Scînteia Tineretului, mai 1968 (Anul 24, nr. 5893-5917)
1968-05-03 / nr. 5893
PAGINA 2 SCINTEIA TINERETULUI Trec rînduri-rînduri coloanele de entuziasm ale ţării (Urmare din pag. 1) fie şi secretarii C.C. al P.C.R., vicepreşedinţii Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri. în tribună iau loc, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului. Sînt prezenţi conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, reprezentanţi ai întreprinderilor şi instituţiilor bucureştene, muncitori fruntaşi in producţie, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, ziarişti. La demonstraţie asistă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră şi alţi membri ai corpului diplomatic. In tribune se află numeroşi oaspeţi de peste hotare. Fanfara militară intonează imnul de stat al Republicii Socialiste România. Tovarăşul DUMITRU POPA, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului Protejată de soarele de mai, în Piaţa Aviatorilor a înflorit o grădină: copilăria. Parcă toate culorile curcubeului s-au grăbit să dea strălucire momentului, inundînd piaţa şi zarea. Intr-un splendid evantai îşi desfăceau petalele gingăşia, entuziasmul, romantismul — tot atîtea nuanţe ale purpuriului cravatelor ce fluturau in adierea vîntului de primăvară. Cei mai tineri participanţi la această demonstraţie de 1 Mai — pionierii — au făcut ca imensa piaţă să se transforme intr-un sugestiv tablou reprezentînd universul copilăriei. De fapt, universul unei anumite copilării — al acelei copilării străbătută de o singură grijă fundamentală : învăţătura. Copiii care păşesc mîndri în Piaţa Aviatorilor, ridicînd sus pancartele pe care sînt înscrise notele lor bune şi foarte bune, beneficiază azi de toate condiţiile care garantează dreptul lor deplin de a urma orice formă de învăţămînt: scutirea de taxe şcolare, manuale gratuite, burse, săli de clasă spaţioase, laboratoare bine utilate. Numeroase care alegorice sugerează suita acelor activităţi care sunt cel mai mult îndrăgite de pionieri : expediţii pasionante pe urmele unor evenimente memorabile din istoria ţării, vizitarea cu Piaţa Aviatorilor are azi din nou prilejul, ca în atîtea rânduri, să privească de aproape buchetul realizărilor pe care bucureştenii le închină zilei de 1 Mai. Trec prin faţa tribunelor oamenii muncii din întreprinderile Capitalei. Un şuvoi neîntrerupt, se înfăţişează privirilor animat de dorinţa afirmării rezultatelor pe care primăvara acestui an le-a prins în bilanţul celui mai important centru economic al ţării. Darele alegorice au primit învestitura metaforei pentru reliefarea performanţelor dobândite. Lozinci, pancarte, panouri — sunt prezente pe întreaga întindere a coloanei. Succint, dar concludent, ele înfăţişează rodul bogat pe care acest 1 Mai l-a consfinţit într-o primă etapă a pasului decisiv spre îndeplinirea obiectivelor celui de-al treilea an al cincinalului, a hotărîrilor Congresului al IX- lea al partidului, ale Conferinţei Naţionale. Deschid demonstraţia oamenilor muncii colectivele din trei uzine cu nume de puternică rezonanţă în relieful indus-Municipal Bucureşti, deschide mitingul oamenilor muncii din Capitală. Ia cuvintul tovarăşul Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. In repetate rinduri, cuvîntarea este subliniată cu urale şi ovaţii. Mitingul ia sfîrşit într-o atmosferă de puternic entuziasm. Plini de însufleţire, participanţii exprimă încă o dată hotârîrea fermă a poporului nostru de a urma neabătut politica înţeleaptă a partidului, politică îndreptată spre fericirea întregului popor. Răsună prelungi urale şi ovaţii. Se aud urări pentru întărirea unităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, pentru solidaritatea clasei muncitoare, a tuturor forţelor democratice şi antiimperialiste care luptă pentru pace, democraţie, independenţă naţională şi progres social. zeelor, carnavaluri şi focuri de tabără, excursii şi drumeţii, concursuri sportive şi de orientare turistică. Această copilă, fie bogată în preocupări menite să asigure dezvoltarea intelectuală, morală şi fizică a celor care alcătuiesc „schimbul de mîine“ este rodul eforturilor poporului nostru, al muncii avîntate ce se desfăşoară pe întreg cuprinsul patriei. In ochii pionierilor care au adus flori, oferindu-le cu simplitate conducătorilor partidului şi statului citim recunoştinţa pentru această grijă. Cine sunt aceşti pionieri ? Adina Marinescu este elevă în clasa a IV la Şcoala generală nr. 21. Părinţii ei — muncitori la „Flacăra Roşie“ — se mindresc cu ea, cu rezultatele ei la învăţătură. Elena Săvulescu, Dorel Gherasim, Mircea Poiană, Alina Gheorghina — fii de muncitori, profesori, ingineri, medici, — se numără şi ei printre elevii cu cele mai frumoase rezultate la învăţătură şi în activitatea pionierească. I-am văzut apoi în imensa coloană pionierească, scandînd împreună cu colegii lor : „Slavă ţării româneşti, scump partid să ne trăieşti“ — expresie a dragostei pentru minunata Românie şi puternicul său partid conducător. triei româneşti: 23 August, Timpuri Noi, Griviţa roşie. Intîmpinarea zilei de 1 Mai a fost întotdeauna prilejul unor declanşări de forţe pe coordonatele hărniciei şi priceperii, mobilul a însemnate succese, întrecerea socialistă asigurând cadrul fertil materializării angajamentelor luate. Uzinele „23 August“ ne confirmă, prin exemplul său, continuitatea, prospeţimea acestei fructuoase tradiţii. Producţia marfă vîndută şi încasată a sporit peste prevederile sarcinilor de plan cu două milioane de lei în primele patru luni ale anului (realizările depăşind angajamentul luat). Beneficiile peste plan au întrecut de cinci ori cifra propusă. La baza realizărilor, pe care în trecerea lor prin faţa tribunelor demonstranţii le prezintă cu mîndrie, stau în acest an rezultatele căutărilor, al măsurilor de perfecţionare preconizate în cadrul acţiunii de organizare ştiinţifică a producţiei. Iniţiată de partid, urmărind să stabilească jaloane ale creşterii eficienţei economice în întreprinderi, să contribuie la mai buna aşezare a lucrurilor, acţiunea de organizare ştiinţifică îşi arată de acum efectele pozitive. După cum ne informează un panou existent în coloană, prin aplicarea măsurilor de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, întreprinderile bucureştene au realizat în anul 1967 peste plan o producţie de 1,071 miliarde lei. Organizînd ştiinţific producţia şi munca, întregul spor de 13 la sută al producţiei pe anul 1968 va fi obţinut pe seama creşterii productivităţii. In coloana Uzinei „Griviţa roşie“, este prezent tînărul inginer Alexandru Simon. Ne împărtăşeşte gîndurile sale în această zi de primăvară. „ Fac parte dintr-o întreprindere unde ca peste tot, în ţara noastră, se văd rezultatele măsurilor luate de partid pentru creşterea producţiei industriale, pentru ridicarea continuă a eficienţei economice. Chiar atelierul de cazangerie pe care-l conduc îşi schimbă permanent înfăţişarea, modernizîndu-se, pentru a face faţă cerinţelor producţiei moderne. Ni se creează, după cum vedeţi, condiţii tot mai bune de lucru. Nu ne rămîne decit să răspundem acestor condiţii cu rezultate tot mai bune în activitatea noastră. Privim rîndurile celor care trec prin Piaţa Aviatorilor. Mulţi posesori ai steluţei de fruntaşi în întrecerea socialistă, cinci ani consecutiv. Prin urmare, beneficiari ai Decretului Consiliului de Stat care conferă unui număr de 30 000 de salariaţi Medalia Muncii. In coloana metalurgiştilor de la Timpuri Noi, în frunte, 80 de asemenea purtători ai steluţei. Dumitru M. Gheorghe, strungarul de pe o maşină semiautomată din secţia prelucrări, şi Petre Nemet — şef de echipă la turnătoria de neferoase sunt două nume de tineri care au reuşit această performanţă de mare cinste. Anul trecut au fost luate de către conducerea partidului măsuri de importanţă hotărîtoare pentru creşterea eficienţei economice. Ne aminteşte de acest lucru prezenţa în piaţă a întreprinderii textile Dacia care se numără în grupul celor 71 de întreprinderi industriale circumscrise experimentului. — Sistemul de lucru prevăzut în noul sistem — ne spunea tovarăşul Nicu Pascali, directorul întreprinderii, care, după cum se ştie, reduce numărul indicatorilor economicofinanciari, asigură, in acelaşi timp, noi criterii destinate consolidării principiului cointeresării materiale. Rezultatele obţinute de noi ne-au convins de justeţea ideilor preconizate a se aplica , în acelaşi timp, ne-au convins de profunzimea cu care conducerea partidului concepe, gîndeşte, aplică măsurile care ţintesc aşezarea întregii activităţi economice pe baze ştiinţifice, calitativ superioare. Piaţa aviatorilor e traversată de un car alegoric pe al cărui panou citim : strung carusel cu traversă fixă. Alături, însemnele întreprinderii: Fabrica de maşini-unelte şi agregate Bucureşti. Ni se aduce astfel în atenţie una din preocupările permanente ale specialiştilor noştri — asimilarea de noi produse, înscrierea pe reverul a cu mai multe tipuri de maşini, instalaţii, mijloace de transport, diverse produse industriale a inscripţiei „Fabricat în România“. Transpunînd în viaţă hotărîrile Congresului al IX-lea privind diversificarea producţiei, specialiştii Uzinelor „Timpuri Noi“ au asimilat 9 produse noi. Uzina Vulcan, prezentă în fruntea coloanei sectorului VI, deţine dreptul de autor în privinţa asimilării celui mai mare cazan de abur din ţară — cel de 420 tone abur/oră. Sunt însemnări fugare din importanta contribuţie pe care Capitala o aduce în concertul diversificării producţiei noastre industriale. „In 1968 vom economisi 2 550 tone de metal“ ne încunoştiinţează o pancartă prinsă pe carul alegoric care vesteşte demonstranţii din sectorul VII. Un angajament care răsună ferm, de bun augur intr-un asemenea moment, cînd privirile alunecă peste panouri ce vorbesc grăitor despre paşii făcuţi în realizarea acestei sarcini deosebit de importante pentru economia naţională. „Exportăm în 1968 peste 45 la sută din producţia totală a fabricii, în 15 ţări“. Anunţul purtat pe deasupra capetelor manifestanţilor este prezent între salariaţii de la F.M.U.A-B. El ne permite însă rememorarea unor date care ţin de prezenţa tot mai numeroasă a ţării noastre peste hotare. Muncitorii de la Uzina „Timpuri Noi“ prezintă o hartă careindică ţările unde ajung produsele fabricii de pe malul Dîmboviţei. Sunt 24 la număr, din Europa, Asia, Africa şi America. Uzinele „23 August“ au îndeplinit pe trimestrul I al anului planul de export cu 130,9 la sută. In U.R.S.S. au plecat motoare M. 12, utilaje pentru ciment, în R.F.G. utilaj metalurgic pentru laminoare, în R.P. Chineză — motoare M 12, locomotive Diesel hidraulice de 450 C. P. în Polonia. Este o contribuţie în vădită creştere la întărirea prestigiului României pe plan internaţional. S-au scurs de la începutul anului doar 4 luni. Zile încărcate de fapte, de realizări, timp în care au prins viaţă hotărîri de mare însemnătate adoptate de Conferinţa Naţională. O astfel de măsură avînd scop îmbunătăţirea formelor de conducere în întreprinderi şi unităţi economice socialiste o constituie crearea Comitetelor de direcţie, organe de conducere a întregii activităţi din întreprinderi. — Crearea Comitetului de direcţie ca organ colectiv, ne spunea tov. Tănase Volintiru, director general al Uzinei Danubiana , va îmbunătăţi calitativ întreaga muncă de conducere a întreprinderii, ocupîndu-se de rezolvarea problemelor complexe şi esenţiale ale activităţii din unitatea respectivă. In trecerea lor prin faţa tribunei, oamenii muncii scandează lozinci, poartă pancarte care exprimă adeziunea lor unanimă la măsurile recentei Plenare a Comitetului Central al partidului, hotărîrea de a urma neabătut politica sa care izvorăşte dintr-un profund umanism, din grija pentru dezvoltarea personalităţii umane. Iată ce ne-a spus tovarăşul ing. Miron Muscă, prezent în coloana demonstranţilor de la întreprinderea Dacia : — Sunt impresionat profund de modul principial, înalt umanist în care partidul nostru soluţionează cele mai felurite probleme ale vieţii. Recentele măsuri de reabilitare a unor activişti de partid vorbesc de la sine. Ele sunt dovada preocupării susţinute a partidului pentru ca adevărul, respectarea legalităţii, grija faţă de om să fie întotdeauna, principiile aşezate la temelia întregii noastre vieţi. Pentru noi este încă un prilej de a ne mobiliza forţele, de a ne strînge puterile ca să asigurăm aplicarea în viaţă a directivelor sale. Printre coloanele marilor întreprinderi bucureştene ale căror grafice, pancarte şi care alegorice — vastă oglindă a înfăptuirilor şi optimismului robust — am întîlnit iniţialele unor cunoscute institute de cercetare ştiinţifică. Cercetătorii nu purtau însă cu ei grafice acoperite cu cifre. Rodul strădaniei lor creatoare, orele, zilele şi nopţile petrecute, la planşetă şi în laborator s-au topit în cifrele de pe graficele zecilor şi sutelor de întreprinderi industriale de pe întregul cuprins al ţării. Alături de proiectanţii, inginerii şi tehnicienii Institutului pentru proiectarea laminoarelor, raportează de aceea în această dimineaţă fierbinte de mai şi muncitorii laminorului gălăţean, ai blumingului de la Hunedoara, cei de la Fabrica de sîrmă din Braşov şi Cîmpia Turzii, ai laminorului de ţevi din Roman — numai cîteva din marile cetăţi ale metalului proiectate de cei 1 500 lucrători ai institutului. „Institutul proiectează instalaţii de laminoare pentru export — ne declară cu mîndrie în drum spre Piaţa Aviatorilor tînărul inginer Victor Margui, secretarul organizaţiei de partid — instalaţii care se bucură peste hotare de un prestigiu care ne onorează“. Aerul tonic al ogoarelor, pe care se pregătesc recoltele, ni l-au amintit în coloanele bucureştene lucrătorii Institutului de studii şi proiectări agricole. Ei şi-au adus şi îşi aduc în continuare o frumoasă contribuţie la continua dezvoltare a agriculturii socialiste. Iată bilanţul cu care ei se prezintă la marea sărbătoare a muncii: 5,6 miliarde lei proiectare pentru înzestrarea agriculturii româneşti cu cele mai moderne cuceriri ale ştiinţei. Maria Fogei şi Dan Bălăşescu — aflaţi în rîndul celor care demonstrează în Piaţa Aviatorilor — se menţin de mai mulţi ani în rîndul celor mai harnici cercetători. Sub soarele mîngîietor al lui mai, pe pieptul lor strălucesc Medalia muncii şi Insigna pentru merite în întrecerea socialistă — însemne de onoare ce le încununează efortul. „Toţi proiectanţii de la I.S.P.A. sunt hotărîţi să îndeplinească şi să depăşească planul de cercetare ce ne revine , ne declara Gheorghe Roşu, preşedintele sindicatului. Recenta plenară a partidului, importantele ei hotărîri, ne stimulează şi mai mult în activitatea noastră, întărindu-ne încrederea în politica înţeleaptă şi dreaptă a Partidului Comunist Român". O altă inscripţie cunoscută ne atrage atenţia : I.S.P.H. — Institutul pentru studii şi proiectări hidraulice. Ei sunt autorii proiectării marilor amenajări hidroenergetice ale ţării : Bicaz, Argeş, Lotru, Porţile de Fier. „Institutul nostru are o activitate complexă în toate domeniile studiului şi proiectării operei de îmbogăţire a patrimoniului electric al ţării , declară reporterilor tînărul comunist Andronache Ion. Pe planşetele de lucru ,se află în stadiu avansat amenajarea unor mari complexe hidroenergetice, care curînd vor trimite m arterele industriei şi oraşelor milioane de kilowaţi“. Reporterii au întîlnit cunoscuţi oameni de artă şi cultură, care alături de colegii lor mai tineri, scriitori, compozitori, pictori, sculptori, actori, balerini, cineaşti, s-au încolonat în rîndul demonstranţilor pentru a-şi exprima şi astfel devotamentul faţă de politica partidului, recunoştinţa pentru grija şi preţuirea cu care sînt înconjuraţi în statul nostru socialist. Dînd o înaltă apreciere activităţii creatorilor din toate domeniile artei, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU remarca la conferinţa pe ţară a Uniunii Artiştilor Plastici că : „Arta — ca şi ştiinţa şi cultura în general — aduce o contribuţie de mare importanţă la opera de edificare a noii orînduiri sociale, la îmbogăţirea vieţii spirituale a poporului, la mersul înainte al patriei noastre pe calea progresului şi civilizaţiei“. In timp ce prin Piaţa Aviatorilor se derulau nesfîrşitele coloane de demonstranţi am solicitat, în tribune, impresii ale invitaţilor. Evident, gîndurile sînt comune exprimînd acelaşi entuziasm de care este animat întregul nostru popor în îndeplinirea hotărîrilor Congresului al IX-lea, ale Conferinţei Naţionale a partidului. Ele exprimă, totodată, adeziunea deplină a tuturor categoriilor de oameni ai muncii — muncitori, ţărani, intelectuali — la recentele hotărîri adoptate la ultima plenară a Comitetului Central al Partidului Comunist Român. „Este a 24 oară de cînd asist, din această piaţă, la demonstraţia oamenilor muncii cu prilejul zilei de 1 Mai, ne spune academicianul ZAHARIA STANCU. Şi în toţi aceşti ani am văzut cum de fiecare dată demonstraţia oamenilor muncii este mai puternic ancorată la programul ştiinţific al partidului de propăşire multilaterală a ţării. Mi-a plăcut că demonstraţia a început cu defilarea pionierilor. Am văzut şi de data aceasta în sutele de copii care au deschis marea demonstraţie poporul nostru de mîine, cel care va moşteni realizările noastre şi le va duce, multiplicîndu-le, mai departe. Grija pentru creşterea şi formarea tinerei generaţii ocupă un loc central în activitatea partidului şi guvernului şi a constituit una din principalele probleme pe ordinea de zi a recentei plenare a Comitetului Central al P.C.R. înaltul for a dezbătut cu competenţă şi luciditate măsurile necesare pentru îmbunătăţirea substanţială a învăţămîntului nostru de toate gradele. Niciodată de-a lungul întregii mele vieţi n-am văzut o mai mare preocupare, ca acum, pentru tineretul patriei noastre şi viitorul lui. Dar demonstraţia de azi mai înseamnă ceva, înseamnă manifestarea unei puternice adeziuni a oamenilor muncii la lucrările şi hotărîrile care au fost luate de recenta plenară a Comitetului Central al partidului. Este o manifestare elecIn marea piaţă a demonstraţiei elevii şi studenţii şi-au exprimat hotărîrea de a confirma încrederea pe care ţara întreagă o nutreşte. Consemnăm cîteva gînduri : • Victoria Leonat — elevă la Liceul Pedagogic . — Mă număr printre cei care vor fi chemaţi în următorii ani să dea viaţă importantelor hotărîri menite să ridice şcoala românească pe o treaptă mai înaltă, prin aplicarea metodelor celor mai moderne, de către cadre superior pregătite. Motiv de mîndrie, dar şi îndemn la seriozitate in pregătirea noastră. • Pantelimon Ciola — student Universitatea Bucureşti. — Sintem datori pămîntului ţării, înaintaşilor, valorilor ce ne situează cu o cultură proprie în rîndul naţiunilor avansate ; sintem datori poporului, partidului pentru eforturile de a avea în universitate acel mediu prielnic în care efervescenţa noastră spirituală să se poată manifesta nestingherit. Recenta plenară a partidului, la care s-au discutat aspectele dezvoltării învăţămîntului in România a răspuns tuturor problemeleor ridicate de viaţă în acest domeniu, luînd drept criteriu suprem realităţile timpului nostru. Este garanţia sigură că şcoala va putea crea o platformă avansată întregului popor. Recentele măsuri privind sporirea alocaţiei de hrană vor face ca elevii şi studenţii bursieri să beneficieze anual de fonduri suplimentare atingînd impresionanta sumă de 230 milioane lei. Anul 1968 va marca darea în folosinţă a unor importante construcţii universitare. Au fost alocate in acest scop peste 212 milioane lei. Fondurile de investiţii destinate învăţămîntului superior pe anul în curs sînt de 1,5 ori mai mari decît în anul 1967. La catedrele institutelor de învăţămînt superior urcă savanţi de renume mondial — academicieni, membri corespondenţi ai Academiei, profesori, doctori docenţi — al căror aport la dezvoltarea ştiinţei româneşti şi internaţionale este marcat de numeroase lucrări susţinute la conferinţe şi congrese ştiinţifice. Studenţii din facultăţile bucureştene şi-au înscris pe grafice mîndria, entuziasmul, năzuinţele. Descifrînd în documentele de partid şi de stat dinamica unor ample prefavenţă a legăturii indestructibile dintre partid şi popor, a încrederii nestrămutate a maselor largi de oameni ai muncii în partid, în Comitetul Central, în frunte cu secretarul său general — tovarășul Nicolae Ceaușescu“. „M-a impresionat puternic, a adăugat scriitorul MIHNEA GHEORGHIU, numărul mare de tineri pe care i-am remarcat in rîndul coloanelor de demonstranţi. Bucuria sinceră de pe feţele lor m-a făcut pe mine, ca scriitor, să realizez că această manifestaţie a însemnat o strălucită clipă de continuitate a glorioaselor tradiţii de muncă şi luptă a eroicei noastre clase muncitoare. In ochii şi braţele acestor tineri, generaţia noastră şi a părinţilor noştri văd cu bucurie şi satisfacţie garanţia acestei continuităţi constructive“, ceri, ei anticipează — înscriindu-le pe mari pancarte — viitoarele lor locuri de muncă : sute şi sute de uzine şi fabrici noi, grădini, podgorii, cîmpuri străbătute de maşini agricole moderne, şcoli, spitale, instituţii de artă — o ţară în floare şi încărcată de rod bogat. Mexic 1968. Chemarea flacărei olimpice — care a prins contur prin trupurile vii ale sportivilor în Piaţa Aviatorilor — este deopotrivă mărturisirea dorinţei de a ne afla la startul Jocurilor de vară, ca şi exprimarea unui solemn angajament de a reprezenta cu cinste culorile sportive ale patriei socialiste. Sportul nostru îşi află izvorul în larga participare a tineretului la competiţiile de anvergură, în semn de omagiu, tinerii înscriu cu trupurile lor la această sărbătoare iniţialele P.C.R., R.S.R. încadraţi de două şiruri de fete întruchipînd coloana lui Brâncuşi. In echipament de culoarea ierbii, sute de sportivi sugerează gazonul unui stadion — jocul de debut al pasionaţilor sportului, şcoală a marilor performeri. ...Trec sportivii cluburilor Metalul, Rapid, Steaua, Dinamo, Voinţa, Progresul. Echipaţi în costume multicolore, ei demonstrează dezvoltarea canotajului, ciclismului, scrimei, voleiului. Acasă la ei — se simt astăzi — în Piaţa Aviatorilor sportivii care au îndrăgit şi practică planorismul, paraşutismul. Gata de zbor ei poartă pe mîini, aripile unui planor şi paraşute multicolore. Piaţa marii sărbători este dominată de acordurile Rapsodiei române : evoluează viitorii profesori de sport cu graţioase exerciţii de gimnastică artistică şi acrobatică. Aproape 6000 tineri sportivi şi-au demonstrat măiestria şi curajul: de la începător pînă la maestru al sportului, de la elev pînă la profesor , împreună, aşa cum îi întîlnim zi de zi, pe marile stadioane ale patriei, acolo unde se scriu paginile de aur din cartea sportului românesc. ...In finalul demonstraţiei, în piaţă din mii de piepturi răsună imnul de luptă al cuisei muncitoare din întreaga lume — Internaţionala. Reportaj de V. BARAC GH. GHIDRIGAN V. RAVESCU AT. TOMA N. UDROIU şi A. VASILESCU Primăvara patriei ovaţionează pentru patria socialistă Prin munca eroică a poporului, cuvintul partidului devine faptă înălţătoare pentru prezent şi viitor Certitudinile afirmării creatoare şi pasiunea muncii, prezenţe nobile în coloanele tinereţii ★ Începe demonstraţia oamenilor muncii din Trec sportivii! Forţa şi măiestria îşi aduc contribuţia la marea sărbătoare Foto : ION CUCU Capitală Foto : ION CUCU Florile primăverii in minui gingaşe de copii aduc salutul lor tribunelor Foto: O. PLECAN