Scînteia Tineretului, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 6417-6441)

1970-01-04 / nr. 6417

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST URMĂRIND, IN CLIPA DINTRE ANI. In secunda de cumpănă a anilor am ascultat cu emoţie mesajul secretarului general al partidu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tălmăcind în cu­vinte vibraţia profundă din sufletul fiecăruia dintre noi. Oriunde ne-am aflat, în aceste clipe, în jurul meselor bogate ale revelionului, alături de tovară­şii de muncă sau în sinul familiilor noastre, la gurile furnalelor ori pe platformele oţelăriilor, acolo unde focul nu se stinge niciodată, cuvintele mesajului au primit răspunsul nostru hotărît şi entuziast, născut din dorinţa fierbinte de a ne pune toate forţele, întreaga noastră dăruire şi energie, în slujba patriei socialiste, a drumului său ascendent. Pe reporterii „Scînteii tineretului“, constituiţi în brigada de reportaj a revelionului, mesajul i-a întîlnit La Dispecerul energetic naţional locul către care converg her­gheliile de volţi, spre a fi di­rijate apoi, de mîini competente, spre toate centrele care solicitau puterea lor miraculoasă în noap­tea albă dintre cei doi ani. Ne-am instalat, deci, punctul nostru special de transmisie aici, la cumpăna luminii, înregistrînd, de-a lungul acestei nopţi, pul­sul de lumină şi energie al pa­triei. Asemenea unor Jupiteri moderni, cei doi tineri dispeceri dirijează goana miilor de volţi din fabuloasa călătorie a lumi­nii, cu privirile aţintite la ta­blourile de comandă, unde se aprind şi se sting beculeţe, sem­­nalizînd tot atîtea apeluri. Ingi­nerul Nicolae Pintilie, cel mai tînăr dispecer, are emoţii. Altfel decît în turele obişnuite. Este pentru prima oară cînd răspunde de soarta luminii în noaptea Anului Nou. Telefonul sună de cîteva ori pe minut . — Alo, Bicazul... — Sunt Argeşul... — Aici Luduş. — Paroşenii... Notăm, între timp, cel mai proaspăt eveniment al Dispece­rului­­ racordarea la sistemul e­­nergetic naţional, pe 30 decem­brie, orele 14 şi 15 minute, a pri­mului grup de 50 MW de la Centrala Govora, realizat inte­gral în ţară. Şi din nou : — Alo, Işalniţa... — Doiceştiul... Se dau comenzi, dispoziţii, se solicită intervenţii. Activitate obişnuită. In această noapte, în­să, pe lîngă obişnuitele convor­biri de serviciu, îşi fac loc, ca un mesaj, cuvintele­­ „La mulţi ani !“ — vă urează Dispecerul naţional. Fac continuu... Iată, dar, solicitarea dintîi a fluxului de electroni. Ea a venit La oţelăria Uzinei de maşini grele din Bucureşti, sub privi­rea competentă a maistrului Ioan Bojin, a fost realizată prima şarjă din noul an. Era ora 0,05 din partea acelor ramuri ale in­dustriei în care procesul de pro­ducţie presupune o muncă neîn­treruptă. Am fost, astfel, mar­tori oculari la preluarea schim­bului de noapte la oţelăria Uzi­nei de maşini grele din Bucu­reşti, de către tînărul inginer (Continuare în pag. a lll-a) ...Cinci şi-au spus „noroc­“ — aveau desigur în vedere şi apropiata sesiune Jbt'W 00 ANUL XXVI, SERIA II, NR. 6417 4 PAGINI — 30 BANI DUMINICĂ 4 IANUARIE 1970 S­ CUVINTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio şi televiziune CU PRILEJUL ANULUI NOU Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, Peste cîteva minute încheiem un nou an, bogat în evenimente, fapte şi îm­pliniri ale poporului român în constru­irea socialismului. Evenimentul cel mai remarcabil al acestui an, cu profunde consecinţe a­­supra viitorului patriei noastre, a fost Congresul al X-lea al Partidului Co­munist Român, care a elaborat progra­mul de perspectivă al dezvoltării ţării, de întărire continuă a bazei tehnico­­materiale a noii orînduiri, de perfecţio­nare a relaţiilor de producţie şi a în­tregii organizări sociale , în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Anul 196­» a fost, totodată, anul îm­plinirii unui sfert de veac de la elibe­rarea ţării, care a prilejuit trecerea în revistă a transformărilor radicale pe­trecute în structura societăţii româ­neşti, în modul de viaţă al poporului, în existenţa naţiunii noastre socialiste ; el a marcat jubileul perioadei în care poporul român liber şi stăpîn pe des­tinele sale, a înălţat luminosul edificiu al socialismului. în acest an munca entuziastă, minu­nata capacitate de creaţie a clasei noas­tre muncitoare, a ţărănimii şi intelec­tualităţii şi-au găsit întruchiparea în noi realizări pe tărîmul producţiei de bunuri materiale şi spirituale, în înde­plinirea cu succes a prevederilor pla­nului de stat, în creşterea avuţiei naţio­nale. Partidul şi guvernul au desfăşu­rat o intensă activitate pentru îmbună­tăţirea organizării economiei şi spori­rea eficienţei acesteia, pentru valorifi­carea tot mai largă a marilor resurse ale orînduirii noastre socialiste. S-au înălţat, pe întreg cuprinsul ţării, noi fa­brici şi uzine, şcoli şi aşezăminte de sănătate, lăcaşuri de cultură şi locuin­ţe. Pe baza succeselor obţinute în dez­voltarea economiei, s-au putut asigura noi măsuri pentru creşterea nivelului de trai al poporului, între care un loc important l-a ocupat majorarea sala­riilor la principalele categorii de sala­riaţi. Pentru toate aceste succese de seamă, pentru munca eroică consacra­tă progresului patriei socialiste, vă a­­dresez, dragi compatrioţi, cele mai calde felicitări. Ne îndreptăm acum cu toţii privirile spre anul 1870. In faţa noastră stă da­toria de a pune în valoare la un ni­vel şi mai înalt potenţialul material şi uman al societăţii, de a munci şi mai intens pentru a duce mai departe ope­ra de construcţie socialistă — în inte­resul creşterii bunăstării poporului, al înfloririi multilaterale a patriei. Mersul nostru înainte pe drumul progresului şi civilizaţiei cere eforturi mari din partea fiecărui cetăţean. Este însă mai presus de orice îndoială că eroica noas­tră clasă muncitoare, ţărănimea coope­ratistă intelectualitatea, toţi oamenii muncii fără deosebire de naţionalitate, animaţi de un profund patriotism, de devotament neţărmurit pentru cauza socialismului, vor cuceri noi victorii în măreaţa operă pe care o întreprind sub conducerea partidului, vor îndeplini şi depăşi planul pe 1970 — ultimul an al cincinalului — creînd astfel condiţii­ pentru transpunerea în viaţă a progra­mului trasat de Congresul al X-lea. In primele rînduri ale acestei clocotitoare activităţi, acolo unde este mai greu, unde se cere mai mult efort şi mai multă răspundere se vor afla, desigur puternicul nostru activ de partid şi de stat, cei aproape două milioane de co­munişti din patria noastră. Stimaţi tovarăşi, în acest an partidul şi statul nostru au desfăşurat o intensă activitate in­ternaţională, aducindu-şi contribuţia la efortul general pentru destindere şi pace. A sporit şi mai mult numărul pri­etenilor României socialiste pe toate meridianele globului, prestigiul ei pe arena mondială. In viaţa internaţională a continuat să se dezvolte cursul pozitiv, spre în­­țelegere şi colaborare ; realitatea a con­firmat încă o dată justeţea politicii ex­terne a ţării noastre îndreptată spre crearea unui climat de încredere şi co­operare între popoare. în pofida încer­cărilor cercurilor imperialiste de a o­­pri procesul progresist al evoluţiei so­cietăţii contemporane, popoarele îşi afirmă tot mai imperios voinţa de a se dezvolta libere şi stăpîne pe soarta lor, de a trăi în pace şi înţelegere, pe baza deplinei egalităţi în drepturi; opinia publică înaintată se ridică tot mai ho­­tărît împotriva politicii de forţă şi do­minaţie, a dictatului şi agresiunii. Pe continentul nostru s-a accentuat curen­tul favorabil înfăptuirii securităţii eu­ropene ; masele populare, numeroşi oa­meni politici — inclusiv cercuri guver­nante — se pronunţă pentru o consfă­tuire consacrată realizării acestui dezi­derat major al popoarelor europene, de o însemnătate deosebită pentru înfăp-­­ tuirea păcii generale. Desigur, în lumea actuală mai există­­ încă puncte de încordare ca, de pildă, războiul din Vietnam şi conflictul din Orientul Apropiat. Aceasta impune fie­cărei ţări — mari sau mici — datoria­­ de a milita neobosit pentru stingerea­­ tuturor focarelor de război, pentru in­staurarea păcii pe toate continentele. Ca ţară socialistă, România va con­tinua să pună în centrul politicii sale externe raporturile multilaterale cu ce­lelalte state socialiste, va acţiona con­secvent pentru unitatea sistemului socia­list, a mişcării comuniste şi muncito­reşti mondiale, a tuturor forţelor anti­­imperialiste Ţara noastră va continua totodată s­­ amplifice legăturile­ cu toate statele, fără deosebire de orindu­­ire social-politică, sporindu-şi partici­parea la schimbul internaţional de va­lori, la dezvoltarea colaborării şi coo­perării mondiale pe baza principiilor suveranităţii şi independenţei naţiona­le, egalităţii depline în drepturi, nea­mestecului în treburile interne, avan­tajului reciproc, a respectului faţă de dreptul fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta. Avem toate temeiurile să păşim cu încredere şi optimism în noul an. Po­porului român ii sunt deschise măreţe perspective de muncă şi creaţie, de pro­gres şi prosperitate. Ne exprimăm, de asemenea, convingerea că forţele pro­gresului de pretutindeni, uriaşul front antiimperialist mondial vor dobîndi noi victorii în lupta grandioasă pentru­­ realizarea aspiraţiilor înaintate ale o­­­­menirii, pentru împlinirea idealurilor­­ de bunăstare şi pace ale popoarelor.­­ Desfăşurarea evenimentelor creează premise ca anul 1970 să marcheze noi­­ înfăptuiri pe calea destinderii, a secu-­­ rităţii în Europa şi în lume. In aceste clipe solemne ale tradiţio­nalei sărbători de Anul Nou, urez, din toată inima, în numele conducerii par­tidului şi statului, al meu personal, tu­turor cetăţenilor patriei noastre, — muncitori, ţărani, oameni de ştiinţă şi cultură femei şi bărbaţi, tineri şi vîrst­­nici, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — viaţă lungă, sănă­tate şi fericire, împlinirea dorinţelor, cu­ mai multe satisfacţii personale, mari succese în munca închinată înflo-­­ ririi patriei, făuririi măreţului ei viitor­­ comunist! La mulţi ani, tovarăşi şi prieteni! PRIMELE ZILE PRIMELE SUCCESE Prin activitatea din întreprinderile industriale pentru care procesul de producţie nu cuu­noaşte întreruperi noul an de muncă — ultimul al cincinalului — a debutat prin rezultate de bun augur pentru eforturile prin care întregul popor este hotărît să dea viaţă sarcinilor stabilite de partid. Veştile, sosite din diferite colţuri ale ţării chiar din întiile ore ale anului, sunt edificatoare: • LA FABRICA DE CIMENT DIN MED­GIDIA, în zilele de 1, 2 şi 3 ianuarie au fost recepţionate circa 12 000 tone de ciment, în aceeaşi perioadă, la Uzina chimică din Năvo­dari s-au produs importante cantităţi de acid sulfuric, precum şi 2 000 tone de superfosfat simplu şi granulat. De asemenea, la Fabrica de celuloză şi hîrtie din Palas , Constanţa au fost realizate peste 150 tone de hîrtie. • CHIMIŞTII DE LA U­­NITAŢILE INDUSTRIALE din cadrul Centralei de fi­bre sintetice Săvineşti, care au dat în 1969 produse pes­te prevederile planului în valoare de 334 milioane lei, au depăşit în primele trei zile ale noulu­i an — în condiţiile sarcinilor sporite ce le revin — producţia planificată cu 2,7 la sută, în instalaţiile automatizate ale fabricilor de relon şi melana au fost produse, peste plan, 1 000 kg fibre şi 1,6 tone pale voluminoase de lînă sintetică, iar uzina din Iaşi a înregistrat o pro­ducţie suplimentară de 1800 kg fibre poliesterice. De asemenea, lucrătorii de la Fabrica de îngrăşăminte chimice, de pe platforma in­dustrială de la Piatra Neamţ au livrat, în plus 25 tone amoniac şi 12 tone în­grăşăminte azotoase nea­­glomerabile. • LA ÎNTREPRINDE­REA „Metalotehnica" din Tg. Mureş, specializată în construcţia de maşini, uti­laje şi piese de schimb pentru industria uşoară, s-au întreprins în anul 1969 ample lucrări de reproiec­­tare a unor utilaje, în urma cărora colectivul fabricii a economisit importante can­tităţi de metal Pentru a­­cest an, specialiştii şi-au propus să intensifice aceas­tă acţiune pentru a reduce consumul de metal cu 70— 80 tone. (Agerpres) • ÎNCEPÎND DIN ZIUA de 1 ianuarie 1970 la Uzina de utilaj minier din oraşul Dr. Petru Groza, judeţul Bihor, a început să producă, cu întreaga capacitate proiectată, cel d­e-al doilea cuptor electric pentru elaborarea oţe­lului. Faţă de vechiul cuptor, acesta este realizat în condiţii tehnice moderne, fiind adaptat în aşa fel, încît să poată efectua, concomitent, şi samotarea bazică, fapt care permite să se obţină oţeluri de calitate superioară. O INVENŢIE­­PROLOG LA MAJORAT de ŞTEFAN IUREŞ Se spune că în biografiile reprezentative se citeşte epo­ca. Justificarea unei aseme­nea păreri constă îndeobşte în condiţiile, respectiv climatul oferit de momentul social­­istoric descoperirii, formării şi afirmării personalităţii. Din acest punct de vedere cazul elevului Gheorghe Rusu, din clasa a Xll-a a Líceumi „George Coşbuc“ din Năsăud, oricît ar părea să poarte am­prenta individuală a excepţiei, se integrează perfect în pro­filul unei într^' 'generaţii şi poate servi it că argu­ment pentn^^of­erea tezei — de altfel f? e contestat — că Rom, listă oferit celor dis e, condi­ţii ide stî f cele mai bvo*se i­n ftcrnaţional „omologat 1 Gheorghe u e pasionat de studiul fizi ii. Privindu-i chipul, în care ».justeţea ce­lor 18 ani face loc şi unei a­­numite expresii de romantism ingenuu, l-ai putea considera un băiat întrutotul obişnuit, dintre cei ce, după încheie­rea temelor şcolare, scriu ver­suri intime, proprii şi inerente vîrstei. La drept vorbind, nici nu ar greşi prea multe ver­suri, Gheorghe Rusu a scris, poate îndemnat la aceasta ca atîţi dintre colegii săi şi de amintirea marelui poet năsău­­dean. Dar tentaţia stihurilor a rămas un simplu episod, în­locuită fiind cu o dragoste mult mai stabilă şi repede do­vedită a fi vocaţie. Chema­rea ştiinţei i-a dezvăluit-o profesorul său, Ştefan Tatai, un descoperitor de talente, dacă vreţi, ori poate, mai simplu şi în acelaşi timp mai complet, un prieten al sufle­tului tinăr şi al inteligenţelor în evoluţie. După primii ani de ucenicie ştiinţifică, pentru­ Gheorghe Rusu laboratorul devenise a doua, ba nu, chiar (Continuare în pag. a d1-a) DE ZI­NŢIi sau „indiscreţii" citadine în prima dimineaţă a lui 1970 1 ianuarie 1970. Ora 7 a.m. Bucureşti. Troleibuzul 93. Pe fila de gardă a celei mai recente ediţii a carnetului său profesional reporterul notează cum poate în trepidaţiile şi semiobscuritatea vehicolului de folosinţă publică ce duce spre gară : „Meteorologic vor­bind, ciclul de ani grafiat la unităţile de zeci cu cifra şap­te şi numit al optulea a de­butat mom­atic. De reţinut faptul, pentru stoarcerea unui strop de semnificaţie in ve­derea bilanţului din 1980“... PETRE DRAGU (Continuare în pag. a ll-a)

Next