Scînteia Tineretului, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 6417-6441)
1970-01-04 / nr. 6417
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST URMĂRIND, IN CLIPA DINTRE ANI. In secunda de cumpănă a anilor am ascultat cu emoţie mesajul secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tălmăcind în cuvinte vibraţia profundă din sufletul fiecăruia dintre noi. Oriunde ne-am aflat, în aceste clipe, în jurul meselor bogate ale revelionului, alături de tovarăşii de muncă sau în sinul familiilor noastre, la gurile furnalelor ori pe platformele oţelăriilor, acolo unde focul nu se stinge niciodată, cuvintele mesajului au primit răspunsul nostru hotărît şi entuziast, născut din dorinţa fierbinte de a ne pune toate forţele, întreaga noastră dăruire şi energie, în slujba patriei socialiste, a drumului său ascendent. Pe reporterii „Scînteii tineretului“, constituiţi în brigada de reportaj a revelionului, mesajul i-a întîlnit La Dispecerul energetic naţional locul către care converg hergheliile de volţi, spre a fi dirijate apoi, de mîini competente, spre toate centrele care solicitau puterea lor miraculoasă în noaptea albă dintre cei doi ani. Ne-am instalat, deci, punctul nostru special de transmisie aici, la cumpăna luminii, înregistrînd, de-a lungul acestei nopţi, pulsul de lumină şi energie al patriei. Asemenea unor Jupiteri moderni, cei doi tineri dispeceri dirijează goana miilor de volţi din fabuloasa călătorie a luminii, cu privirile aţintite la tablourile de comandă, unde se aprind şi se sting beculeţe, semnalizînd tot atîtea apeluri. Inginerul Nicolae Pintilie, cel mai tînăr dispecer, are emoţii. Altfel decît în turele obişnuite. Este pentru prima oară cînd răspunde de soarta luminii în noaptea Anului Nou. Telefonul sună de cîteva ori pe minut . — Alo, Bicazul... — Sunt Argeşul... — Aici Luduş. — Paroşenii... Notăm, între timp, cel mai proaspăt eveniment al Dispecerului racordarea la sistemul energetic naţional, pe 30 decembrie, orele 14 şi 15 minute, a primului grup de 50 MW de la Centrala Govora, realizat integral în ţară. Şi din nou : — Alo, Işalniţa... — Doiceştiul... Se dau comenzi, dispoziţii, se solicită intervenţii. Activitate obişnuită. In această noapte, însă, pe lîngă obişnuitele convorbiri de serviciu, îşi fac loc, ca un mesaj, cuvintele „La mulţi ani !“ — vă urează Dispecerul naţional. Fac continuu... Iată, dar, solicitarea dintîi a fluxului de electroni. Ea a venit La oţelăria Uzinei de maşini grele din Bucureşti, sub privirea competentă a maistrului Ioan Bojin, a fost realizată prima şarjă din noul an. Era ora 0,05 din partea acelor ramuri ale industriei în care procesul de producţie presupune o muncă neîntreruptă. Am fost, astfel, martori oculari la preluarea schimbului de noapte la oţelăria Uzinei de maşini grele din Bucureşti, de către tînărul inginer (Continuare în pag. a lll-a) ...Cinci şi-au spus „noroc“ — aveau desigur în vedere şi apropiata sesiune Jbt'W 00 ANUL XXVI, SERIA II, NR. 6417 4 PAGINI — 30 BANI DUMINICĂ 4 IANUARIE 1970 S CUVINTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio şi televiziune CU PRILEJUL ANULUI NOU Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, Peste cîteva minute încheiem un nou an, bogat în evenimente, fapte şi împliniri ale poporului român în construirea socialismului. Evenimentul cel mai remarcabil al acestui an, cu profunde consecinţe asupra viitorului patriei noastre, a fost Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, care a elaborat programul de perspectivă al dezvoltării ţării, de întărire continuă a bazei tehnicomateriale a noii orînduiri, de perfecţionare a relaţiilor de producţie şi a întregii organizări sociale , în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Anul 196» a fost, totodată, anul împlinirii unui sfert de veac de la eliberarea ţării, care a prilejuit trecerea în revistă a transformărilor radicale petrecute în structura societăţii româneşti, în modul de viaţă al poporului, în existenţa naţiunii noastre socialiste ; el a marcat jubileul perioadei în care poporul român liber şi stăpîn pe destinele sale, a înălţat luminosul edificiu al socialismului. în acest an munca entuziastă, minunata capacitate de creaţie a clasei noastre muncitoare, a ţărănimii şi intelectualităţii şi-au găsit întruchiparea în noi realizări pe tărîmul producţiei de bunuri materiale şi spirituale, în îndeplinirea cu succes a prevederilor planului de stat, în creşterea avuţiei naţionale. Partidul şi guvernul au desfăşurat o intensă activitate pentru îmbunătăţirea organizării economiei şi sporirea eficienţei acesteia, pentru valorificarea tot mai largă a marilor resurse ale orînduirii noastre socialiste. S-au înălţat, pe întreg cuprinsul ţării, noi fabrici şi uzine, şcoli şi aşezăminte de sănătate, lăcaşuri de cultură şi locuinţe. Pe baza succeselor obţinute în dezvoltarea economiei, s-au putut asigura noi măsuri pentru creşterea nivelului de trai al poporului, între care un loc important l-a ocupat majorarea salariilor la principalele categorii de salariaţi. Pentru toate aceste succese de seamă, pentru munca eroică consacrată progresului patriei socialiste, vă adresez, dragi compatrioţi, cele mai calde felicitări. Ne îndreptăm acum cu toţii privirile spre anul 1870. In faţa noastră stă datoria de a pune în valoare la un nivel şi mai înalt potenţialul material şi uman al societăţii, de a munci şi mai intens pentru a duce mai departe opera de construcţie socialistă — în interesul creşterii bunăstării poporului, al înfloririi multilaterale a patriei. Mersul nostru înainte pe drumul progresului şi civilizaţiei cere eforturi mari din partea fiecărui cetăţean. Este însă mai presus de orice îndoială că eroica noastră clasă muncitoare, ţărănimea cooperatistă intelectualitatea, toţi oamenii muncii fără deosebire de naţionalitate, animaţi de un profund patriotism, de devotament neţărmurit pentru cauza socialismului, vor cuceri noi victorii în măreaţa operă pe care o întreprind sub conducerea partidului, vor îndeplini şi depăşi planul pe 1970 — ultimul an al cincinalului — creînd astfel condiţii pentru transpunerea în viaţă a programului trasat de Congresul al X-lea. In primele rînduri ale acestei clocotitoare activităţi, acolo unde este mai greu, unde se cere mai mult efort şi mai multă răspundere se vor afla, desigur puternicul nostru activ de partid şi de stat, cei aproape două milioane de comunişti din patria noastră. Stimaţi tovarăşi, în acest an partidul şi statul nostru au desfăşurat o intensă activitate internaţională, aducindu-şi contribuţia la efortul general pentru destindere şi pace. A sporit şi mai mult numărul prietenilor României socialiste pe toate meridianele globului, prestigiul ei pe arena mondială. In viaţa internaţională a continuat să se dezvolte cursul pozitiv, spre înțelegere şi colaborare ; realitatea a confirmat încă o dată justeţea politicii externe a ţării noastre îndreptată spre crearea unui climat de încredere şi cooperare între popoare. în pofida încercărilor cercurilor imperialiste de a opri procesul progresist al evoluţiei societăţii contemporane, popoarele îşi afirmă tot mai imperios voinţa de a se dezvolta libere şi stăpîne pe soarta lor, de a trăi în pace şi înţelegere, pe baza deplinei egalităţi în drepturi; opinia publică înaintată se ridică tot mai hotărît împotriva politicii de forţă şi dominaţie, a dictatului şi agresiunii. Pe continentul nostru s-a accentuat curentul favorabil înfăptuirii securităţii europene ; masele populare, numeroşi oameni politici — inclusiv cercuri guvernante — se pronunţă pentru o consfătuire consacrată realizării acestui deziderat major al popoarelor europene, de o însemnătate deosebită pentru înfăp- tuirea păcii generale. Desigur, în lumea actuală mai există încă puncte de încordare ca, de pildă, războiul din Vietnam şi conflictul din Orientul Apropiat. Aceasta impune fiecărei ţări — mari sau mici — datoria de a milita neobosit pentru stingerea tuturor focarelor de război, pentru instaurarea păcii pe toate continentele. Ca ţară socialistă, România va continua să pună în centrul politicii sale externe raporturile multilaterale cu celelalte state socialiste, va acţiona consecvent pentru unitatea sistemului socialist, a mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale, a tuturor forţelor antiimperialiste Ţara noastră va continua totodată s amplifice legăturile cu toate statele, fără deosebire de orinduire social-politică, sporindu-şi participarea la schimbul internaţional de valori, la dezvoltarea colaborării şi cooperării mondiale pe baza principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii depline în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, a respectului faţă de dreptul fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta. Avem toate temeiurile să păşim cu încredere şi optimism în noul an. Poporului român ii sunt deschise măreţe perspective de muncă şi creaţie, de progres şi prosperitate. Ne exprimăm, de asemenea, convingerea că forţele progresului de pretutindeni, uriaşul front antiimperialist mondial vor dobîndi noi victorii în lupta grandioasă pentru realizarea aspiraţiilor înaintate ale omenirii, pentru împlinirea idealurilor de bunăstare şi pace ale popoarelor. Desfăşurarea evenimentelor creează premise ca anul 1970 să marcheze noi înfăptuiri pe calea destinderii, a secu- rităţii în Europa şi în lume. In aceste clipe solemne ale tradiţionalei sărbători de Anul Nou, urez, din toată inima, în numele conducerii partidului şi statului, al meu personal, tuturor cetăţenilor patriei noastre, — muncitori, ţărani, oameni de ştiinţă şi cultură femei şi bărbaţi, tineri şi vîrstnici, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — viaţă lungă, sănătate şi fericire, împlinirea dorinţelor, cu mai multe satisfacţii personale, mari succese în munca închinată înflo- ririi patriei, făuririi măreţului ei viitor comunist! La mulţi ani, tovarăşi şi prieteni! PRIMELE ZILE PRIMELE SUCCESE Prin activitatea din întreprinderile industriale pentru care procesul de producţie nu cuunoaşte întreruperi noul an de muncă — ultimul al cincinalului — a debutat prin rezultate de bun augur pentru eforturile prin care întregul popor este hotărît să dea viaţă sarcinilor stabilite de partid. Veştile, sosite din diferite colţuri ale ţării chiar din întiile ore ale anului, sunt edificatoare: • LA FABRICA DE CIMENT DIN MEDGIDIA, în zilele de 1, 2 şi 3 ianuarie au fost recepţionate circa 12 000 tone de ciment, în aceeaşi perioadă, la Uzina chimică din Năvodari s-au produs importante cantităţi de acid sulfuric, precum şi 2 000 tone de superfosfat simplu şi granulat. De asemenea, la Fabrica de celuloză şi hîrtie din Palas , Constanţa au fost realizate peste 150 tone de hîrtie. • CHIMIŞTII DE LA UNITAŢILE INDUSTRIALE din cadrul Centralei de fibre sintetice Săvineşti, care au dat în 1969 produse peste prevederile planului în valoare de 334 milioane lei, au depăşit în primele trei zile ale noului an — în condiţiile sarcinilor sporite ce le revin — producţia planificată cu 2,7 la sută, în instalaţiile automatizate ale fabricilor de relon şi melana au fost produse, peste plan, 1 000 kg fibre şi 1,6 tone pale voluminoase de lînă sintetică, iar uzina din Iaşi a înregistrat o producţie suplimentară de 1800 kg fibre poliesterice. De asemenea, lucrătorii de la Fabrica de îngrăşăminte chimice, de pe platforma industrială de la Piatra Neamţ au livrat, în plus 25 tone amoniac şi 12 tone îngrăşăminte azotoase neaglomerabile. • LA ÎNTREPRINDEREA „Metalotehnica" din Tg. Mureş, specializată în construcţia de maşini, utilaje şi piese de schimb pentru industria uşoară, s-au întreprins în anul 1969 ample lucrări de reproiectare a unor utilaje, în urma cărora colectivul fabricii a economisit importante cantităţi de metal Pentru acest an, specialiştii şi-au propus să intensifice această acţiune pentru a reduce consumul de metal cu 70— 80 tone. (Agerpres) • ÎNCEPÎND DIN ZIUA de 1 ianuarie 1970 la Uzina de utilaj minier din oraşul Dr. Petru Groza, judeţul Bihor, a început să producă, cu întreaga capacitate proiectată, cel de-al doilea cuptor electric pentru elaborarea oţelului. Faţă de vechiul cuptor, acesta este realizat în condiţii tehnice moderne, fiind adaptat în aşa fel, încît să poată efectua, concomitent, şi samotarea bazică, fapt care permite să se obţină oţeluri de calitate superioară. O INVENŢIEPROLOG LA MAJORAT de ŞTEFAN IUREŞ Se spune că în biografiile reprezentative se citeşte epoca. Justificarea unei asemenea păreri constă îndeobşte în condiţiile, respectiv climatul oferit de momentul socialistoric descoperirii, formării şi afirmării personalităţii. Din acest punct de vedere cazul elevului Gheorghe Rusu, din clasa a Xll-a a Líceumi „George Coşbuc“ din Năsăud, oricît ar părea să poarte amprenta individuală a excepţiei, se integrează perfect în profilul unei într^' 'generaţii şi poate servi it că argument pentn^^oferea tezei — de altfel f? e contestat — că Rom, listă oferit celor dis e, condiţii ide stî f cele mai bvo*se in ftcrnaţional „omologat 1 Gheorghe u e pasionat de studiul fizi ii. Privindu-i chipul, în care ».justeţea celor 18 ani face loc şi unei anumite expresii de romantism ingenuu, l-ai putea considera un băiat întrutotul obişnuit, dintre cei ce, după încheierea temelor şcolare, scriu versuri intime, proprii şi inerente vîrstei. La drept vorbind, nici nu ar greşi prea multe versuri, Gheorghe Rusu a scris, poate îndemnat la aceasta ca atîţi dintre colegii săi şi de amintirea marelui poet năsăudean. Dar tentaţia stihurilor a rămas un simplu episod, înlocuită fiind cu o dragoste mult mai stabilă şi repede dovedită a fi vocaţie. Chemarea ştiinţei i-a dezvăluit-o profesorul său, Ştefan Tatai, un descoperitor de talente, dacă vreţi, ori poate, mai simplu şi în acelaşi timp mai complet, un prieten al sufletului tinăr şi al inteligenţelor în evoluţie. După primii ani de ucenicie ştiinţifică, pentru Gheorghe Rusu laboratorul devenise a doua, ba nu, chiar (Continuare în pag. a d1-a) DE ZINŢIi sau „indiscreţii" citadine în prima dimineaţă a lui 1970 1 ianuarie 1970. Ora 7 a.m. Bucureşti. Troleibuzul 93. Pe fila de gardă a celei mai recente ediţii a carnetului său profesional reporterul notează cum poate în trepidaţiile şi semiobscuritatea vehicolului de folosinţă publică ce duce spre gară : „Meteorologic vorbind, ciclul de ani grafiat la unităţile de zeci cu cifra şapte şi numit al optulea a debutat momatic. De reţinut faptul, pentru stoarcerea unui strop de semnificaţie in vederea bilanţului din 1980“... PETRE DRAGU (Continuare în pag. a ll-a)