuri de maşini şi utilaje a permis mecanizarea unor importante lucrări în subteran. Ţinînd seama de sarcinile sporite ce revin în cincinal acestei ra­muri, se impune asimilarea în fabricaţie a unor noi tipuri de maşini şi utilaje pentru extin­derea mecanizării lucrărilor de susţinere în abataje, a ope­raţiilor de tăiere şi încărcare, mărirea capacităţii de trans­port în subteran, sporirea securităţii prin fabricarea de noi aparate antigrizutoase. A fost relevat faptul că în ultimii şase ani constructorii de maşini au trimis oamenilor muncii de pe ogoare peste 100 de tipuri de maşini agricole diverse, patru tipuri de trac­toare, peste 80 000 combine de cereale şi de recoltat porumb, semănători­­ şi alte utilaje, din­tre care multe la nivelul rea­lizărilor tehnice pe plan mon­dial, îndeplinirea sarcinilor trasate de partid pentru dez­voltarea multilaterală a agri­culturii, lărgirea şi moderni­zarea continuă a bazei sale tehnico-materiale necesită di­versificarea producţiei de trac­toare, sporirea producţiei şi a sortimentului de instalaţii şi utilaje, îndeosebi a celor pen­tru lucrările de hidroamelio­raţii, o mai bună aprovizio­nare a unităţilor agricole cu piese de schimb. A fost subliniată, de aseme­nea, contribuţia întreprinderi­lor producătoare de material rulant, de autovehicule şi nave la dotarea ramurii transportu­lui. S-a arătat, totodată, nece­sitatea luării unor măsuri pentru asimilarea şi omologa­rea într-un timp mai scurt a noilor produse, pentru îm­bunătăţirea în continuare a calităţii vagoanelor, produ­cerea de noi tipuri de insta­laţii de automatizare şi tele­comunicaţii şi ridicarea per­formanţelor celor existente. Referindu-se la problemele exportului de maşini, utilaje şi instalaţii, o seamă de vor­bitori au reliefat progresele obţinute în acest domeniu şi au dezbătut metodele pentru menţinerea şi creşterea pres­tigiului produselor româneşti pe piaţa mondială. Vasile Abrudan director general al Uzinei de vagoane din Arad, Dumitru Butuc, maistru la Fabrica de rulmenţi din Bîr­­lad, şi alţii s-a­u declarat de acord cu sublinierea făcută în raport cu privire la faptul că stabilitatea şi sporirea volu­mului produselor noastre pe pieţele externe depinde de ri­dicarea permanentă a perfor­manţelor tehnico-economice ale produselor, de adaptarea operativă a producţiei la parti­cularităţile pieţei şi cerinţele beneficiarilor externi. In legă­tură cu aceasta, ei au arătat importanţa unei mai strînse colaborări între Ministerul In­dustriei Construcţiilor de Ma­şini şi Ministerul Comerţului Exterior pentru stabilirea şi lansarea din timp a comenzilor pentru export, pentru pros­pectarea pieţelor externe, ca şi necesitatea organizării unor­­servicii de documentaţie şi asistenţă tehnică ale întreprin­­d­erilor furnizoare în ţările unde se exportă produsele a­­cestora. Numeroşi reprezentanţi ai întreprinderilor producătoare şi beneficiare au abordat mul­tilateral problemele îmbunătă­ţirii continue a calităţii produ­selor, care constituie — aşa cum s-a subliniat şi în rapor­tul prezentat la consfătuire — o sarcină centrală. Ion Rusa­­liu, maistru la Uzina „Electro­­precizia“ — Săcele, Vasile Szi­­lăghi, maistru la Uzina „Uni­rea“ — Cluj, au scos în evi­denţă experienţa şi preocupă­rile colectivelor de muncă în ridicarea performanţelor teh­­nico-funcţionale ale produse­lor, sporirea durabilităţii lor şi siguranţei în exploatare. Ei au arătat că realizarea unor pro­duse care să satisfacă deplin cerinţele diverşilor beneficiari implică adoptarea de măsuri eficiente pe toate treptele de fabricaţie, pînă la realizarea şi expedierea produsului finit, Bujor Almăşan, ministrul minelor, Victor Chiribău, ad­junct al ministrului economiei forestiere, Constantin Tuzu, director general al Direcţiei generale de metrologie, stan­darde şi invenţii, şi alţi repre­zentanţi ai unor instituţii şi organizaţii economice centrale au prezentat o serie de propu­neri valoroase privind ridica­rea calităţii produselor la ni­velul cerinţelor şi exigenţelor diferitelor ramuri ale econo­miei naţionale. Ei au subliniat că sînt necesare intensificarea activităţii de cercetare în ve­derea stabilirii parametrilor optimi ai maşinilor, adaptarea documentaţiei tehnice la pro­gresele înregistrate pe plan mondial, ridicarea nivelului tehnic al proiectelor de execu­ţie, stabilirea, pentru fiecare grupă de produse şi fiecare produs în parte, a criteriilor de determinare a calităţii şi îmbunătăţirea, pe această bază, a standardelor şi norme­lor. Problemele cercetării ştiin­ţifice, ale proiectării şi asimi­lării de noi maşini şi utilaje, în lumina măsurilor luate de conducerea partidului şi sta­tului, pentru înfăptuirea sarci­nilor trasate de Congresul al IX-lea al P.C.R. cu privire la creşterea contribuţiei ştiin­ţei şi tehnicii în opera de desăvîrşire a construc­ţiei socialiste, au fost abor­date de acad. Remus Răduleţ, vicepreşedinte al Academiei Republicii Socialiste România, prof. ing. Constantin Dincu­­lescu, preşedintele Consiliului Naţional al Inginerilor şi Teh­nicienilor, dr. ing. Vasile Chi­­riţă, vicepreşedinte al Consi­liului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, dr. ing. Ion Roman, directorul Institutului de cer­cetări tehnologice pentru con­strucţia de maşini, ing. Ion Crişan, director general al Direcţiei generale tehnice din M.I.C.M., Alexandru Heinrich, director tehnic al Uzinelor­­ „Electroputere“ — Craiova, ing. Ion Barbu, de la Institu­tul de cercetări şi proiectări e­­lectrotehnice, ing. Gheorghe Tănăsoiu, director general al Uzinei de utilaj petrolier — Tîrgovişte, şi de alţi vorbitori. Evocînd creaţiile unor iscu­siţi meşteri, contribuţia unor personalităţi ilustre ale ştiin­ţei şi tehnicii româneşti, vor­bitorii au arătat că acestea sunt mărturii ale capacităţilor creatoare ale poporului nostru, cărora li se deschid largi po­sibilităţi de valorificare, în condiţiile industrializării ţării. In legătură cu cercetările din unităţile secţiei de ştiinţe tehnice a Academiei, s-a ară­tat că, printr-o colaborare strînsă cu unităţile de cerce­tare departamentale şi cate­drele din învăţămîntul supe­rior, trebuie acordată o aten­­­ţie sporită finalizării şi aplică­rii în producţie a rezultatelor cercetărilor. Colaborarea din­tre cercetători, proiectanţi şi constructori va trebui să se materializeze în abordarea şi rezolvarea operativă a unor probleme majore de interes acut pentru economia naţio­nală. Chiar şi în cazurile cînd, pentru a se cîştiga timp, se a­­chiziţionează licenţe, este ne­cesar să se dezvolte activita­tea de cercetare proprie. A fost relevat exemplul pozitiv al colectivului Uzinei „Electro­putere“, care a adus impor­tante îmbunătăţiri locomotivei Diesel electrice de 2 100 CP, ridicînd performanţele sale tehnico-funcţionale şi sigu­ranţa în exploatare. Totodată, a fost criticat faptul că în a­­similarea fabricaţiei unor pro­duse pentru care s-au achizi­ţionat licenţe, ca de pildă frî­­nele „Knorr“ (la Uzinele „23 August“), s-au manifestat în­­tîrzieri care implică cheltuieli nejustificate de devize. Pe baza experienţei de pînă acum, vorbitorii au făcut propuneri privind scurtarea ciclurilor de asimilare, întocmirea pentru fiecare obiectiv în parte a unor grafice detaliate de progra­mare a pregătirii tehnice, pre­cizarea atribuţiilor şi stimula­rea materială a uzinelor în stabilirea şi îndeplinirea sarci­nilor de asimilare a produse­lor noi. Ştefan Bălan, ministrul în­văţământului, ing. Ilie Şerbă­­nuţ, directorul grupului şcolar „Unirea din Bucureşti, Vasile Vazul, strungar la Uzina me­canică din Cîmpina, şi alţii au abordat problema asigurării cadrelor necesare industriei construcţiilor de maşini. Ei au arătat că fondurile alocate în cincinal şcolilor aparţinînd Mi­nisterului Industriei Construc­ţiilor de Maşini vor fi de peste opt ori mai mari decît în anii şesenatului, că fiecare leu tre­buie gospodărit cu cea mai mare chibzuinţă şi, în acelaşi­ timp, trebuie valorificate, în mai mare măsură, posibilită­ţile locale de dotare a şcolilor cu material didactic, prin con­tribuţia întreprinderilor. Au fost făcute propuneri privind organizarea şi îndrumarea mai competentă a practicii în pro­ducţie a elevilor, întărirea co­laborării cu Ministerul Invăţă­­mîntului în vederea îmbună­tăţirii planurilor şi programe­lor în învăţămîntul profesio­nal de zi şi seral, organizarea viitoarelor licee de speciali­tate în strînsă corelaţie cu ce­rinţele actuale şi de perspec­tivă ale producţiei din diferite sectoare. Reluînd ideea formulată în raportul prezentat la Consfă­tuire, vorbitorii au subliniat că în u­nele întreprinderi ingi­nerii trebuie folosiţi mai ra­ţional, repartizaţi în locurile­­cheie, orientaţi spre proble­mele esenţiale ale organizării ştiinţifice a producţiei, asigu­­rînd stabilitatea lor şi degre­­vîndu-i de diferite sarcini ad­ministrative. Realizarea la timp şi în con­diţii de eficienţă sporită a pro­gramului de investiţii a stat în atenţia multor vorbitori, prin­tre care Dumitru Fuiorea, di­rectorul Şantierelor navala Constanţa, Ion Fătăceanu, di­rectorul Institutului de proiec­tări pentru construcţii de ma­şini, şi ing. Constantin Nicu, directorul general al Uzinei „Progresul“-Brăila. Ei au ana­lizat sarcinile ce le revin pentru scurtarea timpului de execuţie şi pentru reducerea costului lucrărilor şi au arătat modul în care noile capacităţi de producţie, înaltul nivel teh­nic la care sunt realizate vor influenţa calitatea şi perfor­manţele tehnice ale produse­lor, le vor spori gradul de.. competitivitate pe pieţele ex­terne. A fost subliniată necesi­tatea unei colaborări strînse in­tra beneficiari şi proiectanţi. In alegerea celor mai bune soluţii şi realizarea practică a acestora la un înalt nivel ca­litativ. S-a propus, printre altele, ca la fiecare obiectiv impor­tant să fie stabilit un colectiv permanent, format din proiec­tant, constructor, beneficiar, care să răspundă pînă la atin­gerea parametrilor proiectaţi ai noilor obiective intrate în funcţiune: Emil Oniga, directorul ge­neral al Uzinelor „Tracto­rul“ — Braşov, Ion Constan­tin, muncitor la Uzinele „Gri­­viţa Roşie, ing. Niţă Constan­tin, vicepreşedinte, al Comite­tului de Stat pentru Protecţia Muncii, Eugen Zarcula, ingi­­ner-şef­ al U­zinelor de pompe­­ din Bucureşti, şi alţi vorbitori s-au referit la realizările obr­ţinute şi preocupările de viitor în organizarea ştiinţifică a producţiei, în creşterea,, pe această cale, a eficienţei eco­nomice a activităţii întreprin­derilor respective. Au fost re­levate, printre altele, succese­le unor colective, ca cele de la Uzinele mecanice şi Uzina „E­­lectromotor“ din Timişoara, în ridicarea indicilor de folo­sire a maşinilor şi utilajelor, experienţa Uzinei „înfrăţirea“ — Oradea în organizarea de fluxuri tehnologice închise, simplificarea planificării şi urmărirea operativă a pro­ducţiei, metodele folosite în­tr-o serie de unităţi pentru a­­sigurarea asistenţei tehnice la locul de muncă, aproviziona­rea ritmică tehnico-materială, folosirea din plin a timpului de lucru etc. Vorbitorii au a­­rătat, totodată, unele lipsuri şi greutăţi ce mai persistă în activitatea de organizare a producţiei, în aprovizionarea tehnico-materială şi au făcut propuneri pentru înlăturarea acestora. In legătură cu folo­sirea raţională a capacităţii maşinilor şi utilajelor, s-­a ară­tat că trebuie redus timpul de imobilizare a acestora pentru reparaţii şi asigurată pro­gramarea lor în trei schim­buri de lucru. Vorbitorii s-au declarat de acord cu analiza făcută în raport problemelor stabilirii unor norme mai stimulatoare, cu o temeinică fundamentare ştiin­ţifică, asigurării la timp a do­cumentaţiei tehnologice, în­drumării tehnice competente la fiecare loc de muncă. A fost arătată, de asemenea, necesitatea ca organizaţiile de cercetări şi proiectări, servicii­le de concepţie din uzine şi consiliile tehnico-ştiinţifice ale ministerului de resort, toţi cei care organizează şi conduc procesele de muncă, să între­prindă, în continuare, măsuri pentru respectarea normelor de protecţia muncii, să se ma­nifeste mai multă grijă pentru respectarea timpului legal de lucru. O serie de vorbitori s-au o­­cupat de cooperarea dintre în­treprinderi şi colaborarea din­tre ministerele producătoare cu ing. Ştefan Constantinescu, adjunct al ministrului indus­triei metalurgice, Victor Nagy, directorul Uzinelor Mecanice din Cîmpulung-Muscel. Au fost înfăţişate preocupările în­treprinderilor siderurgice de a pune la dispoziţia constructo­rilor de maşini, la termenele stabilite şi conform contracte­lor, un sortiment mai larg de produse, de a îmbunătăţi ne­contenit calitatea acestora. S-a propus ca ministerele să sincronizeze dezvoltarea capa­cităţilor de producţie ale uzine­lor coordonatoare şi furni­zoare. Mai mulţi vorbitori, printre care ing. Vasile Tr­if, directo­rul Fabricii de şuruburi din Braşov, Maria Dumitrescu, şefă de brigadă la întreprin­derea Electroaparataj din Bucureşti, Ion Furcărea, con­tabil şef la Uzinele de trac­toare din Braşov, s-au ocupat de problema descoperirii şi valorificării unor noi rezerve interne, în scopul sporirii pro­ductivităţii muncii, reducerii preţului de cost şi realizării de beneficii peste plan. Ei au subliniat că în această pri­vinţă au o mare importanţă ridicarea calificării şi speciali­zarea personalului, folosirea de norme de consum stimula­toare, aprovizionarea cu mate­riale într-o corelaţie mai strînsă cu nevoile producţiei. S-a relevat, printre altele, ne­cesitatea utilizării mai raţio­nale a fondurilor alocate, a în­lăturării unor cauze care duc la creşterea preţului de cost, la nerealizarea planului de bene­ficii : transporturi cu mijloace costisitoare, aprovizionări pes­te necesarul curent, modificări dese în planul de producţie etc. S-a arătat că în uzinele concluziile secţiei industriei de autovehicule, tractoare, rulmenţi, vagoane şi nave au fost prezentate de ing. Gheor­ghe Oprea, adjunct al r minis­­trului industriei construcţiilor de tluaşini. Participanţii au relevat contribuţia întreprin­derilor din acest sector la mecanizarea agriculturii, la dotarea ... transporturilor, per­formanţele tehnice ridicate ale unor produse ca tractoare, vagoane, cargouri şi remor­chere. Pentru ridicarea continuă a nivelului tehnic al produse­lor, scurtarea perioadei de asimilare şi îmbunătăţirea ca­lităţii s-a propus să se urgen­teze definitivarea de către mi­nister, împreună cu beneficia­rii, a produselor care urmează a fi asimilate în cadrul unei familii. S-a arătat că menţine­rea calităţii produselor la cel mai înalt nivel poate fi reali­zată prin urmărirea durabili­tăţii pe perioade îndelungate, în paralel cu o documentare permanentă asupra noutăţilor care apar la produsele simi­lare executate în străinătate. Am fost, „subliniate sarcinile deosebite care revin uzinei de tractoare şi colaboratorilor a­­cesteia în vederea realizării gabiei­­ ‘dectractoare.''de»- 40 GP pentru mecanizarea lucrărilor în pomicultură, viticultură şi legumicultura. Pentru­ ridicarea activităţii de cercetare, concepţie şi ex­perimentare, a produselor s-a propus înfiinţarea institutelor de cercetare şi proiectare pentru autovehicule­ tractoare şi pentru construcţii navale. Ţinînd seama de creşterea, în continuar­e, a complexităţii produselor s-au făcut propu­neri de lărgire a cooperării şi adîncire a specializării unor întreprinderi, transferarea fa­bricaţiei de la o întreprindere la alta in tind să se facă nu­mai după o analiză temeinică, bazată, pe criterii tehnice şi economice. Au fost făcute, de asemenea, numeroase propuneri menite să asigure o bună aprovizio­nare a întreprinderilor con­strictoare de maşini cu ma­terii prime, materiale, nece­sare procesului de fabricaţie. In acest sens, s-a propus cre­area unor baze de materiale, cu o gamă variată de lamina­te, care să deţină în perma­­nenţă materialele necesare consumului uzinelor pe cel puţin un trimestru. O serie de propuneri se re­feră la îmbunătăţirea calităţii şi lărgirea sortimentului ma­terialelor pe care le furnizează constructoare de maşini s-ar putea economisi mari cantităţi de metal prin livrarea lamina­telor la toleranţe minime şi la lungimi fixe. De asemenea, se impune îmbunătăţirea meto­dologiei de stabilire a norme­lor de consum de materiale. Abordînd problema îmbună­tăţirii stilului şi metodelor de muncă Mihai Dumi­­traşcu, inginer şef la U­­zina „Unic“ din Satu Mare, Constantin Anghel, secretarul comitetului de partid de la Uzina nr. 2 din Braşov, ing. Rovin Bustan, director gene­ral al Uzinei „Vulcan“ din Bucureşti, şi alţii au subliniat necesitatea adaptării neconte­nite a metodelor de conducere a întreprinderilor la schimbă­rile intervenite în tehnică, în procesul de producţie. Pentru aceasta va trebui să se manifeste o mai mare opera­tivitate în popularizarea şi generalizarea experienţei înaintate, folosind mai larg una din metodele de mare efi­cienţă , organizarea perio­dică a schimburilor de expe­rienţă, alte ministere : laminate, lacuri şi vopsele anticorozive, articole de cauciuc etc. De asemenea, au fost analizate posibilităţile de lărgire a pro­ducţiei de piese de schimb. Concluziile dezbaterilor din şedinţa secţiei pentru utilaje tehnologice şi echipament me­talic au fost prezentate de către ing. Ion Avram, adjunct al ministrului industriei con­strucţiilor de maşini. Dezbătînd în profunzime diversele aspecte ale activită­ţii în acest domeniu, sarcinile ce trebuie îndeplinite pentru satisfacerea cerinţelor ramu­rilor economiei naţionale, par­ticipanţii la discuţii au făcut numeroase propuneri preţioa­se. Astfel, pornind de la ce­rinţele actuale ale progresului tehnic în industria chimică, s-a propus organizarea unei unităţi economice complexe, avînd funcţia de furnizor intern de utilaje, în care să se concentreze activitatea de cercetare, proiectare, însuşirea de procedee tehnologice mo­derne, contractarea şi livrarea de instalaţii complexe pentru nevoile interne şi export şi acordarea de asistenţă tehnică pentru montaj. In vederea dotării sectorului energiei electrice cu echipa­mente din producţia internă, a realizării programului com­plex de dezvoltare a fabrica­ţiei echipamentelor termo­­energetice cu puteri ridicate, precum şi a centralelor termo­nucleare în perioada 1966-1975, M.I.C.M. va trebui să livreze, în afară de grupurile de 50 MW, grupuri de puteri mai mari pentru termocentrale clasice şi nucleare. Pentru realizarea acestei sarcini s-au propus măsuri legate atît de dezvoltarea unor capacităţi de producţie, cît şi de accele­rarea intrării în funcţiune a altor noi obiective. O serie de propuneri au fost prezentate în ce priveşte orga­nizarea producţiei de utilaje pentru industria petrolieră, minieră, construcţii etc., dota­rea acestora cu utilaje specia­lizate şi instalaţii perfecţio­nate, de mare productivitate, asimilarea unor produse cu performanţe superioare. S-a accentuat necesitatea ca beneficiarii de investiţii să se preocupe cu mai multă atenţie de elaborarea din timp a docu­mentaţiei tehnice şi de emite­rea, cu cel puţin un an înainte de perioada de plan, a comen­zilor către uzinele construc­toare. In vederea specializării în domeniul reparaţiilor s-a propus centralizarea sau gru­parea reparaţiilor capitale. Competenţa cu care cadrele tehnice din întreprinderi au ştiut să rezolve cu succes multe din problemele com­plexe ale asimilării unor pro­duse noi — au spus vorbitorii — justifică propunerea făcută în cadrul dezbaterilor de a se analiza posibilitatea ca mo­dernizarea produselor curente, lărgirea gamelor de produse curent fabricate, asimilarea unor produse de mică com­plexitate să fie coordonate la nivelul uzinelor. In acest fel, activitatea organelor apara­tului central, a direcţiilor ge­nerale şi serviciilor din mi­nister ar putea fi mai mult axată pe problemele mai de ansamblu şi de perspectivă ale muncii de conducere şi îndru­mare a uzinelor. Referindu-se la sarcinile trasate de Congresul al IX-lea al partidului, privind creşte­rea continuă a rolului şi com­petenţei organelor şi organi­zaţiilor de partid în conduce­rea economiei, Viorel Metca, prim-secretar al Comitetului, orăşenesc Braşov al P.C.R., şi ing. Trandafir Cocîrlă, secre­tar al Comitetului regional Banat al P.C.R., şi alţi vorbi­tori au înfăţişat consfătuirii experienţa unor organe de Pentru îmbunătăţirea aprovi­zionării tehnico-materiale s-a susţinut necesitatea înfiinţării unor baze la producători, pre­cum şi a altora profilate pe desfacerea organismelor de a­­samblare şi armături. In vederea rezolvării opera­tive a problemelor legate de avizarea ofertelor, contracta­rea şi urmărirea realizării a­­cestora, s-a propus ca între­prinderile de comerţ exterior să lucreze direct cu beneficia­rii importurilor. S-a propus, de asemenea, a­­cordarea unor recompense de vechime în vederea stabilităţii cadrelor tehnico-inginereşti, crearea funcţiei de tehnician specialist, pentru a se utiliza mai corespunzător un număr însemnat de tehnicieni cu ex­perienţă îndelungată în activi­tatea de concepţie, în afară de acestea s-au făcut numeroase alte propuneri, care vor face obiectul unei analize amănun­ţite în cadrul ministerului, urmînd a se lua măsuri cores­punzătoare în vederea reali­zării lor. Prezentînd concluziile sec­ţiei de electrotehnică ing. Cor­nel Mihulecea, adjunct al mi­nistrului industriei construc­ţiilor de maşini, a arătat că participanţii la discuţii au ex­primat hotărîrea lucrătorilor din întreprinderile electroteh­nice de a înfăptui în mod exemplar sarcinile trasate de partid şi guvern pentru dez­voltarea industriei electroteh­nice din ţara noastră. Ei au în­făţişat pe larg rezultatele po­zitive cu care s-au prezentat la consfătuire întreprinderile din acest sector. Totodată, ei au scos în evidenţă o serie de lipsuri, subliniind că ele pot şi trebuie să fie înlăturate. S-a propus ca elaborarea părţii de tehnologie a proiectelor de dezvoltare a uzinelor să fie în­credinţată unor colective din întreprinderile beneficiare, în întreprinderile ce urmează să se dezvolte substanţial să se organizeze compartimente care să răspundă sub toate aspec­tele de darea în funcţie a noi­lor capacităţi şi de asimilarea de noi produse ; să se studieze posibilitatea de sporire a ope­rativităţii şi a com­petinţelor de avizare a proiectelor ; în­treprinderile beneficiare să a­­probe direct proiectele de exe­cuţie ce se încadrează integral ca soluţie şi valori în proiec­tele de ansamblu aprobate de forurile superioare. Alte pro­puneri se referă la îmbunătă­ţirea metodelor de prospectare a cerinţei pieţelor, sporirea in­teresului partenerilor de peste hotare pentru produsele elec­trotehnice româneşti, limitarea partid în acest domeniu. Orga­nizarea de consfătuiri şi ana­lize periodice pentru dezbate­rea unor probleme economice, constituirea de colective de activişti de partid şi specia­lişti, care au studiat diferite aspecte ale producţiei, precum şi folosirea altor me­tode au contribuit la îmbună­tăţirea activităţii economice in numeroase întreprinderi, la mobilizarea colectivelor pen­tru mai bun­a organizare a producţiei şi a muncii, la înlă­turarea deficienţelor existen­te în unele sectoare. S-a ară­tat că uneori ministerul a lăsat problema organizării ştiinţifice a producţiei pe sea­ma organelor şi organizaţiilor de partid. Amintind o serie de probleme a căror rezolvare intră în atribuţiile directe ale ministerului şi conduceri­lor de întreprinderi, vorbitorii au subliniat că şi pe viitor organizaţiile de partid vor desfăşura o largă activitate de mobilizare a oamenilor muncii pentru descoperirea şi valorificarea rezervelor inter­ne ale întreprinderilor în vederea creşterii eficienţei economice a întregii activităţi productive, ridicîndu-şi con­tinuu rolul şi competenţa în conducerea economiei­ importurilor pentru această ramură numai la părţile de furnitură şi la acele procedee tehnice care nu se pot realiza corespunzător şi la timp în ţara noastră, îmbunătăţirea metodologiei privind contrac­tarea pentru export, precum şi pentru importurile necesare fa­bricării diferitelor produse. S-au prezentat, de asemenea, propuneri privind întărirea sectoarelor de concepţie din­ întreprinderi şi a sectorului de cercetări din I.C.P.E., sporirea competenţei întreprinderilor şi cointeresarea lor în ce pri­veşte realizarea produselor noi, reexaminarea şi stabili­rea mai judicioasă a nomen­clatorului produselor reparti­zate pe plan central. O serie de propuneri pri­vesc îmbunătăţirea aprovizio­nării cu materiale, dezvoltarea sectoarelor de sculerie şi auto­­utilaje, rezolvarea fabricării unor produse necesare in­dustriei electrotehnice , sor­turi speciale de hîrtie şi carton, unele metale neferoa­se, ţesături din fire de sticlă şi a altor produse. Concluziile secţiei de ma­şini-unelte, mecanică fină şi maşini agricole au fost pre­zentate de ing. Nicolae Con­stantin, adjunct al ministru­lui industriei construcţiilor de maşini. Vorbitorii care au luat cuvîntul au relevat realizările obţinute de colectivele între­prinderilor din acest sector, faptul că au fost livrate eco­nomiei peste 35 000 de maşini unelte şi au fost acoperite 94 la sută din nevoile de dotare a agriculturii cu maşini şi u­­tilaje. Analizînd lipsurile ma­nifestate şi cauzele lor, ei au făcut numeroase propuneri pentru lichidarea acestora. In legătură cu scurtarea ter­menelor de dare în funcţiune a lucrărilor de investiţii au fost propuse măsuri pentru în­tărirea capacităţii de proiecta­re a institutului de specialita­te, elaborarea cît mai detaliată a studiilor tehnico-economice, contractarea din timp a maşi­nilor din import, profilarea u­­nor întreprinderi pentru fa­bricarea de echipamente de tehnicitate înaltă, necesare maşinilor-unelte. Pentru reducerea ciclurilor de asimilare a noilor produse a fost recomandată metoda de proiectare pe familii de ma­şini, folosindu-se subansamble şi repere comune. în legătură cu asimilarea maşinilor desti­nate agriculturii, mai mulţi vorbitori au cerut să se asigu­re o concepţie unitară in pro­gramul de cercetare, proiecta­re şi asimilare, prin unifica­rea activităţii Institutului de cercetări pentru maşini agrico­le şi întreprinderii de proto­tipuri de maşini agricole, să se definitiveze din timp stu­diile tehnico-economice şi te­mele de proiectare din planul de perspectivă. O serie de propuneri s-au referit la măsuri pentru redu­cerea importului de utilaje ne­cesare industriei uşoare, in­clusiv studierea profilării unei întreprinderi în fabricarea a­­cestor utilaje, extinderea fa­bricaţiei de scule şi elemente de dispozitive tipizate, studie­rea cerinţelor cumpărătorilor şi îmbunătăţirilor ce trebuie aduse produselor de larg con­sum. O bună parte a discuţiilor a fost­ consacrată problemelor legate de organizarea produc­ţiei, colaborarea între între­prinderi şi dezvoltarea bazei materiale. Măsurile propuse pentru îmbunătăţirea activită­ţii în acest domeniu s-au re­ferit la organizarea de secţii specializate în repararea ma­şinilor-unelte de mare com­plexitate, reorganizarea linii­lor de fabricaţie şi introduce­rea unor tehnologii tipizate pentru fabricarea pieselor de schimb, corelarea dezvoltării întreprinderilor colaboratoare cu cele de bază. O serie de sugestii rezulta­te din discuţii se referă la probleme privind simplificarea formalităţilor de avizare şi fundamentare a documentaţii­lor, recrutarea, formarea şi stabilizarea cadrelor, asigura­rea unei mai bune ritmicităţi în aprovizionarea cu mate­riale. Discuţii la raportul general Concluziile dezbaterilor secţii Aspect din timpul lucrărilor Foto : AGERPRES

Next