Scînteia Tineretului, mai 1968 (Anul 24, nr. 5893-5917)

1968-05-03 / nr. 5893

PAGINA 2 SCINTEIA TINERETULUI Trec rînduri-rînduri coloanele de entuziasm ale ţării (Urmare din pag. 1) fie şi secretarii C.C. al P.C.R., vicepreşedinţii Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniş­tri. în tribună iau loc, de ase­menea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului. Sînt prezenţi conducători ai instituţiilor cen­trale şi organizaţiilor obşteşti, reprezentanţi ai întreprinderi­lor şi instituţiilor bucureşte­­ne, muncitori fruntaşi in pro­ducţie, academicieni şi alţi oa­meni de ştiinţă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, zi­arişti. La demonstraţie asistă şefi ai misiunilor diplomatice a­­creditaţi în ţara noastră şi alţi membri ai corpului diploma­tic. In tribune se află numeroşi oaspeţi de peste hotare. Fanfara militară intonează imnul de stat al Republicii Socialiste România. Tovarăşul DUMITRU POPA, membru supleant al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului Protejată de soarele de mai, în Piaţa Aviatorilor a înflorit o grădină: copilăria. Parcă toate culorile curcubeului s-au grăbit să dea strălucire momentului, inundînd piaţa şi zarea. Intr-un splendid evan­tai îşi desfăceau petalele gin­găşia, entuziasmul, romantis­mul — tot atîtea nuanţe ale purpuriului cravatelor ce flu­turau in adierea vîntului de primăvară. Cei mai tineri par­ticipanţi la această demonstra­ţie de 1 Mai — pionierii — au făcut ca imensa piaţă să se transforme intr-un sugestiv ta­­blou reprezentînd universul co­pilăriei. De fapt, universul unei anumite copilării — al acelei copilării străbătută de o singură grijă fundamentală : învăţătura. Copiii care păşesc mîndri în Piaţa Aviatorilor, ri­­dicînd sus pancartele pe care sînt înscrise notele lor bune şi foarte bune, beneficiază azi de toate condiţiile care garantea­ză dreptul lor deplin de a ur­ma orice formă de învăţămînt: scutirea de taxe şcolare, ma­nuale gratuite, burse, săli de clasă spaţioase, laboratoare bine utilate. Numeroase care alegorice sugerează suita ace­lor activităţi care sunt cel mai mult îndrăgite de pionieri : ex­pediţii pasionante pe urmele unor evenimente memorabile din istoria ţării, vizitarea cu­ Piaţa Aviatorilor are azi din nou prilejul, ca în atîtea rân­duri, să privească de­ aproape buchetul realizărilor pe care bucureştenii le închină zilei de 1 Mai. Trec prin faţa tribune­lor oamenii muncii din între­prinderile Capitalei. Un şuvoi neîntrerupt, se înfăţişează pri­virilor animat de dorinţa afir­mării rezultatelor pe care pri­măvara acestui an le-a prins în bilanţul celui mai important centru economic al ţării. Dare­­le alegorice au primit învesti­tura metaforei pentru reliefa­rea performanţelor dobândite. Lozinci, pancarte, panouri — sunt prezente pe întreaga în­tindere a coloanei. Succint, dar concludent, ele înfăţişează ro­dul bogat pe care acest 1 Mai l-a consfinţit într-o primă eta­pă a pasului decisiv spre înde­plinirea obiectivelor celui de-al treilea an al cincinalului, a hotărîrilor Congresului al IX- lea al partidului, ale Confe­rinţei Naţionale. Deschid demonstraţia oame­nilor muncii colectivele din trei uzine cu nume de puterni­că rezonanţă în relieful indus-Municipal Bucureşti, deschide mitingul oamenilor muncii din Capitală. Ia cuvintul tovarăşul Emil Bodnaraş, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialis­te România. In repetate rinduri, cuvînta­­rea este subliniată cu urale şi ovaţii. Mitingul ia sfîrşit într-o at­mosferă de puternic entuziasm. Plini de însufleţire, participan­ţii exprimă încă o dată hotâ­­rîrea fermă a poporului nos­tru de a urma neabătut poli­tica înţeleaptă a partidului, politică îndreptată spre feri­cirea întregului popor. Răsună prelungi urale şi ovaţii. Se aud urări pentru întărirea uni­tăţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, pentru solidari­tatea clasei muncitoare, a tu­turor forţelor democratice şi antiimperialiste care luptă pentru pace, democraţie, inde­pendenţă naţională şi progres social. zeelor, carnavaluri şi focuri de tabără, excursii şi drumeţii, concursuri sportive şi de orien­tare turistică. Această copilă, fie bogată în preocupări me­nite să asigure dezvoltarea in­telectuală, morală şi fizică a celor care alcătuiesc „schimbul de mîine“ este rodul eforturilor poporului nostru, al muncii avînt­ate ce se desfăşoară pe întreg cuprinsul patriei. In ochii pionierilor care au adus flori, oferindu-le cu simpli­tate conducătorilor partidului şi statului citim recunoştinţa pentru această grijă. Cine sunt aceşti pionieri ? Adina Mari­­nescu este elevă în clasa a IV la Şcoala generală nr. 21. Pă­rinţii ei — muncitori la „Fla­căra Roşie“ — se mindresc cu ea, cu rezultatele ei la învăţă­tură. Elena Săvulescu, Dorel Gherasim, Mircea Poiană, Ali­na Gheorghina — fii de munci­tori, profesori, ingineri, medici, — se numără şi ei printre elevii cu cele mai frumoase re­­zultate la învăţătură şi în ac­tivitatea pionierească. I-am văzut apoi în imensa coloană pionierească, scandînd împre­ună cu colegii lor : „Slavă ţă­rii româneşti, scump partid să ne trăieşti“ — expresie a dra­gostei pentru minunata Româ­nie şi puternicul său partid conducător. triei româneşti: 23 August, Timpuri Noi, Griviţa roşie. Intîmpinarea zilei de 1 Mai a fost întotdeauna prilejul u­nor declanşări de forţe pe coordonatele hărniciei şi price­perii, mobilul a însemnate suc­cese, întrecerea socialistă asi­­gurând cadrul fertil materiali­zării angajamentelor luate. Uzinele „23 August“ ne confir­mă, prin exemplul său, conti­nuitatea, prospeţimea acestei fructuoase tradiţii. Producţia marfă vîndută şi încasată a sporit peste prevederile sarci­nilor de plan cu două milioa­ne de lei în primele patru luni ale anului (realizările depăşind angajamentul luat). Beneficiile peste plan au întrecut de cinci ori cifra propusă. La baza realizărilor, pe care în trecerea lor prin faţa tri­bunelor demonstranţii le pre­zintă cu mîndrie, stau în acest an rezultatele căutărilor, al măsurilor de perfecţionare pre­conizate în cadrul acţiunii de organizare ştiinţifică a produc­ţiei. Iniţiată de partid, urmă­rind să stabilească jaloane ale creşterii eficienţei economice în întreprinderi, să contribuie la mai buna aşezare a lucruri­lor, acţiunea de organizare ştiinţifică îşi arată de acum efectele pozitive. După cum ne informează un panou existent în coloană, prin aplicarea mă­surilor de organizare ştiinţifi­că a producţiei şi a muncii, întreprinderile bucureştene au realizat în anul 1967 peste plan o producţie de 1,071 miliarde lei. Organizînd ştiinţific pro­ducţia şi munca, întregul spor de 13 la sută al producţiei pe anul 1968 va fi obţinut pe sea­ma creşterii productivităţii. In coloana Uzinei „Griviţa roşie“, este prezent tînărul in­giner Alexandru Simon. Ne împărtăşeşte gîndurile sale în această zi de primăvară. „ Fac parte dintr-o între­prindere unde ca peste tot, în ţara noastră, se văd rezulta­tele măsurilor luate de partid pentru creşterea producţiei in­dustriale, pentru ridicarea con­tinuă a eficienţei economice. Chiar atelierul de cazangerie pe care-l conduc îşi schimbă permanent înfăţişarea, moder­­nizîndu-se, pentru a face faţă cerinţelor producţiei moderne. Ni se creează, după cum ve­deţi, condiţii tot mai bune de lucru. Nu ne rămîne decit să răspundem acestor condiţii cu rezultate tot mai bune în ac­tivitatea noastră. Privim rîndurile celor care trec prin Piaţa Aviatorilor. Mulţi posesori ai steluţei de fruntaşi în întrecerea socialis­tă, cinci ani consecutiv. Prin urmare, beneficiari ai Decre­tului Consiliului de Stat care conferă unui număr de 30 000 de salariaţi Medalia Muncii. In coloana metalurgiştilor de la Timpuri Noi, în frunte, 80 de asemenea purtători ai ste­luţei. Dumitru M. Gheorghe, strungarul de pe o maşină semiautomată din secţia pre­lucrări, şi Petre Nemet — şef de echipă la turnătoria de ne­feroase sunt două nume de ti­neri care au reuşit această performanţă de mare cinste. Anu­l trecut au fost luate de către conducerea partidului măsuri de importanţă hotărî­­toare pentru creşterea eficien­ţei economice. Ne aminteşte de acest lucru prezenţa în piaţă a întreprinderii textile Dacia care se numără în grupul ce­lor 71 de întreprinderi indus­triale circumscrise experi­mentului. — Sistemul de lucru pre­văzut în noul sistem — ne spunea tovarăşul Nicu Pascali, directorul întreprinderii, care, după cum se ştie, reduce nu­mărul indicatorilor economico­­financiari, asigură, in acelaşi timp, noi criterii destinate consolidării principiului coin­teresării materiale. Rezultatele obţinute de noi ne-au convins de justeţea ideilor preconiza­te a se aplica , în acelaşi timp, ne-au convins de profunzimea cu care conducerea partidului concepe, gîndeşte, aplică mă­surile care ţintesc aşezarea în­tregii activităţi economice pe baze ştiinţifice, calitativ supe­rioare. Piaţa aviatorilor e traversa­tă de un car alegoric pe al că­rui panou citim : strung caru­sel cu traversă fixă. Alături, însemnele întreprinderii: Fa­brica de maşini-unelte şi a­­gregate Bucureşti. Ni se aduce astfel în atenţie una din preo­cupările permanente ale spe­cialiştilor noştri — asimilarea de noi produse, înscrierea pe reverul a cu­ mai multe ti­puri de maşini, instalaţii, mij­loace de transport, diverse produse industriale a inscrip­ţiei „Fabricat în România“. Transpunînd în viaţă hotă­­rîrile Congresului al IX-lea privind diversificarea produc­ţiei, specialiştii Uzinelor „Tim­puri Noi“ au asimilat 9 pro­duse noi. Uzina Vulcan, pre­zentă în fruntea coloanei sec­torului VI, deţine dreptul de autor în privinţa asimilării ce­lui mai mare cazan de abur din ţară — cel de 420 tone abur/oră. Sunt însemnări fu­gare din importanta contribu­ţie pe care Capitala o aduce în concertul diversificării pro­ducţiei noastre industriale. „In 1968 vom economisi 2 550 tone de metal“ ne încunoştiin­­ţează o pancartă prinsă pe ca­rul alegoric care vesteşte de­monstranţii din sectorul VII. Un angajament care răsună ferm, de bun augur intr-un asemenea moment, cînd privirile alunecă peste panouri ce vorbesc gră­itor despre paşii făcuţi în rea­lizarea acestei sarcini deosebit de importante pentru economia naţională. „Exportăm în 1968 peste 45 la sută din producţia totală a fabricii, în 15 ţări“. Anunţul purtat pe deasupra capetelor manifestanţilor este prezent între salariaţii de la F.M.U.A-B. El ne permite însă rememora­rea unor date care ţin de pre­zenţa tot mai numeroasă a ţării noastre peste hotare. Muncitorii de la Uzina „Timpuri Noi“ prezintă o hartă care­­indică ţările unde ajung produsele fabricii de pe malul Dîmbovi­ţei. Sunt 24 la număr, din Eu­ropa, Asia, Africa şi America. Uzinele „23 August“ au îndepli­nit pe trimestrul I al anului planul de export cu 130,9 la sută. In U.R.S.S. au plecat mo­toare M. 12, utilaje pentru ci­ment, în R.F.G. utilaj metalur­gic pentru laminoare, în R.P. Chineză — motoare M 12, lo­comotive Diesel hidraulice de 450 C. P. în Polonia. Este o contribuţie în vădită creştere la întărirea prestigiului Româ­niei pe plan internaţional. S-au scurs de la începutul anului doar 4 luni. Zile încăr­cate de fapte, de realizări, timp în care au prins viaţă hotărîri de mare însemnătate adoptate de Conferinţa Naţională. O astfel de măsură avînd scop îmbunătăţirea formelor de con­ducere în întreprinderi şi uni­tăţi economice socialiste o con­stituie crearea Comitetelor de direcţie, organe de conducere a întregii activităţi din între­prinderi. — Crearea Comitetului de direcţie ca organ colectiv, ne spunea tov. Tănase Volintiru, director general al Uzinei Da­nubiana , va îmbunătăţi cali­­tativ întreaga muncă de condu­cere a întreprinderii, ocupîn­­du-se de rezolvarea probleme­lor complexe şi esenţiale ale activităţii din unitatea respec­tivă. In trecerea lor prin faţa tri­bunei, oamenii muncii scan­dează lozinci, poartă pancarte care exprimă adeziunea lor unanimă la măsurile recentei Plenare a Comitetului Central al partidului, hotărîrea de a urma neabătut politica sa care izvorăşte dintr-un profund umanism, din grija pentru dez­voltarea personalităţii umane. Iată ce ne-a spus tovarăşul ing. Miron Muscă, prezent în coloana demonstranţilor de la întreprinderea Dacia : — Sunt impresionat pro­fund de modul principial, înalt umanist în care partidul nos­tru soluţionează cele mai fe­lurite probleme ale vieţii. Re­centele măsuri de reabilitare a unor activişti de partid vorbesc de la sine. Ele sunt dovada preocupării susţinute a parti­dului pentru ca adevărul, res­pectarea legalităţii, grija faţă de om să fie întotdeauna, prin­cipiile aşezate la temelia între­gii noastre vieţi. Pentru noi este încă un prilej de a ne mo­biliza forţele, de a ne strînge puterile ca să asigurăm apli­carea în viaţă a directivelor sale. Printre coloanele marilor întreprinderi bucureştene ale căror grafice, pancarte şi care alegorice — vastă oglindă a în­făptuirilor şi optimismului ro­bust — am întîlnit iniţialele unor cunoscute institute de cer­cetare ştiinţifică. Cercetătorii nu purtau însă cu ei grafice acoperite cu cifre. Rodul stră­daniei lor creatoare, orele, zi­lele şi nopţile petrecute, la planşetă şi în laborator s-au topit în cifrele de pe graficele zecilor şi sutelor de întreprin­deri industriale de pe întregul cuprins al ţării. Alături de proiectanţii, ingi­nerii şi tehnicienii Institutului pentru proiectarea laminoare­­lor, raportează de aceea în a­­ceastă dimineaţă fierbinte de mai şi muncitorii laminorului gălăţean, ai blumingului de la Hunedoara, cei de la Fabrica de sîrmă din Braşov şi Cîmpia Turzii, ai laminorului de ţevi din Roman — numai cîteva din marile cetăţi ale metalului proiectate de cei 1 500 lucră­tori ai institutului. „Institutul proiectează insta­laţii de laminoare pentru ex­port — ne declară cu mîndrie în drum spre Piaţa Aviatori­lor tînărul inginer Victor Mar­­gui, secretarul organizaţiei de partid — instalaţii care se bucură peste hotare de un prestigiu care ne onorează“. Aerul tonic al ogoarelor, pe care se pregătesc recoltele, ni l-au amintit în coloanele bucu­reştene lucrătorii Institutului de studii şi proiectări agricole. Ei şi-au adus şi îşi aduc în continuare o frumoasă contri­buţie la continua dezvoltare a agriculturii socialiste. Iată bi­lanţul cu care ei se prezintă la marea sărbătoare a muncii: 5,6 miliarde lei proiectare pen­tru înzestrarea agriculturii ro­mâneşti cu cele mai moderne cuceriri ale ştiinţei. Maria Fogei şi Dan Bălă­­şescu — aflaţi în rîndul celor care demonstrează în Piaţa A­­viatorilor — se menţin de mai mulţi ani în rîndul celor mai harnici cercetători. Sub soa­rele mîngîietor al lui mai, pe pieptul lor strălucesc Medalia muncii şi Insigna pentru me­rite în întrecerea socialistă — însemne de onoare ce le încu­nunează efortul. „Toţi proiectanţii de la I.S.P.A. sunt hotărîţi să înde­plinească şi să depăşească pla­nul de cercetare ce ne revine , ne declara Gheorghe Roşu, preşedintele sindicatului. Re­centa plenară a partidului, im­portantele ei hotărîri, ne sti­mulează şi mai mult în activi­tatea noastră, întărindu-ne în­crederea în politica înţeleaptă şi dreaptă a Partidului Comu­nist Român". O altă inscripţie cunoscută ne atrage atenţia : I.S.P.H. — Institutul pentru studii şi pro­iectări hidraulice. Ei sunt au­torii proiectării marilor ame­najări hidroenergetice ale ţă­rii : Bicaz, Argeş, Lotru, Por­ţile de Fier. „Institutul nostru are o ac­tivitate complexă în toate do­meniile studiului şi proiectării operei de îmbogăţire a patri­moniului electric al ţării , de­clară reporterilor tînărul co­munist Andronache Ion. Pe planşetele de lucru ,se află în stadiu avansat amenajarea unor mari complexe hidro­energetice, care curînd vor trimite m­ arterele industriei şi oraşelor milioane de ki­lowaţi“. Reporterii au întîlnit cunos­cuţi oameni de artă şi cultură, care alături de colegii lor mai tineri, scriitori, compozitori, pictori, sculptori, actori, bale­rini, cineaşti, s-au încolonat în rîndul demonstranţilor pentru a-şi exprima şi astfel devota­mentul faţă de politica parti­dului, recunoştinţa pentru gri­ja şi preţuirea cu care sînt în­conjuraţi în statul nostru so­cialist. Dînd o înaltă apreciere acti­vităţii creatorilor din toate domeniile artei, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU re­marca la conferinţa pe ţară a Uniunii Artiştilor Plastici că : „Arta — ca şi ştiinţa şi cultura în general — aduce o contribu­ţie de mare importanţă la ope­ra de edificare a noii orînduiri sociale, la îmbogăţirea vieţii spirituale a poporului, la mer­sul înainte al patriei noastre pe calea progresului şi civiliza­ţiei“. In timp ce prin Piaţa Avia­torilor se derulau nesfîrşitele coloane de demonstranţi am solicitat, în tribune, impresii ale invitaţilor. Evident, gîn­durile sînt comune exprimînd acelaşi entuziasm de care este animat întregul nostru popor în îndeplinirea hotărîrilor Con­gresului al IX-lea, ale Confe­rinţei Naţionale a partidului. Ele exprimă, totodată, adeziu­nea deplină a tuturor categori­ilor de oameni ai muncii — muncitori, ţărani, intelectuali — la recentele hotărîri adopta­te la ultima plenară a Comite­tului Central al Partidului Co­munist Român. „Este a 24 oară de cînd a­­sist, din această piaţă, la de­monstraţia oamenilor muncii cu prilejul zilei de 1 Mai, ne spune academicianul ZAHA­­RIA STANCU. Şi în toţi aceşti ani am văzut cum de fiecare dată demonstraţia oamenilor muncii este mai puternic an­corată la programul ştiinţific al partidului de propăşire multilaterală a ţării. Mi-a plă­cut că demonstraţia a început cu defilarea pionierilor. Am văzut şi de data aceasta în su­tele de copii care au deschis marea demonstraţie poporul nostru de mîine, cel care va moşteni realizările noastre şi le va duce, multiplicîndu-le, mai departe. Grija pentru creşterea şi formarea tinerei generaţii ocupă un loc central în activitatea partidului şi gu­vernului şi a constituit una din principalele probleme pe ordinea de zi a recentei ple­nare a Comitetului Central al P.C.R. înaltul for a dezbătut cu competenţă şi luciditate măsurile necesare pentru îm­bunătăţirea substanţială a în­­văţămîntului nostru de toate gradele. Niciodată de-a lungul întregii mele vieţi n-am văzut o mai mare preocupare, ca a­­cum, pentru tineretul patriei noastre şi viitorul lui. Dar demonstraţia de azi mai înseamnă ceva, înseamnă ma­nifestarea unei puternice ade­ziuni a oamenilor muncii la lucrările şi hotărîrile care au fost luate de recenta plenară a Comitetului Central al parti­dului. Este o manifestare elec­In marea piaţă a demon­straţiei elevii şi studenţii şi-au exprimat hotărîrea de a con­firma încrederea pe care ţara întreagă o nutreşte. Consem­năm cîteva gînduri : • Victoria Leonat — elevă la Liceul Pedagogic . — Mă număr printre cei care vor fi chemaţi în următo­­rii ani să dea viaţă importan­telor hotărîri menite să ridice şcoala românească pe o treap­tă mai înaltă, prin aplicarea metodelor celor mai moderne, de către cadre superior pregă­tite. Motiv de mîndrie, dar şi îndemn la seriozitate in pregă­tirea noastră. • Pantelimon Ciola — stu­­dent Universitatea Bucureşti. — Sintem­ datori pămîntului ţării, înaintaşilor, valorilor ce ne situează cu o cultură pro­prie în rîndul naţiunilor avan­sate ; sintem­ datori poporului, partidului pentru eforturile de a avea în universitate acel mediu prielnic în care eferves­cenţa noastră spirituală să se poată manifesta nestingherit. Recenta plenară a partidului, la care s-au discutat aspectele dezvoltării învăţămîntului in România a răspuns tuturor problemeleor ridicate de viaţă în acest domeniu, luînd drept criteriu suprem realităţile tim­pului nostru. Este garanţia si­gură că şcoala va putea crea o platformă avansată întregu­lui popor. Recentele măsuri privind sporirea alocaţiei de hrană vor face ca elevii şi studenţii bur­sieri să beneficieze anual de fonduri suplimentare atingînd impresionanta sumă de 230 mi­lioane lei. Anul 1968 va mar­ca darea în folosinţă a unor importante construcţii univer­sitare. Au fost alocate in acest scop peste 212 milioane lei. Fondurile de investiţii desti­nate învăţămîntului superior pe anul în curs sînt de 1,5 ori mai mari decît în anul 1967. La catedrele institutelor de învăţămînt superior urcă sa­vanţi de renume mondial — academicieni, membri cores­pondenţi ai Academiei, profe­sori, doctori docenţi — al că­ror aport la dezvoltarea ştiin­ţei româneşti şi internaţio­nale este marcat de numeroase lucrări susţinute la conferinţe şi congrese ştiinţifice. Studenţii din facultăţile bucureştene şi-au înscris pe grafice mîndria, entuziasmul, năzuinţele. Descifrînd în do­cumentele de partid şi de stat dinamica unor ample prefa­venţă a legăturii indestructibi­le dintre partid şi popor, a în­crederii nestrămutate a ma­selor largi de oameni ai mun­cii în partid, în Comitetul Cen­tral, în frunte cu secretarul său general — tovarășul Nicolae Ceaușescu“. „M-a impresionat puternic, a adăugat scriitorul MIHNEA GHEORGHIU, numărul mare de tineri pe care i-am remar­cat in rîndul coloanelor de demonstranţi. Bucuria sinceră de pe feţele lor m-a făcut pe mine, ca scriitor, să realizez că această manifestaţie a în­semnat o strălucită clipă de continuitate a glorioaselor tra­diţii de muncă şi luptă a eroi­cei noastre clase muncitoare. In ochii şi braţele acestor ti­neri, generaţia noastră şi a părinţilor noştri văd cu bucu­rie şi satisfacţie garanţia aces­tei continuităţi constructive“, ceri, ei anticipează — înscriin­­du-le pe mari pancarte — vii­toarele lor locuri de muncă : sute şi sute de uzine şi fabrici noi, grădini, podgorii, cîmpuri străbătute de maşini agricole moderne, şcoli, spitale, institu­ţii de artă — o ţară în floare şi încărcată de rod bogat. Mexic 1968. Chemarea flacă­­rei olimpice — care a prins contur prin trupurile vii ale sportivilor în Piaţa Aviatori­lor — este deopotrivă mărturi­sirea dorinţei de­ a ne afla la startul Jocurilor de vară, ca şi exprimarea unui solemn anga­jament de a reprezenta cu cinste culorile sportive ale pa­triei socialiste. Sportul nostru îşi află izvo­rul în larga participare a ti­neretului la competiţiile de anvergură, în semn de omagiu, tinerii înscriu cu trupurile lor la această sărbătoare iniţialele P.C.R., R.S.R. încadraţi de două şiruri de fete întruchi­­pînd coloana lui Brâncuşi. In echipament de culoarea ierbii, sute de sportivi sugerea­ză gazonul unui stadion — jo­cul de debut al pasionaţilor sportului, şcoală a marilor performeri. ...Trec sportivii cluburilor Metalul, Rapid, Steaua, Dina­mo, Voinţa, Progresul. Echipaţi în costume multicolore, ei de­monstrează dezvoltarea cano­tajului, ciclismului, scrimei, voleiului. Acasă la ei — se simt astăzi — în Piaţa Aviato­rilor sportivii care au îndră­git şi practică planorismul, pa­raşutismul. Gata de zbor ei poartă pe mîini, aripile unui planor şi paraşute multicolore. Piaţa marii sărbători este dominată de acordurile Rap­sodiei române : evoluează vi­itorii profesori de sport cu graţioase exerciţii de gimnas­tică artistică şi acrobatică. Aproape 6000 tineri spor­tivi şi-au demonstrat măiestria şi curajul: de la începător pînă la maestru al sportului, de la elev pînă la profesor , împreună, aşa cum îi întîlnim zi de zi, pe marile stadioane ale patriei, acolo unde se scriu paginile de aur din car­tea sportului românesc. ...In finalul demonstraţiei, în piaţă din mii de piepturi ră­sună imnul de luptă al cuisei muncitoare din întreaga lume — Internaţionala. Reportaj de V. BARAC GH. GHIDRIGAN V. RAVESCU AT. TOMA N. UDROIU şi A. VASILESCU Primăvara patriei ovaţionează pentru patria socialistă Prin munca eroică a poporului, cuvintul partidului devine faptă înălţătoare pentru prezent şi viitor Certitudinile afirmării creatoare şi pasiunea muncii, prezenţe nobile în coloanele tinereţii ★ Începe demonstraţia oamenilor muncii din Trec sportivii! Forţa şi măiestria îşi aduc contribuţia la marea sărbătoare Foto : ION CUCU Capitală Foto : ION CUCU Florile primăverii in minui gingaşe de copii aduc salutul lor tribunelor Foto: O. PLEC­AN

Next